2,041 matches
-
exista Întotdeauna, dar În forme noi. Accesul la ele e doar o chestiune de nivel tehnologic. E vorba doar de entropizarea, de degradarea mediului. Alți munți, care au avut proasta inspirație de a se alcătui exclusiv din potențiale materii prime, calcar, fosfați, sulf, sunt astăzi de-a dreptul rași de pe fața pământului. Calcarul poate ajunge var ori ciment și, după o vreme, din ce În ce mai scurtă, o grămadă de moloz. Fosfații ajung Îngrășăminte. Nu mă leg de necesitatea acestora, mai ales În ultimele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
chestiune de nivel tehnologic. E vorba doar de entropizarea, de degradarea mediului. Alți munți, care au avut proasta inspirație de a se alcătui exclusiv din potențiale materii prime, calcar, fosfați, sulf, sunt astăzi de-a dreptul rași de pe fața pământului. Calcarul poate ajunge var ori ciment și, după o vreme, din ce În ce mai scurtă, o grămadă de moloz. Fosfații ajung Îngrășăminte. Nu mă leg de necesitatea acestora, mai ales În ultimele două secole, de când evoluția demografică a devenit, dintr’o linie aproape orizontală
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
denumirea de Lacul Ucigaș. Originea acestui lac este explicată și științific. Astfel, alunecarea unui pinten din versantul nordvestic al muntelui Ghilcoș, prezența aluviunilor roșiatice aduse de pârâul Roșu, cât și reflectarea purpurie a Suhardului Mic în oglinda lacului, dar și calcarele roșcate din împrejurimi sunt considerate a fi motivele pentru care acest mic paradis acvatic a primit numele de Lacul Roșu. Când am ajuns pentru prima dată în această parte a Moldovei eram mică, aveam cam opt ani. Pe atunci, vârsta
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
connu ce que pleurent les morts... Plângeți, așadar, pe toți cei care n-au contemplat, cu sufletul lor Împovărat de frumusețe, dragoste și aventură, un răsărit de lună plină ca acel de acum douăzeci de ani, văzut de pe culmea de calcar argintiu sub care stă pitit Balcicul; cum și pe cei care n-au rătăcit de aci Încolo spre Tuzla, aiuriți de fan tasticul unui peisaj lunar răvășit de seisme și de catastrofe vulcanice; viziune de apocalips, drum dantesc În care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Strunga Dracului, iar apoi de muchia ascuțită a crestei. Se lăsase ceață, așa că nu vedeam decât pietrăria imediată a muntelui, fără priveliști largi, desfătătoare, fără viitor... Nu avea rost să înaintăm prea departe. Așa că am cules o bucățică de calcar alb ca amintire și ne-am în tors. Trebuia să ne grăbim: începea a doua mea facultate, rod nu atât al pasiunii, cât al întâmplării. Ne-am hotărât să coborâm în Bran ca să luăm cursa înapoi spre Câmpulung. Am ajuns
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la fiecare pas, la fiecare uitătură de ochi, zeci, sute, milioane de cioburi. Cele mai noi sunt de acum o mie cinci sute de ani! Iar apoi - cetatea. Cu ziduri - turnuri și porți, cu străzi așternute cu dale albe de calcar, cu temple păgâne și bazilici creștine, cu resturi de coloane și portice, cu locuri de judecată și cu terme: lespezi de marmură și mozaicuri pe care călcau tinerii efebi din oligarhia cetății... Am cules cu pietate și reculegere rămășițele acestui
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
e să se salveze printr-o piramidă sau să fie bîntuit de frică, pare sa sugereze el ; pentru că unicul În stare să biruie deșertul este surîsul ; adică soluția zeilor ; În timp ce Oedip se pregătește tocmai să spună mîndru : Omul. Buzele de calcar surîd ele Însele iluziei acestui animal abstract, indiferent și inexplicabil ; mască mortuară a timpului dispărut și totodată fantoma lui tatuată de nisipuri. N-ar trebui totuși să mă mir. Din deșert nu putea ieși un sfinx care să pună Întrebări
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
în Cotnara/ Cotnari - mare oraș - și alta cu patru camere în Ozelleno. Se terminaseră casele parohiale din Botoșani și din Focșani. Pentru construirea noii biserici și a locuinței parohiale în Talpă, vechi sat catolic, au fost pregătite pietre pentru fundație, calcar,o parte din lemnărie și cincizeci de mii de cărămizi. Și pentru lăudabilele noi construcții s-au făcut pregătiri în Talpă, s-au cumpărat plăci din Iași, cinsprezece mii optsute nouăzeci și trei = 15.893, echivalentul în coroane române a
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Agigea. L-am respectat și venerat până în ultimele zile ale vieții sale. Profesorul Dumitru Cărăușu a fost un om care rar se întâlnește. Legat trup și suflet de natură și-a legat existența de ocrotirea naturii, iar din Rezervația de calcare de la Repedea a făcut Monumentul iubirii naturii. Pentru multe generații de copii a fost „TATAIA”, a fost omul care le-a dat în dar natura. Ne-a predat „Istoria biologiei” și „Bazele darwinismului”. Vorbea cu un accent cu totul particular
