4,175 matches
-
veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Iată că din anul 2011, din ziua de 31 ianuarie, ne facem părtași la nașterea în viața cea veșnică a Împărăției Cerurilor a unui mare cărturar, scriitor, teolog, iararh, cunoscător și mărturisitor al istoriei bimilenare românești, totodată și apologet al dreptei credințe creștine - Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
particular. Apoi a fost înscris la liceul german din Cernăuți, singura instituție de învățământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic. Când s-a înființat catedra de limba română, ea a fost ocupată de profesorul Aron Pumnul - cărturarul ardelean care a făcut parte din conducerea Revoluției Române de la 1848 din Transilvania, cel care a redactat programul revoluției lui Avram Iancu și care s-a refugiat în final la Cernăuți. La moartea acestuia, Eminescu a publicat poemul, „La moartea
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
privită din partea bună a timpului, temperează viețile. Frumusețea dă argumente, iubirea alungă moartea, inevitabil. „Lansarea era, în mintea mea, lecția despre Poezia lui Eugen Dorcescu. A fost seara unui Poet de geniu. Raportat la cei mari. A fost seara unui cărturar de excepție. Unic prin postură, dicție și retorică. Nu am mai văzut pe cineva care să vorbească, atât de expresiv, românește, de la Profesorul Tohăneanu încoace. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul recită. Sunt fascinați. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
văd rânjind pe fățuri, a lor e lumea noastră Ce-au făurit-o cu migală... strămoși ai dumitale, Ajuns-am vremuri ce ni-s șterse, cultura ni-i o proastă Căci tipărește doar mințiri, ștersuri și doar taclale. Crezut-au cărturarii noștri asemeni rest de vreme Când prostul va conduce astăzi știința din chimir? De-ar fi prezis potopul grabnic, trezit-au mai devreme Toți sfinții ce-au găsit hodina... în cultul cimitir. Referință Bibliografică: IMPERII DE SLUGARNICI / Ciprian Antoche : Confluențe
IMPERII DE SLUGARNICI de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383467_a_384796]
-
istoricului, iar ca profil istoric: expoziții cu caracter documentar, de artă medievală românească și de artă plastică, piese de artă decorativă. Holul, deosebit de generos, în care sunt expuse panouri cu diverse fotografii și documente, evocă puternic viața și activitatea ilustrului cărturar, muzeul dezvăluind vizitatorului gustul genialului om pentru creația populară autohtonă. Exponatele cele mai valoroase sunt: mobilierul din lemn masiv, scoarțele, tablourile, obiectele personale ale savantului; toate redau nota de autenticitate a decorului în care profesorul Iorga a gândit și creat
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
de ani înainte ca Mântuitorul nostru Iisus Hristos să se nască, I-a vestit intrarea în cetatea Ierusalimului călare pe un... măgar. Halal Mesia! - vor fi gândit atunci iudeii de pe vremea lui Zaharia; Halal Împărat! - vor fi gândit fariseii și cărturarii de acum 2000 de ani; Halal Dumnezeu mai aveți și voi, creștinii! - vor gândi și acum deștepții lumii noastre. Și totuși proorocia s-a împlinit întocmai, magistral tâlcuită de Sf. Ioan Gură de Aur, patru veacuri mai târziu. Acesta ne
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
nu puteau lipsi și, mai ales ei, copiii, prezenți ca în toate împrejurările de acest fel, ei au strigat și după ce Mântuitorul a intrat în Ierusalim și apoi în templu; strigătele lor nevinovate, sincere au făcut însă pe arhierei și cărturari să se mânie și să-I reproșeze Mântuitorului (Matei 21, 15). Asinul care-L poartă pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos pășește mâncând din ramurile de copaci, așternute de mulțimi. Zugravul-teolog a înfățișat în acest fel asinul pentru a arăta că
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
munții și lemnele dumbrăvii să salte." (Pena 4 de la slujba Praznicului) Numărul mulțimilor care au întâmpinat pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos este redus la minimum cuprinzând totuși toate stările sociale și vârstele: copii și vârstnici, femei și bărbați, fariseii și cărturari, înfățișând pe fiecare cu starea sa sufletească, cu care a participat la dumnezeiescul fapt al intrării Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim; este geniul artei icoanei și învățătura Bisericii Ortodoxe privind teologia sa vizuală cu aceeași sobrietate pe care o
