1,779 matches
-
1973. 34. Despre noțiunea de legitimitate vezi mai ales Paul Bastid et.al., Ideea de legitimitate, P.U.F., Paris, 1967. A se consulta și Cari Schmitt, Legalitate, legitimitate, Sirey, Paris, 1936 (trad. din germ.). W. Fach, Politische Legitimitat, Frankfurt-pe-Main New York Campus, 1978 și Alfred Grosser, În numele cui? Fundamente ale unei morale politice, Ed. du Seuil, Paris, 1969. 35. Guglielmo Ferrero, Puterile. Geniile invizibile ale cetății, Pion, Paris, 1944 (trad. din italiană). 36. Erik H. Erikson, Adolescență și criză. Criza de identitate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cinci zile, de luni până vineri, inclusiv; salariul meu era de 45 $ pe lună. Întâmplător, pe atunci locuiam într-un apartament de modă veche, confortabil, spațios, cu 5 camere, la o distanță de 5 minute de mers pe jos de campus; chiria era de 45 $ pe lună. Nu aveam nicio teamă să predau. Trac, da; dar teamă, nu. Trac, în sensul în care a fi agitat și ușor nervos e ceva ce mi-a stat în fire întotdeauna timp de 6
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
zur Atombombe, Minerva, München, 1988. Kraus, W., Nihilismus heute oder Die Geduld der Weltgeschichte, Zsolnay, Viena/Hamburgo 1983; Fischer, Frankfurt, 1985. Krockow, Chr. von, Die Entscheidung. Eine Untersuchung über E. Jünger, C. Schmitt, M. Heidegger, Enke, Stuttgart 1958, nouă ediție Campus, Frankfurt a.M:/New York, 1990. Krummel, R. F., Nietzsche und der deutsche Geist, 2 vol., de Gruyter, Berlin /New York, 1974-1983. Kuhn, E., Friedrich Nietzsches Philosophie des europäischen Nihilismus, de Gruyter, Berlin /New York, 1992. Kuhn, H., Begegnung mit dem Nichts, Mohr
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Motives, and Systems of Actions", în Talcott Parsons, Shills, Edward (eds.), Towards a General Theory of Action, Mass: Harvard Univesity Press, 1951. Perkins, H. W.; A. D. Berkowitz, "Perceiving the Community Norms of Alcohol Use among Students: Some Research Implications for Campus Alcohol Education Programming", în International Journal of the Addictions, vol. 21, nr. 9-10, 1986. Peterson, Richard, Creating Country Music: Fabricating Authenticity. Chicago: University of Chicago Press, 1997. Peterson, Richard, "Symbols and Social Life: The Growth of Culture Studies", în Contemporary
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
astfel de contexte, acceptul social sau aprobarea socială este foarte importantă pentru păstrarea membrilor și coeziunea unui grup. 94 Pe larg în H. W. Perkins, A. D. Berkowitz, "Perceiving the Community Norms of Alcohol Use among Students: Some Research Implications for Campus Alcohol Education Programming", în International Journal of the Addictions, vol. 21, nr. 9 și 10, 1986, pp 96-976. 95 Adamson E. Hoebel, Man in the Primitive World, ediția a II-a, McGraw-Hill, New York, p. 70. 96 Dreptul viu sau "dreptul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Comunitatea E-Learning (2004-2006). Prin promovarea acțiunilor de folosire eficientă a tehnologiilor informaționale și comunicaționale (ICT), programul integrează aspectele formale și nonformale ale educației permanente și combină diferite mijloace și servicii astfel încât să promoveze la scară largă alfabetizarea digitală, să dezvolte campusurile virtuale europene, legăturile electronice între școlile din Europa (e-twinning of schools) și utilizarea novatoare a celor mai bune practici și a cooperării. 2.3.4. Compatibilizarea sistemelor de educație și formare În același timp, educația permanentă presupune ca fiecare cetățean
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
întinsese la mai multe sute de mii de tineri, și mai puțin tineri, împrăștiați în toate universitățile americane. În 1965, o divergență profundă asupra manierei de a acționa îi opune pe non-violenți adepților violenței. Se produc pagube în universități, în campusuri apar arme la îndemîna studenților. În 1968, studenții contestatari, fie neavînd o apartenență precisă, fie membri ai SDS reuniți într-o mare convenție democratică decid un număr de măsuri care trebuiau luate: • boicotarea școlilor (școala fiind creuzetul unde se formează
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
un număr de măsuri care trebuiau luate: • boicotarea școlilor (școala fiind creuzetul unde se formează personalitatea viitorilor membri ai societății de consum); • luptele pentru revendicări studențești; • întreruperea cursurilor; • injurii în locul argumentelor; • ocuparea clădirilor administrative; • manifestații în fața domiciliului personalităților; • baricade în campus; • presa clandestină, dar cu vînzare liberă, ca Helix la Seattle în statul Washington sau Kaleidoscope la Madison în Wisconsin; • lupta împotriva forțelor de poliție; • atacuri urmate de maltratări corporale împotriva studenților care se opun acestei linii de conduită. Totuși, deși
