1,181 matches
-
sunt: EVA, MVA, TSR și CFROI. Toate aceste modele au o caracteristică comună - fundamentul pe care se bazează este așanumitul model al dreptei sau curbei de valoare. Acest model stabilește pentru fiecare societate comercială o relație fundamentală între raportul dintre capitalizarea bursieră și fondurile proprii și diferența dintre rentabilitatea fondurilor proprii (rc) și costul fondurilor proprii (ra), unde VM reprezintă valoarea de piață, care este determinată prin capitalizarea bursieră, dacă societatea este cotată la bursă, sau prin valoarea actualizată a fluxurilor
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Acest model stabilește pentru fiecare societate comercială o relație fundamentală între raportul dintre capitalizarea bursieră și fondurile proprii și diferența dintre rentabilitatea fondurilor proprii (rc) și costul fondurilor proprii (ra), unde VM reprezintă valoarea de piață, care este determinată prin capitalizarea bursieră, dacă societatea este cotată la bursă, sau prin valoarea actualizată a fluxurilor de trezorerie disponibile (sau dividende), dacă societatea nu este cotată la bursă, iar FP reprezintă fondurile proprii (sau situația netă contabilă), eventual ajustate de cheltuieli sau active
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
and destruction of shareholder value, RD Irwin, Homewood, Illinois. footnote>. Așa cum am putut constata referitor la modelele precedente, crearea de valoare presupune ca rentabilitatea capitalurilor investite să fie superioară costului capitalului. Valoarea de piață a capitalurilor proprii se determină prin capitalizarea bursieră la închiderea exercițiului contabil. Capitalurile proprii contabile sunt determinate din bilanțurile consolidate ale grupului studiat. Rentabilitatea fondurilor proprii (rc) este calculată prin raportul dintre rezultatul net consolidat și capitalurile proprii contabile consolidate. Costul fondurilor proprii este determinat din modelul
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
nivelul grupului SIF Banat-Crișana. Analiza va utiliza ca suport teoretic capitolele anterioare. În încheierea acestui capitol mi-am propus analiza valorii de piață a grupului SIF Banat-Crișana. Având în vedere că valoarea de piață a capitalurilor proprii se determină prin capitalizarea bursieră, iar elementul esențial în determinarea indicatorilor care măsoară crearea de valoare este jucat de costul capitalului, vom aplica modelul econometric prezentat în capitolul anterior la nivelul grupului SIF Banat-Crișana. 5.1. Societățile financiare de investiții Societățile de investiții financiare
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
133/1996 pentru transformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți de investiții financiare, s-a constituit Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana (SIF Banat-Crișana), având predecesor Fondul Proprietății Private I BanatCrișana. Societatea a avut aproximativ 480.000 de acționari fondatori, iar în urma capitalizării unei cote din profitul realizat de Fondul Proprietății Private I și distribuirea către populație sub formă de acțiuni, în cursul anului 1996, peste opt milioane și jumătate de cetățeni români au devenit acționari SIF Banat-Crișana. În anul 1999, acțiunile SIF
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
să ne oprim aici cu calculul indicatorilor de creare de valoare. Astfel, ceilalți indicatori tratați la partea teoretică nu vor mai fi abordați în această parte aplicativă. 5.4. Model de analiză a valorii de piață a grupului SIF Banat-Crișana Capitalizarea bursieră a unei companii este de fapt valoarea de piață a capitalurilor sale proprii. Ea rezultă din înmulțirea numărului de acțiuni care compun capitalul societății prin cursul bursier al acțiunilor. Dacă presupunem că unicul scop al acționarilor este acela de
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
sale proprii. Ea rezultă din înmulțirea numărului de acțiuni care compun capitalul societății prin cursul bursier al acțiunilor. Dacă presupunem că unicul scop al acționarilor este acela de maximizare a profiturilor și că piețele financiare funcționează de manieră eficientă, atunci capitalizarea bursieră depinde în mod unic de două variabile, și anume, de profiturile viitoare așteptate pentru acționari și de riscul financiar asociat. Așa cum este cunoscut, capitalizarea bursieră este direct influențată de numărul de acțiuni aflate pe piață. Dacă o societate comercială
