1,608 matches
-
cazul grupului 2 (cadre didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz) de termeni care se regăsesc pe locuri secundare În analiza tabelară a datelor obținute În cazul grupului 1 sau nu se regăsesc deloc. Comparația datelor cuprinse În cadranul stănga sus din analiza tabelară evidențiază o transformare a conținutului predominant atitudinal (este vorba despre o atitudine pozitivă dar pasivă: compasiune/ milă) și stigmatizant (handicap) Într-un conținut predominant informațional și mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
completeze propoziția “Cel mai bun/ Interesant/lucru din această carte este...” Această metodă se poate utiliza în special în faza de reflecție sau cea de realizare a sensului ce presupun: comentarii, interpretări și înțelegerea cât mai adecvată a conținutului. * Metoda cadranelor Este o altă modalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional. Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sensului ce presupun: comentarii, interpretări și înțelegerea cât mai adecvată a conținutului. * Metoda cadranelor Este o altă modalitate de rezumare și sintetizare a unui conținut informațional. Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
sintetizare a unui conținut informațional. Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Presupune trasarea a două axe principale, perpendiculare una pe cealaltă în urma căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV: “morala”, “învățătura”, “soluția problemei” ce
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
căreia apar patru cadrane: I II III IV Elevii audiază o prelegere sau citesc un text și sunt solicitați să noteze, de exemplu: * În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV: “morala”, “învățătura”, “soluția problemei” ce se desprinde din ideile prezentate. Prin aceasta tehnică se urmărește implicarea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
În cadranul I: sunetele auzite * În cadranul II: sentimentele pe care le-a trezit conținutul prelegerii. * În cadranul III: să stabilească o legatură între conținutul povestirii pe de o parte și cunoștințele și experiența lor pe de altă parte. * În cadranul IV: “morala”, “învățătura”, “soluția problemei” ce se desprinde din ideile prezentate. Prin aceasta tehnică se urmărește implicarea elevilor în realizarea unei înțelegeri cât mai adecvate a unui conținut informațional. * Interviul în trei trepte Este o tehnică de învățare prin colaborare
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Aparatul este alcătuit din două părți: * conductometrul propriu-zis al cărui principiu de funcționare este prezentat în figura 24 a; * celula de conductibilitate (celula de măsurare), prezentată în figura 24 b. Legendă: 1 - întrerupătorul general; 2 - bec roșu de control; 3 - cadran prevăzut cu două scale, cea superioară gradată de la 0 la 5 și cea inferioară gradată de la 0 la 15; 4 - comutatorul de domenii; 5 - potențiometrul de calibrare; 6 - șalter; 7 - celula de conductibilitate (celula de măsură). Principiul de funcționare al
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
esofagului Barrett trebuie să depisteze leziunile neoplazice care nu sunt evidențiate la examenul de rutină. Lungimea esofagului Barrett este reprezentată de distanța dintre mucoasa esofagiană și mucoasa gastrică (linia Z) și limita superioară a fundusului gastric. Biopsii seriate (în 4 cadrane la distanțe de 2 centimetri) din această zonă pot depista displazii severe și cancere precoce în mucoasă, neevidențiate endoscopic. Cancerele precoce pot fi vizibile sub formă de mucoasă friabilă, eroziuni superficiale, ulcerații, noduli, placarde, polipi sau stenoze 43 precoce. Examenul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
abdominal. Drenajul este dificil și riscant. Explorarea și drenajul prin abord subcostal stâng este sigur prin evitarea reconstrucției digestive și aderențele anselor j permite accesul la coada sau bontul pancreatic. Fistula pancreatică se evidențiază de obicei printr-un abces în cadranul superior stâng și se produce prin lezarea cozii pancreasului după splenectomie sau după 154 pancreatectomie distală. Adesea, asociată cu necroza pancreatică și peripancreatică, ea necesită debridarea țesuturilor necrotice și drenajul plasat la locul fistulei. Acesta nă oral. va ceda spontan