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și Students for a Democratic Society, această Nouă Stîngă operează mai ales în universități, dintr-o rațiune strategică evidentă. În primul rînd, pentru că ele regrupează o populație tînără, eterogenă, vulnerabilă din punct de vedere psihologic. Apoi pentru că, datorită construirii de "campusuri", ele sînt izolate, îndepărtate de orașe sau prost legate de centru. Aceste două elemente permit nașterea în rîndul oricărui tineret a unui sentiment de frustrare. Este deci ușor să întreții aici sentimente de anxietate, de ură compensatoare, să cultivi și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Berkeley și în alte orașe împotriva ierarhiei universitare) care s-a afirmat dintr-o dată ca o revoltă împotriva întregului sistem social bazat pe ierarhie, pe dictatura economiei și a statului" (op. cit., pag. 16). Cert este că doar studenții izolați în "campusurile" lor, departe de orașe, convinși că societatea mama lor cea rea i-a abandonat, sînt indispensabili lumii și că "prin revolta lor împotriva studiilor" ei o vor zdruncina. În gîndirea acestor "noi" revoluționari, distrugerea oricărei organizări sociale se face, începînd
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
Fascisme, Cahiers européens, Le Trait., s.d. Gaucher, Roland, Les terroristes, Paris, Ed. Albin Michel, 1965. Guerin, Daniel, L'anarchisme (De la doctrine à l'action), Paris, Gallimard, 1965. Hacker, Friedrich, Terreur et terrorisme, Paris, Flammarion, 1976. Jacqueney, Mona G., Radicalism on campus 1969-1971, New York, Philosophical Library, 1972. Kaufmann, Jacques, L'internationale terroriste, Paris, Ed. Plon, 1977. Lissagaray, P.-O., Histoire de la Commune de 1871, Paris, 1976. Maitron, Jean, Ravachol et les anarchistes, Paris, Ed. Julliard, 1964. Martinez, Nicole, "La mort dans le
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
în dușmani. Imaginea Americii nu va mai fi niciodată imaginea revoluției, libertății și democrației, ci imaginea violenței și a militarismului"38. Oponenții războiului au cooperat cu adepții mișcării pentru drepturile afro-americanilor. Ambele cauze erau promovate cu entuziasm, în biserici, în campusurile universitare și în stradă. Aceste mișcări au dat în curând naștere la altele: campanii pentru susținerea drepturilor femeilor, pentru protejarea mediului înconjurător, pentru combaterea foametei în lume, pentru oprirea vânzării de arme către regimurile represive și pentru respectarea drepturilor omului
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Great Transformation: 1945 To The Present, Verso, Londra/ New York, 2002. Michael Newman, The Party of European Socialists, University of North London, Londra, 1996, dosar nr. 41. Oskar Niedermayer, Europäische Parteien? Zur grenzüberschreitenden Interaktion politischer Parteien in Rahmen des Europäische Gemeinschaft, Campus, Frankfurt/New York, 1983. Oskar Niedermayer, "The Transnational Dimension of the Elections", în Electoral Studies, 1984, vol. 3, nr. 3, pp. 235-243. Oskar Niedermayer, "Transnational Party Co-operation", în Karlheinz Reif (ed.), European Elections 1979/81 and 1984. Conclusions and Perspectives from
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
II: The Development of European Party Federations", în Stanley Henig (ed.), Political Parties in the European Community, George Allen & Unwin Ltd., Londra, 1979b, p. 295. 117 Oskar Niedermayer, Europäische Parteien? Zur grezüberschreitenden Interaktion politischer Parteien in Rahmen des Europäische Gemeinschaft, Campus, Frankfurt/New York, 1983. 118 Fazele de contact-cooperare-integrare sînt categorii analitice ale lui Oskar Niedermayer. Pentru o expunere mai largă a acestor faze, vom trimite la cercetători care au popularizat în engleză principalele elemente ale contribuției politologului german: Thomas M. Dietz
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
e laboratoare 45214620 2 Lucrări de construcții de unități de cercetar e și experimentare 45214630-5 Instalații științifice 45214631 2 Lucrări de instalare de camere curate 45214640 8 Lucrări de construcții de stații meteorologic e 45214700 7 Lucrări de construcții de campusuri universit are 45214710 0 Lucrări de construcții de săli de intrare 45214800 8 Construcție de echipamente de formare profesi onală 45215000-7 Lucrări de construcții de clădiri pentru servicii sociale și sanitare, de crematorii și de toalete publice 45215100 8 Lucrări
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
de toate zilele a fost o temă de cercetare propusă psihologilor de către DePaulo și Rosenthal (1979:1720-1721) în programul lor pentru studiul minciunii ca fenomen, din anul 1979. În mod surprinzător, antropologii, pentru care era aproape o tradiție să abandoneze campusul universitar, atrași fiind de lucrul pe teren, au neglijat la rîndul lor să studieze procesul socializării prin minciună, deși ei au fost cei care au oferit cele mai amănunțite cercetări asupra minciunii la adulți. Psihologi, sociologi și antropologi, cu toții par