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
este acela de maximizare a profiturilor și că piețele financiare funcționează de manieră eficientă, atunci capitalizarea bursieră depinde în mod unic de două variabile, și anume, de profiturile viitoare așteptate pentru acționari și de riscul financiar asociat. Așa cum este cunoscut, capitalizarea bursieră este direct influențată de numărul de acțiuni aflate pe piață. Dacă o societate comercială decide să emită pe piață noi acțiuni, acest demers conduce la o majorare a capitalizării bursiere. Reacția pieței la anunțul unei majorări de capital este
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
pentru acționari și de riscul financiar asociat. Așa cum este cunoscut, capitalizarea bursieră este direct influențată de numărul de acțiuni aflate pe piață. Dacă o societate comercială decide să emită pe piață noi acțiuni, acest demers conduce la o majorare a capitalizării bursiere. Reacția pieței la anunțul unei majorări de capital este în mod tradițional negativă. Dacă o societate comercială decide să răscumpere de pe piață propriile ei acțiuni, atunci această operațiune constituie un indiciu pozitiv pentru investitori, semnificând că societatea comercială este
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
societatea comercială este subevaluată, efectul normal fiind acela de creștere a cotațiilor bursiere. Așa cum am precizat la capitolul privind crearea de valoare, rentabilitatea capitalurilor investite trebuie să fie superioară costului capitalului. Valoarea de piață a capitalurilor proprii se determină prin capitalizarea bursieră, iar elementul-cheie în determinarea indicatorilor care măsoară crearea de valoare este jucat de costul capitalului. În consecință, modelele econometrice utilizate în această parte a lucrării fac apel la modelul CAPM. Înainte de a trece la estimarea tuturor parametrilor care vor
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
tabelul următor. Așa cum se poate constata, valorile estimate plecând de la modelul CAPM sunt aparent dificil de interpretat. Și totuși, ele reprezintă ceea ce piața a evaluat în materie de valoarea de piață a societăților considerate. Rezultatele sunt în perfectă concordanță cu capitalizarea bursieră. Aceste rezultate confirmă faptul că valoarea de piață a companiilor considerate a fost puternic marcată de criza economico-financiară care își are începutul din anul 2008 și că revirimentul relativ din anul 2009 nu a fost decât unul pasager. Dinamica
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
ale datoriilor/cheltuieliloră, maniera În care acestea sunt săvârșite necesită creativitate și cunoașterea În profunzime a subtilităților de ordin contabil. Însă, atât prin Înregistrarea unor active fictive sau venituri realizate În mod artificial, cât și prin nerecunoașterea unor datorii sau capitalizarea unor costuri rezultă o supradimensionare a capitalurilor proprii, cu impact asupra poziției financiare, asupra bonității În fața creditorilor și atractivității pentru eventualii investitori. Din punctul de vedere al utilizării partidei duble În contabilitate pentru Înregistrarea operațiunilor financiare, raportarea financiară frauduloasă implică
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
sfârșitul exercițiului financiar, creșterea nejustificată a perioadelor de Încasare a creanțelor către clienți (ACFE, 2011, p. 1.311ă. Că Recunoașterea necorespunzătoare a activelor poate avea loc În momentul intrării acestora În gestiunea firmei (inclusiv la nivelul recunoașterii unor creanțe, al capitalizării unor cheltuieli și al clasificării unor activeă, inventarierilor, În cazul reevaluărilor periodice și al operațiunilor de consolidare a situațiilor financiare (ACFE, 2011, pp. 1.311-1.315ă. Pornind de la regulile privind evaluarea activelor, fraudele se pot produce și atunci când unele active
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2003, p. 91ă. În prezent, există o practică a firmelor de recunoaștere a acestor diferențe sub forma cheltu ielilor de cercetare-dezvoltare care pot fi supuse amortizării (Zack, 2009, p. 82ă. Cheltuieli privind Recunoașterea necorespunzătoare a activelor apare și În situația capitalizării incorecte a unor cheltuieli. De cele mai multe ori, capitalizarea unor astfel de cheltuieli se realizează prin Încorporarea dobânzilor aferente Împrumuturilor. În acest caz, contrar IAS 23 (Costurile Îndatorăriiă, costurile aferente unor Împrumuturi sunt recunoscute ca elemente de activ, (IASB, 2010, pp.
