3,434 matches
-
operă, lucru care mi-a atras atenția. Am aflat apoi, că este de mai mult de 10 ani în România, că și-a făcut aici o fermă pe 7 ha de teren și o casă, fiind de meserie constructor de cabane și locuințe din lemn. Acolo, în comuna Dealul Negru au venit și alți prieteni elvețieni cu familiile și au întemeiat gospodării. Elvețianul Petre Schieriez mi-a mărturisit că este fericit să trăiască într-o asemenea zonă montană, unde își va
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
când încercam să ajung la stele tu mă ridici pe umeri și uite-așa atingem cerul ne iubim din vârful degetelor din vârful limbii până unde se prelungește sufletul respirăm cu un plămân îmbrăcăm aceeași haină de piele locuim în cabana de lemn cu geamuri prin care trece luna dansăm în aer ca doi spiriduși vorbim cu orele uităm de lume tu devii timpul patul pe care dorm iubire uite cum stau cu fața spre tine și pe tâmple ne mângâie
SĂ APRINDEM LUMINA de CRISTINA TOMA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352245_a_353574]
-
de Paganini în molidul rupt 19. Săpând fântână bătranu--a dat de apă- își vede steaua Marcela Ignatescu 20 Programul Rabla - o ultimă privire cu lacrimi în ochi Fratila Genovel-Florentin 21 drumeag în pantă - la marginea cerului acoperiș cu mușchi 22 cabană arsă - numai umbrele nopții pe serpentine 23 bancă lângă gard - nicio vorba de taină nu stă mult aici Gabriela Beldie 24 Aniversare- frunzele acoperă mormântul fetei 25 Încă secetă - un card de gâște face larma pe baltă 26 Alai de
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
sălbatice. Nu mă tem de ele. Mai departe, de cine să mă tem? De hoți? Ce să fure hoții de la un pustnic gol pușcă? Faceți o încercare și dormiți doar o singură noapte pe meleagurile astea. Dar nu la o cabană unde tranzistorul se aude de jos din vale, unde turiștii se întrec la băutură și se spun multe lucruri care nu ar trebui să se spună. Lucruri pe care urechile unui om cu frică de Dumnezeu, nu ar trebui să
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
între limbile romanice la vest și cele germanice la est. Signal de Botrange a devenit cel mai înalt punct al Belgiei abia în 1919, atunci când Valonia și localitățile din Est au fost atașate la Belgia, în urma Tratatului de la Versailles. Anterior cabana Michel deținea întâietatea. În ciuda poziției sale remarcabile, Botrange nu a fost niciodată frontieră de stat, aceasta fiind stabilită pe cursul apei Helle la nord, Rouge la sud și pe vârful Michel. Locul a făcut succesiv parte din colonia romană Civitas
BOTRANGE – CEL MAI ÎNALT PUNCT DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355388_a_356717]
-
Băiatul se apropie de urechea ei și îi șopti conspirativ: - Ești în pădurea vrăjită a lui Peter Pan. Îl privi cu neîncredere: - Glumești? Băiatul se încruntă: - Eu, sunt Peter Pan! Ochii fetei se măriră și se uită în jur. O cabană modestă strălucea de curățenie, vopsită în culori vesele! Se apropie de oglinda din perete. Imposibil! Reflexia era a unei fete cu codițe, șorțuleț și pantofi aurii. În spatele ei, Peter Pan, cum se prezentase, rânjea mândru de el. Părea nefiresc în
LUMEA DIN OGLINDĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356658_a_357987]
-
peronul era locul nostru de întâlnire, acolo în fața ferestrei depuneri bagaje. Un mic grup de opt zece băieți și fete urcam gălăgioși în trenul ce ne ducea la Sinaia, Predeal, Brasov. Îmi amintesc, în una din escapadele noastre, urcam către Cabana Trei Brazi, nu am cum uita! Am decis să iau trei puieți de brazi micuți, erau cât palma. Intenția mea a fost să-i plantez. Unul în locul nostru de întâlnire din Grădina Botanică în imediata vecinătate a băncii unde declarasem
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > CÂRCOTAȘE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUȚIU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 274 din 01 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Cârcotașe cu sex-appel O cabană din doage de brad și fățuială meșteșugită își odihnește lemnul în iarba grădinii umbrite de meri tineri. Dornică să fie cercetată își întâmpină noii veniți cu o masă pe partea dinspre miazăzi și soare-apune. Pe scaune, gazda și o vecină
CÂRCOTAŞE CU SEX-APPEL !, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355616_a_356945]
