8,208 matches
-
o trezit din somn și o început să ne țină predici despre Iliescu. Sofinca o îndrăznit să îi spună că-i e somn și atunci s-o oprit din vorbit, i-or ieșiră ochii din cap de furie și luând cana de pământ cu apă de beut de peste noapte o aruncă spre Sofinca; soră-mea o luă la fugă, se împiedică de un scaun și căzu peste toporul de după ușă; cana îi ateriză în tâmplă lovind-o peste urechea dreaptă. Sângele
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
i-or ieșiră ochii din cap de furie și luând cana de pământ cu apă de beut de peste noapte o aruncă spre Sofinca; soră-mea o luă la fugă, se împiedică de un scaun și căzu peste toporul de după ușă; cana îi ateriză în tâmplă lovind-o peste urechea dreaptă. Sângele începu să țâșnească roșu și vâscos din cap și dintr-un picior. Se făcu liniște de mormânt; doar gemetele cuminți ale Sofincăi se auzeau ca un oftat. Liniștea fu străbătută
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
tot satul. Oamenii se strânseseră ca la urs: -Ilona, maică, ce e cu tac-tu de răcnește așa! O înebunit? întrebă Saveta, o altă mătușă din partea tatei. -Ce să fie, tanti? O venit beat și o aruncat în Sofinca cu cana și mare necaz s-o întâmplat; mă duc după moașă să vină, că doctorul îi plecat la oraș. -O,Doamne, ce nenorocire, ce nenorocire! Sofinca rămase surdă și oloagă din noaptea aceea, tata înebunise.Doar eu cu mătușa munceam să
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
frunze costelivii dau din mâini pe stradă ca bețivii unii îmbătați de poezie fluieră spre lună a pustie cum e vara iarna pe la poluri fotbalul se joacă doar pe goluri când e frig dau aripe ideii cum se bea la Cana Galileii nici nu plouă nici nu ninge încă ceas de reculegere adâncă un dulău schelălăie la lună semnul de cutremur ori furtună e potaie să-i tăiem din coadă pentru că e cobe prea năroadă când se-anunță clipe mai solemne
CEAS DE RECULEGERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361481_a_362810]
-
câțiva centimetri. - Ce te aduce la mine după o absență atât de lungă, fiule rătăcitor? rosti el. Negustorul își drese de câteva ori glasul întârziind să-și înceapă discursul și, fiindcă avea gura uscată de emoție, căută din ochi o cană de apă. Bău cu lăcomie și înghițituri sonore de care se jenă și pe care încercă să le disimuleze scârțâindu-și pantofii. Rabinul zâmbi pe sub mustățile colilii și-și împreună vârful degetelor mâinii drepte în acel gest legănat, specific oriental
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
iasă din această colivie, să se așeze într-o braserie sau într-o cafenea, să se ascundă printre oameni, să bea un alcool tare, să se înfierbânteze, să aspire pe nări mirosurile amestecate ale corpurilor străine, să audă clinchet de căni și farfurii, glasuri, gălăgie, ceva care să-i umple golul imens în care se transformase glorioasa ei viață. Fugi afară în stradă și o porni cu pași repezi pe trotuarul opus falezei. Barurile și micile restaurante, zid lângă zid, gemeau
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
candela improvizată de bunicul ei, dintr-o cutie de conservă, legată cu sfoară, se tot învârtea, cântând în jurul mesei, unde era așezat grupul de copii la umbra unui copac rămuros, caloiene, iene deschide portițele... și udă fetițele și cu o cană de apă le stropea pe participantele la ritual. Bocitoarele cu glasurile lor pițigăiate, numai a bocitoare nu semănau, când se simțeau stropite cu apa rece. S-au îndopat bine cu tot ce le pregătise bunica pentru masa de pomană și
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
audă mai bine dangătele de clopot ale sentimentului românesc al ființei” (N. Băciuț). Îmi permit să citez câteva versuri: ” Târnava mea de lapte dulce, mulsă din ugerul unui munte dus la păscut, pe pășuni dumnezeiești de transilvane, te ador din cana malului de lut. Te sorb cu înghițituri de vis, având în mână un codru de pădure, din grâul dealului unde urcam ades, să las priveliștea să mă fure. Și plâng în fibra mea de harul, din meandrele tale de a
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