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
a firmelor de recunoaștere a acestor diferențe sub forma cheltu ielilor de cercetare-dezvoltare care pot fi supuse amortizării (Zack, 2009, p. 82ă. Cheltuieli privind Recunoașterea necorespunzătoare a activelor apare și În situația capitalizării incorecte a unor cheltuieli. De cele mai multe ori, capitalizarea unor astfel de cheltuieli se realizează prin Încorporarea dobânzilor aferente Împrumuturilor. În acest caz, contrar IAS 23 (Costurile Îndatorăriiă, costurile aferente unor Împrumuturi sunt recunoscute ca elemente de activ, (IASB, 2010, pp. A.560-A.577ă, evitându-se astfel prezentarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
316ă. Dă Mascarea unor datorii sau cheltuieli are ca principal efect subevaluarea acestora, cu scopul prezentării, În mod denaturat, a poziției și performanței financiare superioare a firmei. Acest lucru se poate realiza prin omisiunea Înregistrării unor datorii/cheltuieli sau prin capitalizarea unor cheltuieli (ACFE, 2011, p. 1.319ă. Îmbunătățirea artificială a rentabilității economice, prin ajustări În sens pozitiv ale rezultatului curent, poate fi realizată și prin Încadrarea frauduloasă a unor tranzacții economice aferente activității din exploatare la categoria extraordinare (ACFE, 2011
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
ale indicatorului Cex4 indică posibilitatea apariției unor eventuale fraude pe baza angajamentelor (accrualsă aflate la Îndemâna managerilor (Penman, 2007, p. 624ă. În condițiile În care nu sunt semnalate manipulări la nivelul fluxurilor de trezorerie din exploatare, realizate prin amânarea unor plăți, capitalizarea unor cheltuieli de cercetare-dezvoltare sau utilizarea abuzivă a operațiunilor de factoring (Penman, 2007, p. 352ă, manipularea cheltuielilor din exploatare conduce la creșterea activului net contabil și determină o descreștere În timp a valorii indicatorului Cex5 (Penman, 2007, p. 624ă. Diminuarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
conduc la diminuarea rentabilității economice a firmei. O valoare netă contabilă mai mare decât valoarea de piață poate proveni din manipularea activității de reevaluare, atunci când valoarea activului este dificil de determinat, mai ales În cazul unor active necorporale, sau prin capitalizarea abuzivă a unor cheltuieli, acestea fiind incluse În valoarea activului evaluat (Penman, 2007, p. 626ă. În cadrul misiunii de audit, lista ratelor și indicatorilor financiari care pot semnala prezența fraudei nu este una exhaustivă, auditorul financiar având posibilitatea de a utiliza
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
achiziția de bunuri și servicii, plata acestora, restituiri de bunuri și reducerile comerciale și financiare obținute (Arens și Loebbecke, 2006, p. 664ă. Schemele de fraudă care pot fi Întâlnite la nivelul acestui ciclu vizează: recunoașterea incorectă a unor cheltuieli și capitalizarea acestora, subevaluarea sau neînregistrarea unor datorii, comenzile și plățile neautorizate (Messier et al., 2008, p. 363ă. Dintre ratele financiare care pot fi utilizate de auditor pentru obținerea probelor de audit se pot enumera: ratele de rentabilitate economică și comercială, ratele