-
te acomodezi cu clima, cu greutățile întâmpinate de orice „ole hadash” (emigrant)? Liana SAXONE-HORODI: Am descins in Portul Haifa la 27 august 1964, împreună cu sora mea. Aveam 23 ani. Prima noastra „casă” a fost un „țrif akademai” la Holon - o cabană din azbest pentru titrați, titrată fiind sora mea, care studiase în România chimia industrială. Dupa o lună am intrat în Kibutzul „Mishmar Haemek”, la „ulpan” (școală de învățat ivrit). Lucram 4 ore și învățam alte 4 ore. Totul în jur
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
Coștila”), istoria scrisă de foștii stăpâni ai domeniilor din Bucegi, prin hrisoave vechi... Cine mai știa azi de „Podu' lui Mucea” care se afla ]n marginea de jos a unei poienițe și a purtat după al doilea război numele de „Cabana Nemților” deoarece acolo a fost o tabără de soldați ? ) Și totuși... O parte din memorie începu să-l ajute... Mergea pe cărare și totul s-a petrecut când valul de ceață pe care nu-l observase din cauza gândurilor, se ivise
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
Și pe deasupra, misterioasă. Ea, își desconspiră al ei mister, Dorind un domn din minister, Nicidecum cu multe doctorate, Ci unul, care să le aibă pe toate. Adică, așa, câte una din fiecare, Să nu lipsească vila de la mare, Nici eleganta cabana de la munte, Care să aibă poziție și camere multe. Toate astea și le dorește, în țară, Și pentru că acum este primăvară, Își mai dorește, ca imediat în vară, Să plece, undeva, într-o altă țară. Unde domnul, de la minister, să
SERENISSIMA de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370829_a_372158]
-
unele cu un sfârșit fără întoarcere, tragic. Locațiile unde se desfășoară acțiunile din cele 6 piese sunt diverse: un spital de boli psihice, un parc, o livadă, un cimitir, o secție de poliție, într-o cafenea, strada, o biserică, o cabană, pădure, o chilie în munți, camera unei locuințe, o sală de lectură. Apare parcul în mai multe din cele 5 piese, este locul în care oamenii socializează, poartă discuții unii cu alții, chiar dacă atunci nu se cunosc, este firea omului
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
chef de nimic. A adormit cu televizorul deschis și, dintr-o dată, a fost trezită de niște zgomote puternice. A sărit drept în picioare, privind speriată spre televizor. Era un film în care se derula o scenă romantică, undeva, la o cabană în munți. Acele zgomote cumplite, continuau să tulbure liniștea nopții. Emanuela ascultă cu atenție, nedumerită și oarecum speriată. Auzi, deodată, un plânset de copil, apoi plânsetul se transformă în țipete, destul de puternice ori de aproape, ascuțite, ca din gură de
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XVIII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369789_a_371118]
-
în voaluri caste la mirele AN -eternul durabil- neabătută,în mod repetabil cu întregul alai,un timp să adaste Turiști doritori de sporturi alpine, pe sănii și schiuri alunec' spre vale cu chiote lungi,nimic nu stă-n cale! Pensiuni,cabane ,sunt arhipline Doar Sfinxul rămâne același erou al vechilor vremi-întrebări viitoare... Tărâmuri vrăjite se ascund știutoare. Un EL enigmatic...și nimic nu e nou Referință Bibliografică: Iarna în Bucegi / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1798, Anul V
IARNA ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369906_a_371235]
-
posibila această fățărnicie augustă, acest fariseism suveran, această ticăloșie ereditară, să ceară pentru trădarea unui popor, trădare regală cei drept, a cărei consecință nici astăzi n-a vindecat Trupul și Sufletul Patriei, să acapareze aproape avuția țării: palat, castel, buget, cabane, munți, râuri, curte aristocrată: Casă regală, 140 000 de ha. de pădure și bani pe deasupra...,( El care n-a plantat decât un puiet de dud sterp..., ca cel din parabola Mântuitorului, n.a.), parcă nu ne-ar fi de ajuns: Marele
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
trădători sau hoții fără " hat ", Ce pentru-arginți, averi, un colț de pâine, Și-au scos cuvântul, cinstea la mezat. La orizont puri, falnici, fără vină, M-așteaptă inorogi în prag de zi, Să galopăm învălurind lumină, Din miazănoapte înspre miazăzi. Cabana mea de foc va fi popasul... Mă-ntorc în munții veșnici, plin de ger, Femeia mea, drumeț în constelații, Mă-nvăluie-ntr-o aripă de cer. Mandatul meu a expirat, prieteni!... Amorul cald, peren, strict pământean, E-o amintire-ntr-un oraș... Departe
