2,040 matches
-
grosimea barierei sânge-gaz în plămân este numai de 1/100 din aceasta. Pe de altă parte, în timpul efortului, când consumul de oxigen din țesutul muscular este crescut, creșterea numărului de capilare deschise reduce distanța de difuziune și crește suprafața parietală capilară disponibilă pentru difuziune. Bioxidul de carbon difuzează de ~ 20 ori mai rapid decât oxigenul în țesut, eliminarea bioxidului de carbon reprezintă o problemă minoră în comparație cu eliberarea de oxigen. Măsurători in vitro sugerează că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului celular. Schimbul tisular de gaze la se desfășoară prin peretele capilar, lichidul interstițial și membrana celulară și constă în procese fizice de difuziune a gazelor respiratorii ca urmare a gradientelor de presiune parțială între sectoarele traversate. Factorii de care depinde rata de difuziune (D) sunt cuprinși în ecuația Fick, . Schimbul gazos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește sânge de la o arteriolă aferentă, ce-și are originea în arterele interlobulare. Peretele arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
arteriola aferentă. Capilare sunt alcătuite din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care rețin celulele sanguine dar permit filtrarea plasmei. Fiecare celulă endotelială are aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații, rulat în formă cilindrică pentru a forma peretele capilar. Capilarele glomerulare sunt foarte permeabile, permițând unei procent mare din plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații, rulat în formă cilindrică pentru a forma peretele capilar. Capilarele glomerulare sunt foarte permeabile, permițând unei procent mare din plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și este alcătuită dintr-o rețea tridimensională laxă de colagen și fibrile proteoglicanice, prin orificiile căreia se filtrează mari cantități de apă și solviți cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
implică ultrafiltrarea plasmei. Termenul de ultrafiltrare reflectă faptul că membrana filtrantă este un filtru molecular extrem de fin, ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este membrana bazală, urmată de diafragma fantelor de filtrare. Filtrarea glomerulară depinde de echilibrul dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte paturi capilare, deoarece arteriolele aferente sunt scurte și drepte, iar vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ mare. Presiunea hidrostatică medie într-un capilar glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vasele din avalul glomerulului, arteriolele eferente, prezintă o rezistență relativ mare. Presiunea hidrostatică medie într-un capilar glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din alte organe, de exemplu mușchiul scheletic. Presiunea hidrostatică capilară scade puțin (1 2 mm Hg) de-a lungul capilarului glomerular, deoarece există mai multe anse capilare în paralel (3050), ceea ce face ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
glomerular este mult mai mare (55 vs. 25 mm Hg) decât într-un capilar din alte organe, de exemplu mușchiul scheletic. Presiunea hidrostatică capilară scade puțin (1 2 mm Hg) de-a lungul capilarului glomerular, deoarece există mai multe anse capilare în paralel (3050), ceea ce face ca rezistența la curgere să fie extrem de redusă. Presiunea intracapilară depinde în ultimă instanță de presiunea arterială sistemică. Presiunii hidrostatice de la nivelul capilarelor (PH) i se opune presiunea hidrostatică din capsula Bowman (PIC) precum și gradientul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fenomen de „solvent drag”. Odată ajunsă în interstițiu, apa se reabsoarbe extrem de rapid prin capilarele peritubulare, deoarece sângele de la acest nivel este același sânge care a trecut prin glomerul și care are o presiune osmotică crescută datorită rămânerii în lumenul capilar a proteinelor plasmatice ce nu au putut trece prin filtrul glomerular. Glucoza și substanțele înrudite precum acetoacetații, acidul ascorbic, β-hidroxi butiratul, carboxilatul, lactatul, piruvatul, precum și aminoacizii și vitaminele se reabsorb în aceeași manieră, printr-un transport activ secundar al cărui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
recta descendente, deoarece acestea sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot trece prin peretele capilar. Astfel, electroliții rămân captivi în medulară, iar apa este recuperată în circulație. Ansa Henle este un component esențial al nefronului deoarece permite concentrarea urinii (creșterea osmolarității acesteia peste osmolaritatea plasmatică). Cu cât necesitățile speciei cer o mai mare economie de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
