1,530 matches
-
de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica. Sub titlul „Pagini cenzurate” sunt cuprinse interviuri, studii, eseuri ce nu au apărut la vremea lor, precum și fapte de pe traseul unor cărți prin vămile cenzurii, în fine, „eseistica acestui calvar”: ședințe și referate, strategia dialogului cu forurile tutelare, profesionalismul, dar și abilitatea compromisului, dureroase tăieturi. Dar principala preocupare a F. postdecembriste îl constituie un amplu program de promovare a valorilor literaturii române contemporane, concretizat în colocvii, anchete și concursuri. Astfel
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
pribegie (Amintiri din Rusia, răsfirate în „Ararat”). Ele captează ceva din pulsul violent, haotic al încrâncenatelor evenimente ce au constituit începutul „aventurii bolșeviste”. Martor care știe să vadă, memorialistul derulează alert, într-adevăr ca într-un „film”, secvențe cumplite din „calvarul refugiaților” români într-o Rusie sfîșiată de jafuri și omoruri, apăsată de o teroare de coșmar. „Impresii fugitive” de voiaj așterne M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Paris, 1976; ed. Vania Moiseev (Tânărul martir din Volintiri), Chișinău, 2000; Les Enfants du goulag (Chronique de l’enfance opprimée en URSS), Paris, 1979; ed. (Copiii Gulagului), tr. Mioara Izverna, București, 2000; Le Calvaire de la Roumanie chrétienne, Paris, 1987; ed. (Calvarul României creștine), Iași, 1992; Maîtresse, Dieu existe, Paris, 1988; Univers simfonic, București, 1994; Inscripții pe un vas de lut, pref. Dan Zamfirescu, București, 1994; În șfichiul ironiei, București, 1996; L’Homme interiéur, Paris, 1997; ed. (Chipul omului dinlăuntru), București, 1999
GROSSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
absolute, CNT, 1979, 31; Constantin Paiu, Un tânăr dramaturg: Dragomir Horomnea, RL, 1982, 36; George Pruteanu, [Scrisoare către Dragomir Horomnea. ianuarie 1985], în Dragomir Horomnea, Drumul Cavalerilor, II, București, 1995; Eugen Hrușcă, Dragomir Horomnea se destăinuie: „Drumul Cavalerilor”, de la drumul calvarului la mântuire, „Gazeta de Botoșani”, 1990, 1-4 februarie; Cornel Munteanu, „Drumul Cavalerilor”, „Solstițiu” (Satu Mare), 1990, 3; Dicț. scriit. rom., II, 539-541; Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. România. 1945-1989, coordonator Paul Caravia, pref. Virgil Cândea, București, 2000, 244; Popa, Ist. lit., II
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
menite să formeze un intelectual de tip nou, Goma denunță sistemul represiv ca fiind constitutiv societății comuniste. Martor și purtător de cuvânt al celor care „tac”, considerați incapabili din frică sau din lașitate să se revolte și să-și descrie calvarul, Goma a fost comparat cu Soljenițin. Descalificarea morală a unei părți a victimelor represiunii din prima perioadă nu mai era luată În seamă. Anticomunismul lui Goma era inițial doar o formă de antisovietism, cum o indică adeziunea lui la PCR
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
după 1989, În momentul În care piața cărții era inundată de o sub-literatură care relua temele «clasice» ale antisemitismului, printre care aceea, privilegiată, a iudeo-bolșevismului. De la noile ediții ale unei literaturi fasciste vechi până la mărturii ale supraviețuitorilor mișcării legionare despre calvarurile succesive și tentativele de glorificare a angajamentelor lor trecute prin rescrierea istoriei, s-a adăugat producția reprezentanților unei noi generații, atrasă de mitul unei rezistente naționale eroice. Celebrarea grupurilor de rezistență armata din munți (active până În 1955) era un răspuns