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să intrăm în cabinetul unui psiholog pentru a lua parte la un experiment și nu sîntem păcăliți, unii dintre noi vor fi chiar dezamăgiți! Aproape în același timp, din motive care nu au o legătură directă cu cercetarea socială, în campusuri au apărut comitete etice universitare sau consilii de monitorizare a instituțiilor, după cum sînt cunoscute în America. În Australia, și poate și în alte zone, unele dintre aceste comitete și-au interpretat rolul în mod naiv, considerînd de datoria lor să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1983), menționate în capitolul 6, arătau că studentele manifestau mai puțină toleranță față de minciună decît studenții. Totuși, într-un alt studiu al acestor autori, s-a descoperit că nu exista nici o diferență între atitudinea studenților și cea a studentelor din campus; ambele grupuri tolerau minciuna mai puțin decît colegii lor mai în vîrstă, de la seral. O deosebire mai evidentă, de alt gen, este scoasă la iveală de un studiu asupra atitudinii efectuat de medici americani și menționat în capitolul 6. Potrivit
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai pot mânca la ore fixe, nici sănătos ca înainte". M-am apucat de fumat din cauza stresului". • "Uneori am probleme cu somnul, deoarece mă gândesc la ziua de mâine...". Studenții resimt lipsa legăturilor cu cei de la alte facultăți, din alte campusuri, lipsa posibilităților de agrement (terenuri sportive, în special) și-ar dori o viață studențească mai bogată în interiorul și înafara campusului, în mediul acesteia: • "Nu cunoaștem studenți de la alte facultăți, din alte campusuri, nu există relații între studenți". • " Ne lipsesc posibilitățile
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu somnul, deoarece mă gândesc la ziua de mâine...". Studenții resimt lipsa legăturilor cu cei de la alte facultăți, din alte campusuri, lipsa posibilităților de agrement (terenuri sportive, în special) și-ar dori o viață studențească mai bogată în interiorul și înafara campusului, în mediul acesteia: • "Nu cunoaștem studenți de la alte facultăți, din alte campusuri, nu există relații între studenți". • " Ne lipsesc posibilitățile de a face sport, de a ne recrea, de a face vizite în alte instituții". • " Nu există activități sportive, nu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
legăturilor cu cei de la alte facultăți, din alte campusuri, lipsa posibilităților de agrement (terenuri sportive, în special) și-ar dori o viață studențească mai bogată în interiorul și înafara campusului, în mediul acesteia: • "Nu cunoaștem studenți de la alte facultăți, din alte campusuri, nu există relații între studenți". • " Ne lipsesc posibilitățile de a face sport, de a ne recrea, de a face vizite în alte instituții". • " Nu există activități sportive, nu se propun multe astfel de activități în universități". • "Nu există seri organizate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în serialele de televiziune pot fi dezamăgiți de ce găsesc la noi: • " Am avut imaginea universităților americane de la TV ... clădiri mari, de cărămidă roșie, o mulțime de spații verzi, locuri animate, cu mulți studenți". • "În filme americane, în toate filmele americane, campusurile sunt verzi, pline de studenți care stau pe iarbă și cântă la chitară...". • " Am crezut că sunt numai săli mari, în care există microfoane pentru profesori, ecrane uriașe ...". • "Am vrut să văd săli echipate cu videoproiectoare, wireless. Nu pot spune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Am crezut că sunt numai săli mari, în care există microfoane pentru profesori, ecrane uriașe ...". • "Am vrut să văd săli echipate cu videoproiectoare, wireless. Nu pot spune însă că doar astea înseamnă condiții bune ...". • " Ar putea fi îmbunătățită viața în campus ... mai multe cafenele, librării, locuințe la prețuri mici...". • " Aici nu există viață de student; după cursuri, fiecare acasă la el... Viață de student înseamnă să participi la întâlniri ale studenților, la seri dansante în clubul studenților ... În alte părți există
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
observat Emil Petrovici, pe Valea Almăjului, în apropierea teritoriului sîrbesc, există și toponime slave cu reflexul u (Dubăușa), caracteristic variantei slave sîrbești, mai puțin arhaică decît cea bulgărească, cu ă (transformat în romînește, în poziție nazală, în î, ca în campus > cămp > cîmp). O curiozitate este numele pîrîului Cîmpea, lung de paisprezece kilometri, necunoscut de localnici, consemnat în Dicționarul geografic din 2008, ca afluent de stînga al rîului Prahova, în imediata apropiere a municipiului și al cărui afluent de dreapta ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
trist... sau pur și simplu bizar. Nu-mi ieșea din minte Elizabeth Short. Mă gândeam la felul în care ne-a distrus ea viețile, deși eu nici măcar n-am cunoscut-o. Când am ajuns la Cambridge ( Doamne, ce-mi plac campusurile!), mi-am amintit că a crescut pe-aproape. M-am dus la Medford, m-am oprit să iau cina și am intrat în vorbă cu un tânăr orb, care stătea la o masă de alături. M-a luat gura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]