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Fig.24 - Altarul astrologic de la Gabies, văzut de sus și din lateral. Conform vechii concepții babiloniene, romanii atribuiau fiecăruia din cei 12 zei principali, câte o lună a anului și câte un semn zodiacal. Partea centrală concavă servea probabil drept cadran solar. Pe margine sunt sculptați: Jupiter cu trăsnetul, Minerva cu casca, Apolo, Neptun cu tridentul, Vulcan, Mercur cu caduceul, Ceres, Vesta, Diana, Marte, Venus, Eros. De jur împrejurul altarului sunt podoabe cu semnele zodiacale care însoțesc atributele zeului planetar care i-au
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
știu - Am Învățat - Interviul În trei trepte - Ciorchinele (simplu / dublu) - S.I.N.E.L.G. -Știu - Vreau să știu - Am Învățat -Jurnalul cu dublă intrare -Mozaicul -Ciorchinele (revizuit) -Cubul -Jurnalistul cameleon -Lasă-mi mie ultimul cuvânt -Tabelul T -Diagrama Venn Eseul de cinci minute -Metoda cadranelor -Știu - Vreau să știu - -Prelegerea intensificată -Interviul În trei trepteLectura și rezumarea textului În perechi -Tabelul predicțiilor Am Învățat Simularea Simularea mai este denumită și joc de rol, joc simulat sau dramatizare didactică. Este modalitatea de predare-Învățare care prezintă, prin intermediul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
prezenți În abcese asociate cu infecții sistemice; - anaerobi (4050%): Fusobacterium, Bacteroides MANIFESTĂRI CLINICE - deoarece majoritatea se asociază cu alte infecții → semne ale bolii principale; - puseuri de febră, frisoane, transpirații profuze, grețuri, vărsături, anorexie;durerea este un simptom tardiv; - sensibilitate În cadranul superior drept și hepatomegalie, icter; EXPLORĂRI ÎN VEDEREA STABILIRII DIAGNOSTICULUI - Laborator: - leucocitoza 18-20,000/mmc, la 7090% din pacienți; - anemie În 50% din cazuri;nivel ridicat al fosfatazei alcaline, bilirubinei, transaminazelor În 50% din cazuri; - hipoalbuminemie; - Radiografia abdominală simplă este anormală
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
nucleară, angiografie; tratament: ligatura arterei hepatice, Închiderea directă a fistulei printr-o arteriotomie; 2. Fistulă arterio-venoasă În teritoriul splenic: rar, la femeile Între 20 și 30 de ani, asimptomatică, apare pe perioada sarcinii; diagnostic examen radiologic abdominal (calcificări vizibile in cadranul stâng superior al abdomenuluiă, aortografie; tratament: rezecția fistulei, rezecția arterei splenice + splenectomie; 3. Origine intrasplenică: splenomegalii din boli tropicale și metaplazii mieloide; tratament: splenectomie. E. Boală veno- ocluzivă 1. Schistosomiază → Schistostoma mansoni; determină obstrucție presinusoidală; alterarea testelor funcționale hepatice este
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și ciroză hepatică; - etiologie: - anomalii hematologice: hemoglobinuria paroxistică nocturnă,policitemia vera, - sicklemia - obstrucție membranoasă boala veno-ocluzivă: Îngustarea lumenului venulelor hepatice și sinusoidelor fără tromboza venelor hepatice mari și venei cave inferioare - tromboza venei hepatice poate fi: - acută:durere severă În cadranul superior drept al abdomenului - hepatomegalie progresivă - ascită - insuficiență hepatică - deces În câteva săptămâni - cronică: - disconfort În cadranul superior drept al abdomenului hepatomegalie + ascită + varice sângerândepentru ca simptomele să apară trebuie ca toate cele 3 vene hepatice să fie trombozate (frecvent
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
lumenului venulelor hepatice și sinusoidelor fără tromboza venelor hepatice mari și venei cave inferioare - tromboza venei hepatice poate fi: - acută:durere severă În cadranul superior drept al abdomenului - hepatomegalie progresivă - ascită - insuficiență hepatică - deces În câteva săptămâni - cronică: - disconfort În cadranul superior drept al abdomenului hepatomegalie + ascită + varice sângerândepentru ca simptomele să apară trebuie ca toate cele 3 vene hepatice să fie trombozate (frecvent se asociază cu obstrucția sau Îngustarea venei cave inferioareă; - diagnostic: - laborator:teste funcționale hepatice Ț inițial puțin
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