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Pegas, semnat de G. Călinescu, lăudând „îndărătnicia” în „cultul scrisului” a „unui grup de adolescenți”; criticul declară solemn că pentru a regăsi „năzuințele și dulcile înșelăciuni” ale tinereții primește „ca o onoare invitația de a colabora [...], iar nu ca un calvar al profesiunii”. Poezie semnează Eusebiu Camilar și George Dumitrescu, proză, Doru Belimace și din nou sectorul criticii și al opiniilor este cel remarcabil. Alăturați îndrăzneț în pagină sub genericul Literatura de avangardă, adversarii E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu exprimă succinte
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
dar aici are surpriza să constate că este bănuit a fi spion, rămânerea lui în București sub ocupație străină și colaborările la gazetele nemțești făcându-l suspect. Experiența aceasta nefericită, încheiată în noiembrie, când revine în capitală, alcătuiește subiectul romanului Calvarul (1919). După război ține cronica teatrală la „Sburătorul” (1919), unde este numit și secretar de redacție, intrând în cercul lui E. Lovinescu, căruia îi dă spre lectură manuscrisul romanului Ion. Se numără în același timp printre colaboratorii revistelor „Lectura pentru
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
din tiparele sale constante și se dezlănțuie, pentru a reintra în tiparul constant sau într-o nouă epocă de așteptare, când criza s-a consumat. LUCIAN RAICU SCRIERI: Frământări, Orăștie, 1912; Golanii, introd. Mihail Dragomirescu, București, 1916; Mărturisire, București, 1916; Calvarul, București, 1919; Cadrilul, București, 1919; Răscoala moților, București, 1919; Răfuiala, București, 1919; Ion, I-II, București, 1920; Catastrofa, București, 1921; Hora morții, București, 1921; Norocul, București, 1921; Nuvele și schițe, București, 1921; Pădurea spânzuraților, București, 1922; Plicul, București, 1923; Trei
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
mamei), iubirea care nu ține seamă de starea materială (Hârca), războiul (La gura sobei), alcoolismul ca pricină a răului social (Clanța). Același mediu, surprins într-un moment generator de discuții contradictorii, se află în comedia O ședință comunală (1907). Cartea Calvarul unui gazetar (1930) este o suită de amintiri ce descriu amănunțit perioada detenției la Seghedin, colegi de suferință fiindu-i cei care cred cu tărie în împlinirea visului Unirii, ca Ioan Lupaș sau Octavian Goga. Așternută pe hârtie la o
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
patrioților români ardeleni, S. a adoptat în articolele sale un ton mobilizator, nepretențios, cu ecou în rândurile oamenilor de rând. SCRIERI: O ședință comunală, Brașov, 1907; Conferința națională, Sibiu, 1910; Alte vremuri, pref. O.C.T. [Octavian C.Tăslăuanu], Orăștie, 1913; Calvarul unui gazetar, Orăștie, 1930; Cu capra la învățătură și alte povestiri, Cluj, 1934. Traduceri: I. S. Turgheniev, Prima mea iubire, Budapesta, 1908; Henri Murger, Viață de boem, Budapesta, 1909. Repere bibliografice: Kalustian, Simple note, III, 154; Enache Puiu, Scriitori și
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
roman de familie", urmărește întîmplări legate de membrii clanului Mețianu (și stilul e altul: la persoana a treia, impersonal, omniscient). Îi urmărim astfel pe Anton, copilul-pianist, pînă în adolescență și pușcărie, pe Margareta, soția doctorului Mețianu (centru nevăzut) trecînd prin calvarul evacuării casei, pe fiicele ei apoi care-și împart banii cuveniți din vînzarea casei visînd la o reabilitare socială în fața socrilor, pe Domnița, soția lui Anton, încheind în stilul acelor personaje imune la real, saga realistă a mețienilor. Urmează cîteva
Dantelărie de cristal by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17175_a_18500]
-
Aspecte asemănătoare, mai puțin vâna comică, scoate la iveală și eseul concentrat asupra lui Bacovia din volumul Calea de acces. Prin astfel de analize se ajunge la concluzia că a fi mare scriitor nu este un privilegiu, ci aproape un calvar, de vreme ce literatura mare se naște din inaptitudinea de a trăi. Pe de altă parte, ea reprezintă și o privire edificatoare asupra vieții. Scriitorul mare este un știutor, căci înțelege totul și nimic nu îi scapă. Cu această convingere, criticul îi
