KorAP: Find »[drukola/base=cadran & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...64 >

1,583 matches

Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760

revistă a acesteia pentru că este în sine o justificare a insistenței noastre de a prezenta conținutul celor două reviste. În receptare se pot remarca cele două extreme, fie exagerarea rolului revistei și a luptei antifasciste, fie dimpotrivă minimizarea acestui rol. Cadran este o revistă de stânga, caracterizată printr-o pendulare continuă între literar și extraliterar. În articolele-program se afirmă o orientare spre estetic (deși există constant o tendință de subordonare a literaturii socialului), necesitatea ieșirii din "turnul de fildeș", un refuz

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
articolele-program se afirmă o orientare spre estetic (deși există constant o tendință de subordonare a literaturii socialului), necesitatea ieșirii din "turnul de fildeș", un refuz al sentimentalismului și al intimismului, preferându-se o tematică socială. Păstrând ceva din structura revistei Cadran, Albatros pare a împrumuta și o serie de idei vehiculate în paginile celei dintâi. Se poate, de asemenea, observa un anume eclectism în materie de opinii exprimate. Programul revistei este conturat mai clar în numărul 7 când atitudinea celor de

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
unele dintre publicațiile în care membrii ei se fac cunoscuți și articolele cele mai importante, tocmai pentru a putea reduce doza de subiectivitate care intervine de fiecare dată când se exagerează sau se minimalizează meritele acestor poeți. Revistele Albatros și Cadran 1. Climatul publicistic În afară de existența efemeră, ce ar mai putea avea în comun două reviste care apar la un interval de aproape doi ani și cu un colectiv redacțional total diferit? Este vorba despre Albatros și Cadran, numite aici nu

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
Revistele Albatros și Cadran 1. Climatul publicistic În afară de existența efemeră, ce ar mai putea avea în comun două reviste care apar la un interval de aproape doi ani și cu un colectiv redacțional total diferit? Este vorba despre Albatros și Cadran, numite aici nu în ordinea apariției, ci mai degrabă ținând cont de aceea a relevanței lor pentru generația avută în vedere: Albatros fiind publicația ce și-a împrumutat numele generației lui Geo Dumitrescu și Ion Caraion (deși acesta din urmă

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
degrabă ținând cont de aceea a relevanței lor pentru generația avută în vedere: Albatros fiind publicația ce și-a împrumutat numele generației lui Geo Dumitrescu și Ion Caraion (deși acesta din urmă nu se numără printre colaboratorii revistei amintite), pe când Cadran reflectă, mai mult, generația precedentă. Pentru a putea pune în evidență elementele care le apropie trebuie să urmărim evoluția presei românești din acea perioadă. E o epocă tulbure, mai ales, din punct de vedere politic pentru că tendințele extremiste încep să

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
dispar unele reviste (interzise de cenzură), iar altele își modifică structura, primind și o altă conducere. Nici Albatros nu cunoaște o altă soartă, dispărând după șapte numere. În Literatura română contemporană 54, Emil Manu, care semnează capitolul dedicat "poeților generației "Cadran" și "Albatros""55, realizează și o prezentare a contextului publicistic în care apar aceste reviste. Între centrele literare ale vremii, Emil Manu amintește grupul de la Iași format în jurul lui G. Călinescu și al revistei Jurnalul literar, grup din care nu

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
voia o "icoană integrală" a literaturii române, o revistă de critică generală 57, el nu mai poate constitui un punct de reper pentru viața literară a perioadei imediat următoare. Tot în 1939, se relua pentru doar patru numere apariția revistei Cadran în jurul căreia se încerca și menținerea unui cenaclu literar. Adevărul literar și artistic dispare și el în mai 1939, revista lui Arghezi, Bilete de papagal, își întrerupe activitatea din 1938 până în 1944 sau, mai bine zis, este suspendată ca urmare

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
pentru această perioadă este Prepoem care apare la 1 iulie 1939 și numără printre colaboratorii săi și pe unii dintre poeții care se vor grupa în jurul Albatrosului: Geo Dumitrescu sau Marin Sârbulescu. Apariția Prepoemului este, de altfel, salutată inclusiv în Cadran, unde se remarcă totuși caracterul mediocru al multor producții publicate acolo, deși inițiativa în sine era lăudabilă și apreciată ca un act de curaj. Caracterul eterogen al revistei este pus în evidență și de faptul că "seria a II-a

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
militarea pentru acordarea anumitor facilități poeților, organizarea unor concursuri cu premii cum e cel la care participă și Geo Dumitrescu. "Confuziile din paginile Prepoemului erau cele ale epocii."62, ceea ce nu îl împiedică pe Emil Manu să așeze revista alături de Cadran ("revista antifascistă"), de Albatros ("publicația progresistă"), altfel spus în rândul publicațiilor care au reușit să formeze "o rezistență culturală românească"63. De altminteri ca și la Cadran și Albatros se remarcă interesul pentru poezia americană (Walt Whitman rămâne unul dintre