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
vezi polemicile cu Dobrogeanu-Gherea) si un distins avocat cu o oratorie de invidiat. Titu Maiorescu (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt Trifu, dar își luase numele de Maiorescu
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
conducă la certitudini, în care sper. - Istoria literaturii române începe cu cronicarul Miron Costin. El face trecerea de la literatura veche la cea modernă... dar totul începe cu un asasinat... Costin este asasinat de tatăl lui Dimitrie Cantemir... mare minte, mare cărturar Dimitrie Cantemir, dar ca om politic un mare orb. Bine că în 1711 turcii au învins la Stănilești, căci dacă învingeau rușii, Petru Cel Mare și Dimitrie Cantemir, demult eram gubernie rusească! Începând cu anul 1883 lui Mihai Eminescu i
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
și cu ochii holbați la misterioasele semne-vrăjitoare: - Ce faci, mă, aici? Au chicotit hoțoaicele spioane. - Nu se vede? Am făcut eu pe interesantul. Uite-așa mi-a ieșit vorbă că mie îmi plac cărțile, că am să ajung un mare cărturar și alte farafastâcuri de-astea. Fără niciun temei. Vorba e că părinții mei, mai ales mama, au crezut parascovenia și, în loc să cumpere pentru mine de la bâlci un fluierac, știind că tare mult îmi plăcea să sperii orătăniile din curte fluierând
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
că părinții mei, mai ales mama, au crezut parascovenia și, în loc să cumpere pentru mine de la bâlci un fluierac, știind că tare mult îmi plăcea să sperii orătăniile din curte fluierând lângă ele, mi-au făcut, chipurile, o „surpriză plăcută”: - Uite, cărturarul mamei, ce ți-am cumpărat! Peste două săptămâni începe „băiețelul” școala! Și dă-i pupături băiețelului, în aplauzele celor din jur, când mama mi-a pus în brațe abecedarul și aritmetica. Mie mi-a căzut o buză. Bineînțeles, că nu
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
căzut o buză. Bineînțeles, că nu-mi cumpărase fluierac. Mama a înțeles greșit supărarea mea și a găsit de cuviință că trebuie să mă mângâie: - Lasă că-ți mai cumpără mama și condei cu tăbliță frumoasă, cu burete. Să aibă cărturarul mamei pe ce să scrie și cu ce să șteargă. Vă închipuiți că-mi scăpase buza de tot și mă uitam la picioare s-o caut. Însă mama tot n-a înțeles. Mi-a adus o tăbliță neagră de ardezie
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
nu este cazul să-l aduceți curând. Decât savant ofticos, mai bine măgar sănătos. Și a plecat. Dar vorbele dumnealui m-au făcut să bâzâi: - Hââ! Eu vreau să merg la școală! N-ați zis că trebuie să mă fac cărturar? - N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
bine măgar sănătos. Și a plecat. Dar vorbele dumnealui m-au făcut să bâzâi: - Hââ! Eu vreau să merg la școală! N-ați zis că trebuie să mă fac cărturar? - N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă savanții și cărturarii, însă știam perfect ce este un măgar. E
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
Și a plecat. Dar vorbele dumnealui m-au făcut să bâzâi: - Hââ! Eu vreau să merg la școală! N-ați zis că trebuie să mă fac cărturar? - N-ai auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă savanții și cărturarii, însă știam perfect ce este un măgar. E drept că nu
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
auzit? Decât savant ofticos... - Eu vreau să fiu cărturar, nu savant! - Cărturar, savant, tot aia e! Mai bine să fii măgar sănătos! Vorbele astea ale mamei m-au derutat. Sigur că habar nu aveam cu ce se mănâncă savanții și cărturarii, însă știam perfect ce este un măgar. E drept că nu văzusem măgari bolnavi, dar nu mă încânta deloc ideea cu măgarul sănătos. Pe ulița noastră era unul, nea Ghiță, care avea un măgar foarte sănătos, de vreme ce-i punea în
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
