36,270 matches
-
dificultăți în calea uniunii sufletului cu Dumnezeu este și parte a ceea ce face posibil acest deziderat, permițând sufletului să escaladeze muntele lui Dumnezeu<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 509. footnote>. Dacă s-ar eradica dorința pasională din căutarea uniunii, nu ar mai exista uniune. Dorința corespunzător educată este cea care permite miresei să-și caute Preaiubitul trecând din tărâmul transcendent în tărâmul necunoscut, unde, în sfârșit, își găsește Preaiubitul în întunericul credinței<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
col. 404A. footnote>. Lui Moise i s-a permis să-L vadă pe Dumnezeu („din spate”), dar nu i s-a promis încetarea dorinței sale pentru Dumnezeu. Deci, aici se observă o împărtășire. Privind altfel problema, satisfacția constă în continuarea căutării. „În acest mod, mireasa este, într-un anume sens, rănită și înfrântă, datorită frustrației create de ceea ce dorește, acum că se gândește că pasiunea sa pentru Celălalt nu poate fi împlinită sau satisfăcută. Dar vălul durerii sale este îndepărtat când
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
datorită frustrației create de ceea ce dorește, acum că se gândește că pasiunea sa pentru Celălalt nu poate fi împlinită sau satisfăcută. Dar vălul durerii sale este îndepărtat când află că adevărata satisfacere a dorinței sale constă în continuarea neobosită a căutării și înălțarea sa neabătută; astfel ea vede că împlinirea dorinței sale va genera continuu o dorință și mai mare pentru Transcendent”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1037BC; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 73. footnote>. Sufletul doritor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spre sine”<footnote Ibidem, XII, p. 276-277. footnote>. În viziunea gregoriană, virtutea „este atât osteneala, cât și recompensa celor care au obținut o”<footnote Idem, De Beatitudinibus, IV, P. G. XLIV, col. 1245C. footnote>. Dorința de Dumnezeu este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
col. 1245C. footnote>. Dorința de Dumnezeu este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este căutarea însăși”<footnote Idem, In Ecclesiasten, VII, P. G. XLIV, col. 720C; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 74. footnote>. Conchizând, putem spune că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este bucurie, iar căutarea este vederea lui Dumnezeu. Aici rezidă poate răspunsul suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este căutarea însăși”<footnote Idem, In Ecclesiasten, VII, P. G. XLIV, col. 720C; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 74. footnote>. Conchizând, putem spune că Sfântul Grigorie de Nyssa limpezește această
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
suprem la problema disperării într-un sistem în continuă expansiune. Cuvântul de încheiere ar trebui să-i aparțină Sfântului Grigorie. „Descoperirea este căutarea continuă însăși, pentru că noțiunea de căutare și cea de descoperire nu sunt diferite. Ci recompensa cercetării este căutarea însăși”<footnote Idem, In Ecclesiasten, VII, P. G. XLIV, col. 720C; cf. Everett Ferguson, op. cit., p. 74. footnote>. Conchizând, putem spune că Sfântul Grigorie de Nyssa limpezește această aparentă problemă de care vorbește von Balthasar, subliniind adeseori că viața împreună cu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Scaunele", o montare care mă urmărește, în ,Livada de vișini", ,Așa este (dacă vi se pare)". Ionesco, Cehov, Pirandello. Trei lumi complet diferite, trei tipuri de limbaj ce aduc altfel replica pe scenă, aceeași rigoare în interpretare, aceeași umilință a căutării despre care vorbeam, curiozitate și deschidere în jocul Magdei Stief, atent asamblat de Vlad Mugur. Nu de mult, la Landshut, un oraș foarte aproape de München, a avut loc premiera cu ,O, ce zile frumoase!". Magda Stief - Winnie. Prima oară, din
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
XIX-lea. Importanța lui Caravaggio pentru istoria artei a fost cu adevărat afirmată de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme de expoziții. Unele dintre alegeri sunt greu de explicat și țin probabil de considerente politice și nu pur artistice. Este de neînțeles cum, după
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
de-abia în secolul al XX-lea... Astăzi, mai mult ca oricând în trecut, instituții culturale, în dorința lor permanentă de a atrage publicul și curatori în căutarea gloriei unui Thoré-Burger, , descoperitorul" lui Vermeer, scotocesc mereu lista artiștilor ,uitați" în căutarea unor noi teme de expoziții. Unele dintre alegeri sunt greu de explicat și țin probabil de considerente politice și nu pur artistice. Este de neînțeles cum, după expoziții fabuloase dedicate portretelor lui Memling și picturii târzii a lui Goya, o