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Împrumuturile obligatare, dobânzile acumulate, capitalul social și propriu (acțiuni ordinare și privilegiateă, profiturile nerealizate, dividendele de plătit (Arens și Loebbecke, 2006, p. 675ă. Principalele riscuri de apariție a fraudelor financiare pot fi reprezentate de Înregistrarea necorespunzătoare și subevaluarea unor datorii, capitalizarea incorectă a cheltuielilor reprezentând costurile Îndatorării, emiterea de noi acțiuni, tranzacțiile cu propriile acțiuni și manipularea pieței, plata frauduloasă a dividendelor (Messier et al., 2008, pp. 530-531, 535-536ă. La nivelul acestui ciclu, ratele financiare care pot fi aplicate sub forma
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
informând permanent și deplin publicul, atât despre evenimentele importante, cât și despre deciziile ce pot afecta prețul valorilor mobiliare. În termen de 3 luni de la începerea tranzacționării, bursa va stabili și alte cerințe de menținere la cotă, cum ar fi: capitalizare bursieră, lichiditate, volatilitate etc. Tranzacțiile bursiere cu valori mobiliare înscrise la cota oficială se vor efectua în cadrul bursei. Tranzacționarea în cadrul bursei este efectuată de membrii burseiiv prin intermediul agenților pentru valori mobiliare autorizați ca agenți de bursă. Dobândirea calității de agent
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
de lansarea de către stat a primei oferte publice de vânzare de acțiuni. Această scădere drastică a cursului acțiunilor nu a influențat pozitiv introducerea indicelui bursier oficial BET (Bucharest Exchange Trading, cu începere de la 15 septembrie 1997. Creșterea în timp a capitalizării bursiere și a numărului de societăți cotate la bursă, a condus la necesitatea introducerii unui indice oficial al Bursei de Valori București, până în acel moment existând numai variante neoficiale: VAB, BIG, GELSOR etc. Indicele BET a putut fi considerat ca
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
acestui indice a fost stabilită la 1000 de puncte. De asemenea, introducerea indicelui BET reprezintă un reper important pentru viitoarele contracte la termen, care vor avea în vedere evoluția acestuia. Pentru anul 1997, s-a ajuns la concluza că evoluția capitalizării bursiere, urmărită de indicele BIG Index a fost influențată mai puțin de evoluția ratelor dobânzilor acordate pentru depozite și mai mult de modi ficările cursului valutar. Având în vedere posibilitățile de câștig mai mari și accesul mai ușor al marelui
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
asupra celor care vând, determi nă creșterea lentă, dar continuă, a cursurilor, evidențiind o evoluție stabilă, de creștere economică. Indicii bursieri se determină pe baza unui eșantion de întreprinderi selecționate (ce se menține în timp), ponderea lor fiind determinată de capitalizarea bursieră, respectiv, de coeficientul de capitalizare a rezultatelor. Coeficientul de capitalizare a rezultatelor are ca bază de calcul profiturile nete pe acțiune, luând în considerare randamentul fiecărei întreprinderi, respectiv măsura în care proprietarul poate fi remunerat. Indicele Dow Jones, se
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
creșterea lentă, dar continuă, a cursurilor, evidențiind o evoluție stabilă, de creștere economică. Indicii bursieri se determină pe baza unui eșantion de întreprinderi selecționate (ce se menține în timp), ponderea lor fiind determinată de capitalizarea bursieră, respectiv, de coeficientul de capitalizare a rezultatelor. Coeficientul de capitalizare a rezultatelor are ca bază de calcul profiturile nete pe acțiune, luând în considerare randamentul fiecărei întreprinderi, respectiv măsura în care proprietarul poate fi remunerat. Indicele Dow Jones, se calculează pe baza unei metode lansate
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]