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
versuri de Mircea Dem. Rădulescu, Vasile Militaru și proză de Marin Udrea. Sporadic apar cronici literare de Petre A. Butucea. Este consemnată moartea poetului Octavian Goga, se tipărește un articol omagial Bogdan Petriceicu Hasdeu, iar în 1936 e inclus articolul Calvarul profesorilor, semnat de Liviu Rebreanu. Publicistica are o orientare pronunțat naționalistă și anticomunistă, pe alocuri prolegionară și filocarlistă. Gazeta mai cuprinde știri din actualitatea internă și externă, cronici științifice, sportive, școlare și agricole, cugetări, epigrame, o rubrică intitulată „Colțul femeii
SOLIDARITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289785_a_291114]
-
Ministerului de Interne, din închisoarea Uranus, mai târziu „reeducarea” din zarca Aiudului. La Uranus ratează o tentativă de sinucidere prin saltul în gol de pe acoperișul închisorii și, după luni de comă, rearticulat cu verigi de metal, este redat, în cârje, calvarului carceral. Va fi eliberat în 1964, când ultimii deținuți politici sunt grațiați. În anii următori scrie proză mai ales „pentru sertar”, între care romanul autobiografic Drumul crucii, al cărui manuscris izbutește să îl trimită peste graniță, și traduce, împreună cu Ileana
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
ca un istoriograf, la documente, unele rânduite în arhiva lui de acasă. Decent în tot acest efort, el cedează uneori unei înclinații, gazetărești, către senzațional, provocând cititorul prin titluri care intrigă (Un proiect de căsătorie al lui Eminescu, Eminescu „contrabandist”, Calvarul lui Caragiale, O comedie necunoscută a lui Caragiale, Maiorescu apărându-se cu pistolul, Marele șarlatan Dante ș.a.). Lui S., se vede cât de colo, îi place gluma. Are o „tolbă” doldora de anecdote, în special din viața „oamenilor mari” și
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
promovat constant de S. este cronicarul dramatic al publicației, Liviu Rebreanu, cu schițele Pozna (3/1919), A murit o femeie... (7/1919), Divorțul (22/1919), Ghinionul (13/1920), în numărul 26/1919 tipărindu-i-se și fragmentul Fuga din „romanul-jurnal” Calvarul. Deși Liviu Rebreanu colaborează la S. și în calitate de dramaturg, în numărul 37/1919 intrând un fragment din Cadrilul, el este prețuit în primul rând ca prozator, dovadă fiind nuvela Ițic Ștrul, dezertor (apărută din numărul 45/1920) și, mai ales
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
care tocmai i s-a născut un fiu. Niște soldați dintr-un regiment în trecere îi cer să îi lase să sape după niște bani ascunși de un camarad, presupus mort, într-o casă părăsită din curtea bisericii. Așa începe calvarul închipuirilor terifiante, izvorâte din conștiința complicității și din teamă. La câțiva ani după încheierea războiului apare, invalid și milog, cel care îngropase banii. În încleștarea cu această fantomă răzbunătoare preotul se înjunghie, spre a lua asupră-și lanțul nenorocirilor, pe
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
1896; Patru conferințe ținute la Ateneul Român, București, 1896; Corbul cu pene de aur, București, 1897; ed. București, 1935; Mozaicuri, București, 1897; Schițe din Târgoviște, București, [1899]; La Columna lui Traian, Roma, 1899; Schițe și amintiri din Italia, București, 1900; Calvar, București, 1901; Mirza, București, 1904; Conferințe și discursuri, București, 1905; Dorul de țară. Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire, Ploiești, 1905; Țara mea, Ploiești, 1905; Stâlpi de pază, București, 1906; Fata tatii, București, 1912; Spade strămoșești, București, [1915]; Băiatul mamei, București
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