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
canonizarea formei trebuie, de fapt, să reprezinte expresia formală a funcțiilor semantice atribuite fiecăreia din părțile formei; 5) funcțiile semantice ale părților trebuie să corespundă [să conțină și să exprime - n.o.G.] unei anumite concepții asupra Omului.” (Mihail Aranovski, Căutările simfonice, Leningrad, Editura Sovetskii Kompozitor, 1979, p. 16.) footnote>. Dialogismul tematic al unei concepții simfonice se manifestă în cel puțin două momente-cheie, care asigură evoluția expansivă a întregului discurs: (1) contrastul tonal-expresiv T-D între blocurile tematice principal și secund
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
inspirat inegal pe candidați, de vreme ci doar 20% din ilustrațiile propuse se refereau la Peter Pan iar majoritatea de 80% o preferau pe Alice. Pentru mine, care am ales ca temă de proiect ,Personajul fetiței - explorare a lumii și căutare de sine" în care Alice are un loc important, a fost o confirmare a actualității personajului. Abordînd toate tehnicile, tradiționale sau experimentale, ilustrînd toate tendințele artei contemporane, precum și toate stilurile genului expoziția arată cît de mari sînt posibilitățile de interpretare
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
muzica românească în evoluția ei diacronică. - deschiderea enciclopedică, amplificată și confirmată în anii studiilor de la Berlin, prin contactul direct cu străluciți reprezentanți ai muzicologiei germane; - necesitatea de a găsi explicațiile multora dintre fenomenele investigate, din necesități critice, muzicologice și didactice; - căutările didactice, determinate de calitatea de autor de manuale sau de profesor de istoria și de enciclopedia muzicii; Printre cele 17.000 de fișe necatalogate, intrate în fondul de aur al Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, am găsit unele ce cuprind
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cu concepte efeminate, brusc, o poveste cu eroi: Isgonirea lui Prometheu. Într-un episod de detentă a tuturor mișcărilor priponite de mai-nainte, o omenire hulpavă și un erou simili-isteric își înfruntă viețile și zeii. Zădărnicia a două feluri de căutare, una care nu poate da de minereu și alta care-i omoară virtuțile în orfevrării șlefuite maniacal, construiește, rotund, o metaforă, a aurului calp, a filonului pierdut în vinișoare ce străbat realități a căror transparență, eventual magică, se mai cîștigă
Prin anticariate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10083_a_11408]
-
Odiseu să plece din nou sînt însă mai profunde decît revendicarea numelui sau găsirea unui final pentru povestea sa neterminată, amenințată de ridicol și distonantă față de celelalte, ale eroilor de la Troia care, găsindu-și moartea, își confirmaseră calitatea eroică. Dar căutarea celui ce se numea Ulise este doar un pretext, recunoscut ca atare de Telemah. Demersul Penelopei se adîncește tot mai mult în straturile profunde ale conștiinței eroului, pentru a descoperi o complexă motivație interioară și a descifra astfel semnificațiile celei
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
a dreptul autist, ca orice poet adevărat. Problema este că versurile din al doilea său volum, Catafazii, nu-l mai sprijină. Proiectul e mai ambițios, însă realizarea propriu-zisă e deficitară, textele devenind prolixe și redundante, învârtindu-se în gol, în căutarea expresivității pierdute. Întâmpinat cu vădită reținere de unii critici și cu entuziasm inerțial de alții, volumul de față nu se mai bucură de receptarea unanim elogioasă a celui dintâi. Și mi se pare corect să fie așa: fiindcă Teodor Dună
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
Râmnicu Vâlcea. De altfel, nici nu știam că în acest cochet oraș „de provincie” există o filarmonică. Întâmplarea a făcut să merg pe Calea lui Traian, pe o ploaie rece de toamnă, cu bunul prieten vienez Dr. Dariusz Pacak, în căutarea străzii Lt. Alexandru Costeanu, fratele bunicului meu dinspre mamă. Bănuiam că se intersec tează, cumva, cu magistrala „Calea lui Traian”, dar nu s-a brodit vrerea cu realitatea. Am renunțat să caut strada cu numele bravului eroul de la Mărășești, căzut
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
ideologice postmoderne. Critică meta-narațiunilor ne-ar putea servi în această situație, drept cheie de lectură în identificarea unor "suspecți", deoarece lista de mai sus este concepută într-o conformitate strictă cu atitudinea anti-meta-narativă. În consecință, nu rămâne decât să începem căutările, procedând prin excludere și urmărind o potrivire cât mai mare, daca nu și perfectă, între aceste 14 calități, cu funcția evidență de criterii "identitare", și una sau mai multe lucrări muzicale care le-ar corespunde. Într-un prim moment putem
