815 matches
-
chimistul german Paul Moyat a reușit producerea corindonului artificial din bauxită (minereu bogat în oxid de aluminiu) într-un cuptor electric la ca 2120 °C înlăturând celelalte substanțe nedorite printr-o reacție chimică de reducere. În Bavaria prin procese de calcinare a argilei bogată în bauxită s-a reușit producerea "bauxitei albe", iar prin adăugarea oxidului de crom rubinul artificial. De remarcat este faptul că aceste minerale artificiale nu sunt atacate de acizi sau baze (excepție fac numai la temperaturile înalte
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
se ajunge la combustia (oxidarea) completă a materialului organic. 3. APARATURA 3.1. baie de apă la fierbere; 3.2. cântar sensibil la 0,1 mg; 3.3. evaporator cu placă fierbinte sau cu infraroșu; 3.4. cuptor electric de calcinare cu control al temperaturii; 3.5. exsicator; 3.6. capsulă de platină cu fundul plat, cu diametrul de 70 mm și 25 mm înălțime. 4. METODA DE LUCRU Se pipetează 20 ml de vin în capsula de platină tarată în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
în prealabil (greutatea originală P0 g). Se evaporă în baia de apă fierbinte și se încălzește reziduul pe placa fierbinte la 200șC sau evaporatorul cu infraroșu până când începe carbonizarea. Când nu mai fumegă, vasul se pune în cuptorul electric de calcinare menținut la 525 ± 25șC. După 15 minute de carbonizare se scoate vasul din cuptorul de calcinare, se adaugă 5 ml de apă distilată, se evaporă în baia de apă fierbinte sau sub evaporatorul cu infraroșu și se încălzește reziduul încă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
reziduul pe placa fierbinte la 200șC sau evaporatorul cu infraroșu până când începe carbonizarea. Când nu mai fumegă, vasul se pune în cuptorul electric de calcinare menținut la 525 ± 25șC. După 15 minute de carbonizare se scoate vasul din cuptorul de calcinare, se adaugă 5 ml de apă distilată, se evaporă în baia de apă fierbinte sau sub evaporatorul cu infraroșu și se încălzește reziduul încă o dată în cuptorul de calcinare la 525șC timp de 10 minute. Dacă arderea (oxidarea) particulelor nu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
După 15 minute de carbonizare se scoate vasul din cuptorul de calcinare, se adaugă 5 ml de apă distilată, se evaporă în baia de apă fierbinte sau sub evaporatorul cu infraroșu și se încălzește reziduul încă o dată în cuptorul de calcinare la 525șC timp de 10 minute. Dacă arderea (oxidarea) particulelor nu este completă, se repetă operațiunea de spălare a particulelor, evaporarea apei și arderea. Pentru vinurile cu un conținut mare de zahăr se pot pipeta câteva picături de ulei vegetal
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
cu: 2 C 33. ARGINTUL 1. PRINCIPIUL METODEI Metoda se bazează pe utilizarea spectrofotometriei de absorbție atomică, după arderea probei. 2. APARATURA 2.1. Creuzet de platină. 2.2. Baie de apă la 100șC, controlată termostatic. 2.3. Cuptor de calcinare controlat la 500 - 525șC. 2.4. Spectrofotometru de absorbție atomică. 2.5. Lampă catodică pentru argint. 2.6. Surse de gaz: aer, acetilenă. 3. REACTIVI 3.1. Nitrat de argint, AgNO3. 3.2. Acid nitric 65% concentrație, HNO3, 20 = 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
conform punctului 3.4. 4. METODA DE LUCRU 4.1. Pregătirea probei Se pun 20 ml de probă într-un vas de platină și se evaporă până la uscare deasupra unei băi de apă la fierbere. Se mineralizează în cuptor de calcinare la 500 - 525șC. Se umezește cenușa albă cu 1 ml de acid nitric concentrat (punctul 3.2) Se evaporă deasupra unei băi de apă la fierbere, se repetă adăugarea acidului nitric concentrat (1 ml) (punctul 3.2) și se evaporă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
ca reziduri sub formă de praf depozitat în loc combustiei și altă parte poate să fie expulzată în aer ca parte a fumului. Îa analiza alimentelor, partea mineralelor care nu ard și nu se evaporă este numită de asemenea cenușă. După calcinare este mai ușor de analizat fiecare mineral în parte. Cenușa de plante (lemn, vreascuri etc.) are un înalt conținut de potasiu, calciu, magneziu și alte minerale esențiale pentru ele. Pot fi folosite ca fertilizanți și se știe că nu conțin