probează influența formativă a poporanismului, curent care va determina, de altfel, calea ulterioară a scriitorului. Hârdăul lui Satan (1925), deși considerat roman de război, pare mai degrabă romanul formării politice a lui Dinu Bordea, personajul principal. În trei părți, Prăbușirea, Calvarul, Haosul, se refac evenimentele primei etape a războiului mondial. Antiteza între combatanți și profitorii din spatele frontului, întâlnită în majoritatea scrierilor românești despre prima conflagrație mondială, constituie axa epică a romanului. Conceput în 1923, la un an după Pădurea spânzuraților și
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
cântece de dor, stihurile lui T. sunt expresia, dramatică, a stingerii unei lumi ancestrale, a pierderii speranțelor, de unde și tonalitatea adesea apocaliptică. Prozodia, bogată și variată, adaptează tradiția cultă la specificul expresiei folclorice dialectale. Romanele Tragedia unei idile (1928) și Calvarul neamului (1931) încearcă să surprindă tot destinul aromânilor din Pind, grefând elemente mitologice, istorice și etnografice pe structuri de melodramă. SCRIERI: Poezii lirice-eroice, București, 1907; File rupte din viața aromânilor, I, Chișinău, 1919; Poezii, pref. Tache Papahagi, București, 1926; Tragedia
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
surprindă tot destinul aromânilor din Pind, grefând elemente mitologice, istorice și etnografice pe structuri de melodramă. SCRIERI: Poezii lirice-eroice, București, 1907; File rupte din viața aromânilor, I, Chișinău, 1919; Poezii, pref. Tache Papahagi, București, 1926; Tragedia unei idile, Chișinău, 1928; Calvarul neamului (Exodul aromânilor), București, 1931; [Versuri], UVPA, 85-137; Puizii, pref. Dina Cuvata, Syracuse (SUA), 1989; Murmintsă fâră crutsi, îngr. Eva Catrinescu și Dina Cuvata, Syracuse (SUA), 1993; Golgota-a Farăljei, îngr. Tiberius Cunia și Dina Cuvata, Syracuse (SUA), 2002. Repere bibliografice
TULLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290298_a_291627]
-
Stelian Banu, Cristian Oană, Ion Păduraru, V. Stelian și Cornel Barbăneagră. I s-a decernat Premiul de publicistică „Alexandru Andrițoiu” (1998). Considerându-se în primul rând publicist, V. s-a aplecat asupra istoriei și tradițiilor culturii bihorene în lucrări precum Calvarul Bihorului (noiembrie 1918-aprilie 1919) (1994), 50 de ani printre scriitori și artiști (I, 2000) - contribuție la „o posibilă istorie a culturii bihorene” - și Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental (I, 2002). Proiectat în două sau trei volume, dicționarul își împarte
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
Vașcău și Beiuș. SCRIERI: Nunta în Bihor, Oradea, 1970; „Familia”. Indice bibliografic (în colaborare cu Fl. Curteanu și Al. Magereanu), Oradea, 1971; Cred în teatru, Timișoara, 1975; Bălcescu, sol de pace, București, 1978; Publiciști precursori ai Marii Uniri, Timișoara, 1988; Calvarul Bihorului (noiembrie 1918 - aprilie 1919), Oradea, 1994; Iancu, moțul din Apuseni, Oradea, 1998; 50 de ani printre scriitori și artiști, I, Oradea, 2000; Eminescu, student la Viena, Oradea, 2000; Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental, I, Oradea, 2002. Ediții: „Familia
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
Spovedania unui candelabru (1926) și Ereticul de la Mănăstirea Neamțu (1930), culegerile de articole și eseuri Noi... - breviar iudaic (1932), Logos, Israel, Biserica (1937), Nu există cult mozaic (1947), dar se remarcă mai ales cu romanele Marcu sin Marcu (1934), Calea calvarului (1935), Samson și noul Dagon (1939), ultimul bucurându-se de aprecierea lui Gala Galaction, care îl și prefațează. Colaborează susținut, cu articole culturale și polemici (intră în dispută cu Nae Ionescu, între alții), eseuri, proză de idei și reportaje, îndeosebi
ZISSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]