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și observațiile lui Deliège). footnote>. Astfel, deținem deja un punct de plecare în tentativa de extindere a repertoriului muzical implicit postmodern. Cum procedăm în continuare? Cum realizăm o primă extrapolare pornind chiar de la lista lui Kramer? Am putea proceda la căutarea unei alte liste, însă una cu titluri și nume concrete, iar literatura despre postmodernitate abundă în asemenea oferte. O asemenea lista o găsim la compozitorul și muzicologul german Claus-Steffen Mahnkopf: "1. Opera muzicală postmodernă este hedonista: ea afișează o bucurie
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
implicit, exotismul etno-centric, filonul modal, sau față de canonicitatea clasicizanta, filonul neo-tonal), atonalismul dodecafonic-serial supraviețuiește prin fixarea ("crisparea") dogmatica (auto-clasicizantă și canonizantă deopotrivă) în jurul moștenirii schoenbergiene, pe când concepția experimentalista persistă prin perpetuarea și permanentizarea radicalismului conceptual și a strategiilor prospective în căutarea noutății și insolitului. Toate cele patru filoane își formulează (sau inventează) miza printr-o susținută negociere concentrată atât pe problema accesibilității și inovării, cât și pe criteriul (eliminatoriu al) narativismului (formulat de Lyotard<footnote Jean-François Lyotard, "Musique et postmodernité", în
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de la bun început exclud exclusivismul eliminatoriu cu care modernismul și-a tratat trecutul, indiferent cât de îndepărtat ar fi acesta. Deseori în diverse scrieri conținutul fragmentelor, precum și o posibilă imagine a relaționării lor sunt realizate prin extrapolarea modelului modernist și căutarea unor potriviri cu contextul postmodern. Sau din contră, mai degrabă se caută o potrivire a contextului postmodern, mult prea ambiguu, la claritatea și simplitatea imaginii, ambele fiind împrumutate din modernitate. Atâta timp cât intenția este de resuscitare, deci de reîncălzire, eșecul este
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
torente, copleșind cititorul, poezia lui Radu R. Șerban este una a întrebărilor fundamentale privind locul și rostul Eu-lui poetic în construcția proteică, atotcuprinzătoare și uneori contradictorie a Universului. Sinele față cu lumea, uimirea în fața măreției (chiar și în rău) Universului, căutarea propriei identități într-o lume agitată, în continuă transformare, sunt principalele obsesii ale poetului. Iar pentru a afla răspunsuri se raportează la înțelepciunea lumii vii, la faptele și lucrurile pe care le vede în jurul său, dar și la învățăturile din
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
a închinat viața unor obiecte fragile? „Mi-au murit trei soți. Viața-i fragilă“. Un fel de disidență Pe când mai locuia în apropiere de București, Marta Catargiu își făcuse un obicei din a trece prin piața de vechituri Obor, în căutare de chilipiruri de porțelan. Acolo l-a cunoscut pe Erich, un german stabilit în Canada, la rându-i pasionat de bibelouri. „De la el am aflat că există cluburi în lume ale acestor colecționari, că se fac expoziții și târguri. L-
Agenda2003-32-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281355_a_282684]
-
un proprietar bun. Eu n-am copii și nu vreau să-mi las orfane bibelourile. Mă gândesc să le donez unei fundații, cu care mă aflu deja în tratative“. Mii de dolari pe-o figurină Dacă dai unui director de căutare virtual tema porțelan, rezultatul e-n măsură să te lase... bibelou. Pasiunea pentru figurinele fine înconjoară ca o epidemie mapamondul. Sunt site-uri care dezvăluie colecții luxuriante, sunt altele care te învață cum să pictezi ca-n China antică bibelouri
Agenda2003-32-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281355_a_282684]
-
o formă explicită și accesibilă pentru publicul larg. Materialele sunt în general pertinente și dinamice. Chiar de la apariție a fost lansat și un concurs interactiv „Reporter de ocazie”. Rubricile principale: „Știri amestecate”, „Pe scurt”, „Vorba lor”, „Chef de chef”, „În căutarea lui...”, „Interviu”, „Reporter de ocazie”, „Raggae în top”, „Recenzii”, „Istoria muzicii în albume”, „Cinema”, „Video” etc. Preț: 29 900 lei. bursa cărților Oferta de carte a vânzătorilor particulari aflați cu standurile în piețele Huniade, Libertății, Sf. Gheorghe si Victoriei: Susanna
Agenda2003-32-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281349_a_282678]