-ți sufletul! Îți dau un prosop și un feon să te usuci? Până se ștearsă ea, termină de povestit cele întâmplate, cafeaua se făcuse pe aragaz. -Mie să-mi pui puțin , cu zahăr! -Bine. Umplui ceașca mea dublă cât o cană, apoi îi pusei Tinei. -E bine așa?Ce-ai zice acum în loc de zahăr să-ți pun sare? -Cafeaua cu sare se bea numai atunci când ești beat ca să te trezești repede. -Știu. Eu trebuie să mă opresc din râs.Nu mai
COPACUL DIN BLOC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362797_a_364126]
-
relație cu * moš „soare“, cf. atacama musa și cayapa musu (și în colorado), cecenul moș „par“. • tc. kil „par“ o fi sl. kolo „roată“ (< soare)? • tc. yün „lâna“ este comparabil cu siun „soare“ în tunguso-manciuriană cu s > y, fenomen cunoscut. • cană în sp. „fir de păr alb“ e legat de numele soarelui kon, kan, kün în cimușă, i.e., turcica, de unde caniș, kon', can etc. • rus. vors „par, puf la stofe“ vine din v. iran. varesa, sogd. wrs „par“ de fapt volos
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
era nimeni. Unul dintre paturi era răvășit, semn că cineva ar putea fi prin preajmă. Pe noptieră, o vază cu flori proaspete, de pădure, și o carte deschisă, lăsată cu fața în jos. Alături, un ceas de damă și o cană de cafea cu urme de ruj. Te așteptai să apară o nimfă care să slujească dreptății și recunoașterii de sine. Fereastra era deschisă iar vântul umfla perdeaua. Dan o închise, aruncând câteva priviri în curtea imobilului. Trecuse o jumătate de
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
prosoape aduse de acasă, sau chiar în hârtie de ziar pentru cei care nu erau prea pretențioși. Galițele, adică păsăretul, găini, rațe, gâște, curci, se vindeau numai vii pentru a-și păstra prispețimea. Frăguțe, mure, coacăze, agrișe se vindeau cu cană... sau în cornete de hârtie. Prin piață circulau diferite precupețe care ofereau celor însetați „Apă-rece”, iar celor bolnavi „Nadái” (lb. mag.) adică „lipitori de pus pe spate”, care mișunau într-un borcan cu apă purtat cu grija de vânzătoarea ambulantă
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
ea. Și, mă rog, de ce crezi că este fermecată? -Pentru că face fermecături. -Ei, minune! Hai, că pe chestia asta, râse domnul Ștefănescu, musai să bem un pahar cu vin. Femeie! Adu, mă, scovergile alea! Pe masă trona o pântecoasă cană de sticlă, plină cu vin rubiniu. Doamna Ștefănescu aduse un platou oval, plin cu scovergi crocante, pudrate cu zahăr fin, care-l făcură pe Tudorel să saliveze intens. Nu mâncase nimic toată ziua. -Ce faci, dragă, îi dai să bea
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau în palme un bulgăre/Din marginea câmpului unde zarea a îngenuncheat/lutul îmi seamănă./ Poate-s oasele străbunilor mei/ceva
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
VIS" Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1376 din 07 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Așa gândeam când Silvica a sărit ca arsă.A alergat la bucătărie și apoi în dormitor cu un platou plin de sanvișuri și o cană cu lapte.Domnul Gigi era în exercițiul funcțiunii, călărind programele cu telecomanda. Mârâia și scâșnea din măsele:așa,așa,bine le-a făcut,că nu se mai satură!Silvica a înțepenit cu tava-n mâini,stupefiată: -Ce este,dragă,cine
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
Fii atent să nu scapi firimituri în pat! Cu ochii pierduți prin fundul ecranului,fugărind niște hoți împreună cu mascații,domnul Gigi a aruncat în prăpastia gurii sandviș după sandviș,în câteva clipe Dintr-o înghițitură a azvârlit pe gâtlej și cana cu lapte,spunând răstit,cu gura plină: -Ia-le d-aci! -Mănâncă încet,Țicușor,să nu-ți facă rău! Domnul Gigi mormăie,tot cu gura plină: -Păi,tu nu vezi,măi fato,ce se-ntâmplă în țară?Numai nenorociri...dezastre...catastrofe
FRAGMENT 3 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362388_a_363717]
-
03 iulie 2014 Toate Articolele Autorului unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l ari sau să-l blestemi sunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poate rătăci și roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsări la rădăcină înțeapă dintr-un trandafir unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezește odată și picură până în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră
ŢARĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361004_a_362333]
-
2011 Toate Articolele Autorului Ioan LILA 29 mai 2011, France Eu mor de sete lîngă fîntînă Cerul de pleoape greu îmi atîrnă Apă e vie, limpede, pură, Setea mă arde seaca în gură Da' nu-ntind mîna să iau o cană Gestul în sine e o sudalma E că blestemul ce ne-a legat De viață asta grea de păcat Trec călătorii, care-și adapă Caii în flăcări, avizi de apă- Fluturii nopții, negri, nervoși, Cad și se-neaca, dar mor
EU MOR DE SETE LINGA FINTINA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361100_a_362429]
-
nr. 1280 din 03 iulie 2014. unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l ari sau să-l blestemi sunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poate rătăci și roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsări la rădăcină înțeapă dintr-un trandafir unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezește odată și picură până în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
trestii-trestii și vântul apleacă unghiul acestui cuvânt ... Citește mai mult unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ ca să-l arisau să-l blestemisunt ascuțite ca ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poaterătăciși roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsărila rădăcinăînțeapă dintr-un trandafir unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezește odatăși picurăpână în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră de cerle ascuteprin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
eu - disciplina unei materii, seriozitatea, dragostea pentru India. Niciodată nu spunea că nu are timp pentru noi, discipolii săi. Era o onoare și o bucurie să o însoțim pe drumul spre casă sau să răspundem invitației de a bea o cană cu ceai. Ne răspundea întrebărilor, ne corecta traducerile, ni le trimitea apoi prin poștă în colțurile de țară în care ne risipiseră repartițiile guvernamentale. Visul său a fost să creeaze specialiști care să-i continue munca. După Revoluție a crezut
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
hangarale și în spatele casei o gră �dină mare. Beci răcoros pentru păstrarea vinurilor și sifoanelor în căl �durile toride ale verii și călduros în zilele geroase ale iernii pentru păstrarea zarzavaturilor la nisip, a murăturilor și mai ales a bor � �canelor cu bureți de fag care stăteau așezați precum peștii, iar din când în când vedeai albul cățeilor de usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o ferestruică mică de unde te îmbiau mirosurile sarmalelor cu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
coroană, din crenguțe tinere și desculț bătea străzile satului cântând: „Paparudă, rudă/ Vino și mă udă/ Dă, Doamne, o ploaie/Să curgă șiroaie/ Câmpul să-nverzească/ Recolta să crească.” Oamenii ieșeau la porți și aruncau în paparuda ce implora ploaia, căni cu apă, unii transformau ritualul în circ aruncând găleți cu apă pe Costică, dar care nu zicea nimic, parcă ostentativ să arate că el este mai presus decât ei. Uneori, oamenii certați cu educația, îl dezbrăcau, lăsându-l gol. Primea
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
cărare, să nu-l întâlnesc pe Dumitru, se cam băga și mânca din fragii noștri adunați cu atâta trudă. Dar el dibui că eu mă întorceam de la fragi. S-a năpustit pe uliță după mine, m-a prins. Eu scăpasem cana cu fragi în iarbă. Dumitru mă ajuta să adunăm fragii căzuți în iarbă, dar punea câte una și în gură. Am rămas doar cu o jumătate de cană de fragi. M-am plâns la mama, iar mama a zis ca
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]
-
S-a năpustit pe uliță după mine, m-a prins. Eu scăpasem cana cu fragi în iarbă. Dumitru mă ajuta să adunăm fragii căzuți în iarbă, dar punea câte una și în gură. Am rămas doar cu o jumătate de cană de fragi. M-am plâns la mama, iar mama a zis ca o să-i arate lui, când o să-l întâlnească! Cu școala îi mergea foarte prost. Nu că n-ar fi fost isteț, dar, obraznic cum era, nimic nu se
DUMITRU A LUI LOBA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360968_a_362297]