Cenușă () [Corola-website/Science/310960_a_312289]
-
serie de procese noi de prelucrare a țițeiului. Astfel s-au construit două instalații de cracare catalitică, care prelucrează distilatul de vid obținut la prelucrarea păcurii și distilatul de la instalația de cocsare întârziată. S-a construit și o instalație de calcinare a cocsului. Între anii 1966-1970, în cadrul rafinăriei , au intrat în funcțiune următoarele instalații: de solventare a motorinei cu furfurol, partea de separare a xilenilor din cadrul complexului de reformare catalitică și instalația de fracționare gaze. De asemenea, s-a realizat creșterea
RAFO Onești () [Corola-website/Science/310684_a_312013]
-
singure culori: negrul total, negrul profund, negrul abisal. Odată cu seria Noctumbre, de la începutul anilor 2000, și până la seria actuală, Clarobscur, poate fi vorba, oare, de o simplă basculare a preaplinului colorat anterior în opusul său nihilist, dar mereu senzual. Această calcinare a culorilor până la completa lor negare(dar care le conține pe toate)ne duce cu gândul, desigur, la alți exploratori ai „vidului cromatic”, precum Pierre Soulages sau americanii Clyfford Still, Barnett Newman și Brice Marden, atrași de asemenea de virtuozitățile
Petru Lucaci () [Corola-website/Science/317643_a_318972]
-
de aur. Unii au evocat aluminiul, conținut de bauxită. Dioscoride, un medic grec, ne furnizează, în anii 60 sau 70 ai erei creștine, interesante precizări despre plantele și medicațiile folosite în epoca sa. El menționează o pudră albă obținută prin calcinarea unor anumite pietre care serveau la producerea "oricalcului", un aliaj galben pe bază de cupru. Pentru Pliniu cel Bătrân, oricalcul (în ) era un minereu care exista în stare nativă și din care se extrăgea cuprul. După spusele lui, era minereul
Oricalc () [Corola-website/Science/318029_a_319358]
-
Oxidul de ceriu(IV), cunoscut și ca oxid ceric, oxid de ceriu sau dioxid de ceriu, este un oxid al ceriului, un metal din seria lantanidelor. Este o pudră alb-gălbuie cu formula chimică CeO. Substanța poate fi formată prin calcinarea oxalatului de ceriu sau hidroxidului de ceriu. Sub formă de pudră, este ușor higroscopic și poate absorbi cantități mici de dioxid de carbon din atmosferă. Ceriul mai formează și oxid de ceriu(III), CeO, dar CeO este mult mai stabil
Oxid de ceriu (IV) () [Corola-website/Science/316549_a_317878]
-
a încălzi un recipient conținând felul de mâncare preparat. Câteodată termenul este folosit de asemenea pentru vasul ce conține acest lichid fierbinte. Această metodă de preparare prezintă avantajul de a evita un transfer de căldură prea brusc. Se evită astfel calcinarea preparatului. Lichidul folosit depinde de temperatura dorită ceea ce face ca uleiul să fie folosit pentru a atinge peste 100°C. Dispozitivul este folosit de asemenea în chimie, în principal în chimia organică pentru sinteza substanțelor organice și în biologia moleculară
Bain-marie () [Corola-website/Science/321384_a_322713]
-
1597, alchimistul german Andreas Libavius a descris pentru prima dată compusul, dându-i numele medievale de "plumb dulcis" și "calx plumb dulcis", care fac referire la gustul dulce al acestuia, însemnând "plumb dulce". Deși necunoscut original în următoarele secole, prima calcinarea a azotatului de plumb a fost pledată cu descoperirea altor utilizări ale sale în chibrituri și în materiale explozive ca azotura de plumb. Procedeul de producție a fost și încă este una simplă din punct de vedere chimic și reprezintă
Azotat de plumb () [Corola-website/Science/326290_a_327619]
-
în creșterea potențialului economic al Județul Bacău. Aceste unități au continuat cu noi tehnolgii, Astfel, la rafinărie de petrol intră în funcțiune instalațiile de distilare atmosferică și vid nr. 3, cracare termică, cracare catalitică nr. 1 și 2, absorbție-fracționare gaze, calcinare cocs, complexul de reformare catalitică și instalație de solventare a motorinei cu furfurol, instalații care au creat posibilități de valorificare a produselor la o treaptă superioară. În același ritm crește și uzina de soda caustica și electrolitică, devenită între timp
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]