la Atena - Zappeionul, un monument foarte cunoscut. Prin tot ce a făcut este un Homo Europaeus, din acel sat din Bărăgan, Broșteni... acolo s-au născut toate aceste idei generoase, care merită toată admirația și recunoștința noastră. Rămâne un mare cărturar, prin opera culturală pe care a finanțat-o și a inițiat-o și, desigur, un everget. Românii au scris foarte frumos despre el, iar o culegere din studiile lor a apărut anul acesta în limba greacă. V.I.: Există și alți
Interviu cu doamna Elena Lazar, „Ambasadoarea Elenismului în România”. [Corola-blog/BlogPost/92349_a_93641]
-
căința, smerenie și cu multe lacrimi, mir de mare preț și ungandu-L pe Hristos, devine mironosița și cel al lui Iuda Iscarioteanul, ucenicul care, desi apropiat de Domnul, L-a vândut, tot astăzi, pentru treizeci de arginti fariseilor și cărturarilor ce voiau să-L ucidă. Vânzarea făcută de Iuda a făcut ca, mai tarziu, Sfântă Tradiție a Bisericii să rânduiască ziua de miercuri ca zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit, acestea fiind cele două
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92408_a_93700]
-
sale internate la Auschwitz, ultimul document scris de Fondane în lagăr, înainte de a fi ucis. Am găsit la arhivă actul de naștere al tatălui lui. Era un poet extraordinar, avea o mare cultură datorită bunicilor, familia Schwartzfeld, o familie de cărturari. Creația proprie, iată o latură mai puțin cunoscută a personalității dumneavoastră. Ați dedicat poeme memoriei acestor destine literare tragice. Într-adevăr, în afară de scrierile mele istorice, sub pseudonimul Tristan Janco, am scris și scriu critică literară și poezie. Pseudonimul acesta face
Să nu uităm! -un interviu cu acad. Carol Iancu [Corola-blog/BlogPost/92432_a_93724]
-
tradițională și autentic - mărturisitoare a Părinților Bisericii, pe care ni le-a cultivat nouă în orice loc și în orice timp, cu atâta dăruire, dragoste și abnegație!... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul teologului, a cărturarului și a omului de cultură cu deschidere spre universal, spre consistență și acrivie științifică, transmisă nouă cu foarte multă rigoare, acuitate și exactitate!... Cu vaste și avizate cunoștințe în cele mai diverse discipline culturale, istorice și teologice, Părintele Patriarh inspira
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională!... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
deschidere și recunoaștere internațională!... Spicuind doar fragmente și frânturi din impresiile și sentimentele de fiască recunoștință și prețuire, ce-mi copleșesc mintea și inima în aceste momente, m-am dus cu gândul la slujba înmormântării acestui mare ierarh, teolog și cărturar al Bisericii noastre Românești, promotor și apărător al valorilor culturii și spiritualității noastre, totodată și a ecumenismului celui adevărat, promovat atât în țară cât și dincolo de granițele ei... și mă uitam cum au participat toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
Țării noastre Românești!... Am mai remarcat că lumea conștientizează adevărul și realitatea că nu va putea fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române și a țării noastre, fără cel de-al cincilea Patriarh al României; din motivul că scriitorul, cărturarul, monahul, teologul și arhiereul Teoctist este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea bisericii și a poporului nostru!... În încheiere vin să întreb, cu multă nădejde și încredere în Providența Divină, ce va urma după toate acestea, care
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
orbirea ce face să nu se discearnă esențialul, pentru ca omul să fie ființă întreagă. Prin Punțile de lumină, scriitoarea Mariana Cristescu înmulțește, la Târgu-Mureș, binele spiritual. Îi simt autoarei gândul parcă venind din meditațiile Monahului de la Rohia. Cugeta părintele și cărturarul Nicolae Steinhardt: „Oamenii răi, tiranii, propaganda ideilor rele caută să încurce lucrurile, să le ieie așa încât secundarul și principalul să se amestece și ochiul omului să nu mai poată desprinde limpede ceea ce este esențial.” Spiritele mari, conchide Steinhardt, nu pot
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92491_a_93783]