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
aproape tac-tilă asupra misterului creației: Azi am găsit sub frunzele uscate O galbenă căsuță de culbec, Ușoară, cu lăuntrul alb și sec, Pe care nimeni n-o mai poartă-n spate. Făptura care-a stăpânit în altă vară Spiralele de calcar răsucit, Spre toamnă, singură, s-a oblonit Și-n adăpostul ei s-a strâns, să moară... Un melc cu trupul cenușiu de gelatină Și-a dus o vară-ntreagă prin grădină Viața lui obscură și timidă. Și împotriva cerului ostil
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tate de către Ezra și Nemeea, gheara nevăzută a lui Iahwe. Aceasta este perioada istorică de formare a mozaismului. În localitatea Năeni, județul Buzău, s-au descoperit morminte ale geților din epoca bronzului timpuriu. Ele sînt săpate într-un deal de calcar ca niște găuri ori-zontale în care erau depuși morții. ,,Arheologii Torei’’ din Israel care au descoperit asemenea morminte la ei, le-au atribuit repede strămoșilor lor, ivriții, dar în reali- tate ele sînt ale filistenilor, adică populația plecată din Carpați
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Relieful acestei regiuni, dezvoltat de depozite volhiniene și basarabiene aparține Podișului Sucevei reprezentat de Dealul Mare la vest și nord, Culmea Holmului la nord-est respectiv Câmpia Moldovei în est și sud-est. Astfel, prezența orizonturilor mai dure de gresii calcaroase și calcare oolitice, explică atenuarea denudației mai mari la vest, nord și nord-est, respectiv mai mici, sub formă de dealuri și coline în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari fragmentarea orizontală variază de la
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
liniară), surpările și alunecările de teren, fiind influențate de activitățile umane. Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorează următoarelor condiții naturale favorabile: - alcătuirea petrografică (dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice); - morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării și lungimii versanților, prin energia și densitatea fragmentării; - apa, provenită din precipitații sau din ape curgătoare (stratele acvifere care apar la baza plăcilor de gresii și calcare oolitice); - gradul de acoperire cu vegetație a versanților, modul de utilizare a terenurilor de către om (mai ales în ultimele secole când s-au defrișat mari suprafețe cu păduri ca în zona Pârcovaci, Dealul Cotnari, Dealul Broscăria-Ceplenița, unde pădurea a fost
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
un deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un strat de nisipuri foarte fine, cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu aspect prăfos, în grosime de circa 1,5 m, cuprinzând și intercalații subțiri de gresii compacte, dure. Nisipurile se continuă cu un strat de calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
calcare oolitice, compacte, fosilifere, stratificate în plăci foarte rezistente care se mențin în consolă. Marnele, calcarele și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se așterne formațiunea acoperitoare compusă dintr-un eluviu argilos, cu fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fragmente de calcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud-vest, dincolo de marginea platoului. Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și calcarele oolitice de deasupra lor. Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900 m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250 m. Alunecarea produsă în prima decadă a lunii decembrie 1996, s-a
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
debitul mediu actual al râurilor. În cuprinsul lor se disting frecvent 2 - 3 trepte cu altitudini relative de 1-7 m. În ceea ce privește clasificarea acestui podiș, Gr. Posea (2002) îl numește podiș cu largi suprafețe structurale și cueste proeminente pe roci sarmatice ( calcare, gresii, argile). Întreg acest podiș este o suprafața structurală înclinată spre sud, pe care domină văi consecvente colectate de două văi subsecvente - Bârladul superior și Racova. Putem concluziona că cel mai dezvoltat relief structural de monoclin se găsește în Podișul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și marnos, pe care sa format un relief cu aspect vălurit, cu interfluvii colinare și deluroase, sub formă de platouri joase și mai largi; a doua unitate este de podișuri înalte (platouri structurale), dezvoltate pe un substrat geologic mai dur (calcare și gresii), reprezentată prin Coasta Iașilor în partea de sud-vest și Dealul MareHârlău în partea vestică. Această diferențiere este pusă în evidență de valorile altitudinale, structura petrografică, relief, hidrografie, tipuri de sol și vegetație. Omul este un agent dinamic azonal
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]