MANDATUL MEU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370548_a_371877]
-
refuză să gândească , căldura la stors de vlagă, pun capul pe iarba grasă, răcoarea ierbii mă înfioară plăcut, simt sângele cum începe să circule prin vene. Încet revin la viață, îmi amintesc că sunt pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
am trezit odihnit și plin de viață; aerul se răcorise, la orizont o mare roșie indica că în curând, va începe să se însereze. Fără grabă, dar cu regret pentru locul ce-mi oferise o binecuvântată odihnă, am pornit spre cabană. Mergeam alene prin iarba înaltă, deodată aud voci, care se certau, era un glas de femeie care plângea și un glas de bărbat care țipa și înjura. Glasul bărbatului părea fi al unui om beat, am mers ceva mai atent
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
sigur că ne vom întâlni. Într-adevăr, pe potecă venea un bărbat, înalt, cu părul roșu, mare, vâlvoi, cu ochii tulburi, cu mâna înfiptă în părul unei tinere femeii, o târa după el, bărbatul o amenința, că odată ajunși la cabană, o va lăsa acolo, iar el va pleca, fără să spună vreo destinație. I-am lăsat să meargă înaintea mea, eu încetinind pasul, mă interesa ce făcuse femeia, de ce o chinuia nebunul. Odată ajunși la cabană, bărbatul i-a dat
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
că odată ajunși la cabană, o va lăsa acolo, iar el va pleca, fără să spună vreo destinație. I-am lăsat să meargă înaintea mea, eu încetinind pasul, mă interesa ce făcuse femeia, de ce o chinuia nebunul. Odată ajunși la cabană, bărbatul i-a dat drumul la păr, apoi cu șpițul piciorului a lovit-o în coaste, a mai înjurat-o odată, după care a pornit cu pași zoriți spre vale. La acea oră în cabană nu eram decât eu, fata
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
chinuia nebunul. Odată ajunși la cabană, bărbatul i-a dat drumul la păr, apoi cu șpițul piciorului a lovit-o în coaste, a mai înjurat-o odată, după care a pornit cu pași zoriți spre vale. La acea oră în cabană nu eram decât eu, fata și cabanierul, soția cabanierului era plecată după marfă, urmând să revină fie seara târziu, fie a doua zi. M-am aplecat asupra fetei pentru a o ajuta să se ridice, cu mâinile pe sub brațele ei
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
revină fie seara târziu, fie a doua zi. M-am aplecat asupra fetei pentru a o ajuta să se ridice, cu mâinile pe sub brațele ei am ridicat-o în picioare și am dus-o într-una din camerele libere ale cabanei. Am cerut spirt și pansament de la cabanier, în rucsac aveam o alifie numai bună pentru răni. Cu grijă, oriunde puneam mâna, fata țipa de durere, i-am scos bluzița, rămasă în sutien, am așezat-o cu fața în jos pentru
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
crește împreună copilul. Dusese copilul la o prietenă de a ei și plecaseră împreună în excursie. După ce băuse mai multe pahare de coniac, a zis să urcăm pe munte, am luat telecabina, apoi cu piciorul am mers pe potecă spre cabană. Pe drum, mi-a cerut bani să plătim dormitul și masa, i-am dat 100 de lei, el a zis că nu sunt suficienți, am încercat să-l conving, că nu am mai mulți. Din acel moment a început să
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
uneau în prelungi săruturi. Într-un târziu obosiți, dar liniștiți și eliberați de inhibiții, ne-am lăsat cuprinși de brațele lui Morfeu. Ne-am trezit târziu, Soarele era de mult pe cer, un miros plăcut de fripură venea din bucătăria cabanei, noi doi, veseli, radiind de fericire, priveam cerul, cu speranța tinerilor ce pot trece peste obstacole.
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CEAIUL Autor: Silvia Rîșnoveanu Publicat în: Ediția nr. 1879 din 22 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CEAIUL S-a înserat și este frig afară, Dar în cabana veche, părăsită, E un cămin cu piatra înnegrită În care arde-o flacără sprințară. Mă uit la flacăra ce-mi încălzește Picioarele și-mi e atât de bine! În mână, am romanul de la tine, Ochii privesc, dar mintea nu citește
CEAIUL de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370679_a_372008]