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
epocii."62, ceea ce nu îl împiedică pe Emil Manu să așeze revista alături de Cadran ("revista antifascistă"), de Albatros ("publicația progresistă"), altfel spus în rândul publicațiilor care au reușit să formeze "o rezistență culturală românească"63. De altminteri ca și la Cadran și Albatros se remarcă interesul pentru poezia americană (Walt Whitman rămâne unul dintre modelele epocii, dintre scriitorii cei mai apreciați de noua generație de poeți), pentru noua estetică promovată de Benedetto Croce. În afară de Geo Dumitrescu, regăsim aici dintre albatrosiști pe

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
români, reflectând și ea vocația "contestatară, demistificatoare dar nu întru totul distructivă"68 a acestei generații. De remarcat și că, în 1968, I. Hangiu, în Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste (1789-1948)69, amintea doar de existența unui Cadran (Literar-artistic-social) - cu o apariție lunară, la Iași, ianuarie, februarie, martie și aprilie 1934, iar, într-o lucrare ulterioară, din 1987, menționează ambele publicații (rezervând astfel un articol nu numai publicației de la Iași, ci și celei de la București, apărute întâi în

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
o vrea un document pentru istoria literară, o carte ce aduce o serie de mărturii despre grupul de la Albatros făcute tot de cineva din "generația războiului", însuși autorul. În Reviste progresiste românești interbelice, articolul rezervat Albatrosului ca și cel despre Cadran poartă, de asemenea, semnătura lui Emil Manu. Și aici ca și în Eseu... se fac mențiunile "apărută între 10 martie - 11 iunie 1941", "definește o generație în stilul ei nonconformist", colectivul de redacție al primului număr este enumerat în întregime

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
negru" dedicat Oliviei. Trimiterile la Geo Dumitrescu sunt iarăși bulversante: Aici au apărut câteva din cele mai insolite versuri ale lui Geo Dumitrescu; unele aveau să fie cuprinse în volumul Aritmetică. Poetul debutase cu un an înainte în revista antifascistă Cadran (semnat Vladimir Ierunca)"71. În realitate, Geo Dumitrescu nu putea să publice cu un an înainte (în 1940!) în Cadran pentru că revista aceasta își încetase apariția după numărul din decembrie 1939. Totodată nu este foarte clar ce se poate înțelege

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
lui Geo Dumitrescu; unele aveau să fie cuprinse în volumul Aritmetică. Poetul debutase cu un an înainte în revista antifascistă Cadran (semnat Vladimir Ierunca)"71. În realitate, Geo Dumitrescu nu putea să publice cu un an înainte (în 1940!) în Cadran pentru că revista aceasta își încetase apariția după numărul din decembrie 1939. Totodată nu este foarte clar ce se poate înțelege în acest caz prin "versuri insolite", poemele din Albatros nu sunt printre cele mai nonconformiste ale poetului și nici nu

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
în colectivul de redacție al revistei Albatros nu sunt debutanți, fiecare și-a făcut ucenicia în altă parte. Unii aparțin chiar generației anterioare. Astfel Emil Manu, în Geo Dumitrescu și "lumea de mâine"75, prezintă și "epoca debutului" poetului la Cadran, în anul 1937, cum notează criticul, când, de fapt, revista nu apare decât cu un număr unic în 1931 și reapare abia în 1939. De altfel, însuși Emil Manu va reveni asupra afirmației dând ca an al debutului 193576 și

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
nu este una extrem de alarmantă căci nici în alte reviste ale vremii producțiile de valoare nu depășeau cu mult jumătate din totalul celor publicate, să ne amintim numai de criza de manuscrise cu care, așa cum menționau în 1939 cei de la Cadran, se confruntau toate revistele vremii. Dialogul odată început, Lucian Valea continuă pe aceeași linie precizând că "fără acoperire rămâne și o altă afirmație a lui Emil Manu", aceea conform căreia în Albatros apar ""câteva din cele mai insolite versuri ale

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
dar e bine să-l avem în vedere când încercăm să distingem în ce măsură le-a afectat operele și să nu fie singurul în funcție de care să ne raportăm la așa-numita "generație amânată". 3. Un model și o rampă de lansare: Cadran 3.1. Structura publicației Între revista Albatros de care-și leagă numele, în principal, Geo Dumitrescu, și Cadran există, mai degrabă, o legătură formală. Albatros păstrează, în bună măsură, formatul revistei amintite, dar prea puțin din ideile de aici. Și