culoare Închisă; puroi franc. b. calculii: prezența unui calcul infundibulocistic cel mai frecvent (mai rar pe coledocul terminal); aspect: colesterolic, pigmentar, calcic, mixt. 3. Structuri vecine - interesarea lor prin contiguitate sau interrelații neurolimfatice (fig.III.2) a. peritoneul parietal: al cadranului drept superior; al cupolei diafragmatice. b. hepatita purulentă satelită de vecinătatecu microabcese În „buton de cămașă” ce penetrează placa veziculară cu aspect buretos purulent; c. pediculul hepatic - inițial cu leziuni inflamatorii acute ce poate evolua până la „pediculita scleroasă”; d. regiunea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
general: stare bună (diagnostic diferențial cu neoplasmulă; stare influențată În stadiile avansate (ciroză biliară secundarăă, În insuficiența hepatorenală; icterul - subicter - tentă brună; urini hipercrome; scaune decolorate, păstoase, bogate În grăsimi; pruritul În leziuni de grataj; bradicardia. - local: sensibilitate difuză În cadranul abdominal superior drept (iradiere spre stânga dacă există și o pancreatită satelită); manevra Murphy pozitivă uneori; punctul Desjardins dureros (linia ombilic Țaxilă la 5 cm de ombilică; sensibilitate În zona pancreatico - coledociană Chauffard; hepatomegalia: ficat În „acordeon”, sensibilă, dură, neregulată
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la extremitatea cercului de corelații dar în poziție ortogonală pe primul component (unghi de 900). Vectori de semn negativ pe primul component principal au numai variabilele SP (-0,1620) și 21a (-0,0256), variabile pe care le vom regăsi în cadranele III și IV ale cercului de corelație (figura 2.73). Într-un alt mod se pune problema pentru componentul principal 2 (axa 2). Se constată că vectorii pozitivi, care alungesc norul de indivizi pe direcția lor sunt dați de variabilele
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
SI (0,2249), U (0,2262), DS2 (0,2009), O (0,1966), DS1 (0,1686), N1 (0,1516), DS (0,1508, N2 (0,0875), NL (0,0662) și ALT (0,108), variabile care sunt situate pe axa 2 sau în cadranul I al cercului de corelație. Vectorii negativi ai axei 2 sunt determinați de variabilele C(-0,2865), 31a (-0,2550), B (-0,2410), A (-0,2050), AP (-0,2012), 21a (-0,2004), ENI (-0,1746), F (-0,2012), 41a (-0
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
AP (-0,2012), 21a (-0,2004), ENI (-0,1746), F (-0,2012), 41a (-0,1522), ABE (-0,0973) ENM (-0,0428), AN (-0,0547), N3 (-0,0488), ENS (-0,0428) și N4 (-0,0203). Aceste variabile vor fi situate în cadranele II și III ale cercului de corelație. În același mod s-au calculat și vectorii pentru restul de 28 de componenți principali și în funcție de valorile și semnul vectorilor se va gasi și poziția lor în sfera, respectiv cercul de corelație
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
că sunt variabile care permit, în primul rând, stabilirea mărimii frunzei și mai puțin a formei ei. Cea mai mică valoare a corelației pentru definirea factorului 1 l-a avut variabila SI (0,0140) cu poziție ortogonală pe axa 1 (cadranul IV) și variabila 21a (-0,0955), cu poziție, de asemenea, ortogonală, dar în sens negativ (cadranul III). Pentru factorul 2 (axa 2, componentul principal 2) cele mai mari corelații le-au avut variabilele SS (0,8181), SP (0,7143), ON3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ei. Cea mai mică valoare a corelației pentru definirea factorului 1 l-a avut variabila SI (0,0140) cu poziție ortogonală pe axa 1 (cadranul IV) și variabila 21a (-0,0955), cu poziție, de asemenea, ortogonală, dar în sens negativ (cadranul III). Pentru factorul 2 (axa 2, componentul principal 2) cele mai mari corelații le-au avut variabilele SS (0,8181), SP (0,7143), ON3 (0,7308), UN2 (0,6581), SI (0,6218), variabile care arată deschiderea și adâncimea sinusurilor laterale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
negativă de - 5,1940, soi cu frunza reniformă și de mărime medie. Cea mai scăzută contribuție la definirea factorului 1, a avut-o soiul Grasă de Cotnari (0,6374) el fiind situat aproape de originea axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai mică contribuție la definirea factorului 2 a avut-o soiul Tămâioasă românească (-0,4545) el fiind situat în apropierea originii axelor în cadranul III. 2.7.2. ANALIZA CLUSTER (AC) 2.7.2.1. Bazele teoretice Metoda a fost propusă pentru statistică de către Sokal și Sneath (1963), dar aplicarea ei a fost făcută de către Lance și Williams (1967). Denumirea “cluster” vine de la verbul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]