apoase. Capacitățile de adsorbție au fost 1883 și 1471 mg g-1 pentru Acid Orange 12, respectiv Acid Green 25. Paneva și al. (2004) au propus o nouă modalitate eficientă de încorporare a materialului magnetic în granulele de chitosan prin extruziune capilară și au concluzionat că acesta poate fi utilizat pentru tratarea apelor reziduale textile. 3.3.5. Efectul condițiilor din soluție și a unor variabile de proces asupra adsorbției coloranților pe chitosan 3.3.5.1. pH-ul pH-ul soluției
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
amplasamentul original și în stilul elisabetan original. În fine, în 2000 s-a deschis noua Galerie Tate de Artă Modernă de pe Bankside§§§§. Moda. Ca și în volumele precedente, vom urmări evoluția modei pe cele două coordonate: moda vestimentară și moda capilară. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, costumul devine tot mai luxos, armonizîndu-se cu încărcatele interioare victoriene. Femeile poartă rochii de crinolină (rochii malakof) susținute de cercuri metalice legate între ele de panglici aparente. Acest tip
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și Issey Miyake din Japonia, precum și Antonio Banderas și Paloma Picasso din Spania. Industria dezodorantelor și depilarea pilozității sub-axiale erau necunoscute în perioada de care ne ocupăm. Se foloseau doar săpunul parfumat de bună calitate, talcul și chiar parfumurile. Moda capilară este de regulă în armonie cu moda vestimentară și, desigur, are și ea dinamica ei. În primul rînd perucile secolului XVIII au dispărut complet, cu excepția celor purtate de justițiabili în sălile de judecată (unde s-au păstrat și astăzi). Pe la mijlocul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
complet rași§§§§§§. Nici prințul Charles nu a purtat niciodată barbă, ca de altfel toți membri actuali ai Casei Regale britanice. Ca și în cazul modei vestimentare, anii de după cel de-al Doilea Război Mondial au produs o explozie de "mode" capilare, mai toate extravagante. Apar acum pretutindeni în Marea Britanie așa-numiții punks, hippies și skin-heads, coafurile cu creastă de cocoș (crista galli) sau de Piele Roșie etc. Cum spun britanicii, Anything goes. Sportul și distracțiile. În cea de-a doua jumătate
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
părul este ceva mai bogat. Soția pictorului Ford Madox Brown (v. Pictura), pictată de soțul ei în 1852, ca și o fotografie de la 1860 a doamnei Mary Beeton, autoarea celei mai celebre cărți de gastronomie din Anglia, arată același stil capilar pe care îl întîlnim și la Florence Nightingale, George Eliot, Christina Georgina Rossetti, Elizabeth Gaskell și Elizabeth Barrett-Browning. §§§§§§ Aceeași tranziție de la pilozitate afișată la pilozitate mascată se observă și la Casa Regală a României: Carol I și Ferdinand purtau barbă
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de către sistemul nervos 112 14.4. Controlul umoral al microcirculației 113 14.5. Aspecte circulatorii specifice teritoriului vascular 115 14.5.1. Circulația coronară 115 14.5.2. Circulația cutanată 116 14.5.3. Circulația cerebrală 117 14.6. Circulația capilară 118 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor 118 14.6.2. Curgerea sângelui in capilare 119 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor 121 15. Circulația venoasă 128 15.1. Proprietățile funcționale ale venelor 129 15.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1.). O circulație limfatică bogată ia naștere din capilarele limfatice centrale din vilozități și are rolul de a duce în circulație o mare parte din lipidele absorbite. 8.1. Absorbția glucidelor Glucidele alimentare (mono-, di-, oligoși polizaharide) sunt absorbite sub formă de monozaharide. Monozaharidele sunt reprezentate de glucoză și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge și țesuturi. Fiecare din cele două circuite vasculare se închide prin retur venos, iar circulația limfatică este o cale de revenire a fluidului interstițial în circuitul sanguin. 11.1. Organizarea funcțională a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
kinază specifică (MLCK), care este activată de complexul calciu calmodulină (fig. 48). 14.2. Modularea funcțională a mușchiului neted de către endoteliu Endoteliul vascular, un strat de celule plate dispuse pe suprafața internă a vaselor sanguine, prezintă variate roluri funcționale. Endoteliul capilar este esențial în schimburile de substanțe dintre sânge și țesuturi. Endoteliul oferă vaselor sanguine o suprafață internă netedă, necesară pentru prevenirea trombozelor. Celulele endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
inflamație. Aceste mecanisme sunt funcțional importante, realizând eficiența vasodilatației asupra tonusului simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru ajustarea presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]