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
să nu fie singurul în funcție de care să ne raportăm la așa-numita "generație amânată". 3. Un model și o rampă de lansare: Cadran 3.1. Structura publicației Între revista Albatros de care-și leagă numele, în principal, Geo Dumitrescu, și Cadran există, mai degrabă, o legătură formală. Albatros păstrează, în bună măsură, formatul revistei amintite, dar prea puțin din ideile de aici. Și între membrii grupului de la Albatros se afirmă, mai devreme sau mai târziu, nevoia unei altfel de literaturi, nevoia

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
Și între membrii grupului de la Albatros se afirmă, mai devreme sau mai târziu, nevoia unei altfel de literaturi, nevoia orientării spre sfera contemporaneității, apropierea de reportaj ca specie, dar există totdeauna o continuă afirmare a primatului esteticului, aproape de negăsit la Cadran. În lucrarea Din presa literară românească (1918-1944), se fixează orientarea revistei: "Stânga militantă, cu o poziție clară față de grupările și publicațiile reacționare, duce lupta mai departe în alte reviste care vor fi, la rândul lor, suprimate: Era nouă, Cuvântul liber

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
fixează orientarea revistei: "Stânga militantă, cu o poziție clară față de grupările și publicațiile reacționare, duce lupta mai departe în alte reviste care vor fi, la rândul lor, suprimate: Era nouă, Cuvântul liber, Facla, Reporter, Veac nou, Șantier, Azi, Manifest, Raza, Cadran etc."100 Se face și o scurtă prezentare a revistei: "CADRAN - Bilunar de literatură și artă. Apare la București în perioada 15 septembrie-15 decembrie 1939. Un număr al revistei s-a tipărit în decembrie 1931. Director: Ștefan Popescu. (...) Publică literatură

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
și publicațiile reacționare, duce lupta mai departe în alte reviste care vor fi, la rândul lor, suprimate: Era nouă, Cuvântul liber, Facla, Reporter, Veac nou, Șantier, Azi, Manifest, Raza, Cadran etc."100 Se face și o scurtă prezentare a revistei: "CADRAN - Bilunar de literatură și artă. Apare la București în perioada 15 septembrie-15 decembrie 1939. Un număr al revistei s-a tipărit în decembrie 1931. Director: Ștefan Popescu. (...) Publică literatură și reportaje inspirate din viața muncitorilor. În jurul revistei, care a fost

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
101. Orientarea aceasta de stânga poate fi observată cu ușurință de către oricine consultă revista chiar dacă se urmăresc numai titlurile. Problemele sociale revin cu insistență, tendința de a orienta și literatura spre realism, spre cotidian, spre social se manifestă și ea. Cadran anul I, seria a doua, nr.1, 15 septembrie 1939, având trecute redacția și administrația pe Strada Parfumului, la numărul 25, apare, conform afirmațiilor de pe prima pagină, bilunar (în realitate, lunar, deși notația amintită se menține pe toate cele patru

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
spațiul tipografic este ocupat de un articol dedicat unui scriitor francez Un spirit european: Valéry Larbaud - autor Dumitru Niță. De altminteri spațiul din dreapta va fi rezervat și în numerele ulterioare prezentării unei personalități culturale sau literare, apreciate de grupul de la Cadran (W. H. Auden și poezia tânără engleză - Mihnea Gheorghiu, Galileo Galilei, învingător etern al ignoranței - Alexandru Balaci) sau a unei literaturi preferate (Literatura de azi în Statele Unite - Mihnea Gheorghiu). În dreapta-jos, tot pe prima pagină, apare și o invitație la

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
cuprinsul revistei. Este apreciat, în numărul 1, "curajul tinerilor cari editează revista Prepoem"102, făcându-se totuși observația că "nivelul poemelor nu e prea ridicat", se salută apariția unei noi reviste în Franța de care, se promite, se va ocupa Cadranul în numerele următoare, La pensée. Revue du rationalisme moderne. Se mai remarcă apariția cărții scriitorului englez W. H. Auden Journey to a war, memorii de pe frontul chino-japonez. Notele sunt, în general, semnate M. G., autorul lor recomandând, de exemplu, ca

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
revistei clujene "Țara nouă" unde se publicase un articol despre "Arta lui Maiacowski". Tot aici se anunță cuprinsul numărului următor, anunț care nu va fi respectat întocmai. Se anticipează și o nouă rubrică: "CATRAN se va numi rubrica la care Cadran-ul va rosti câte ceva pentru beteșugurile și năravurile unora". În numărul 2 se remarcă apariția reportajelor lui Geo Bogza strânse sub titlul Țări de foc, de piatră și de pământ, pe care o vom regăsi într-o amplă prezentare și

[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]