3,744 matches
-
ca întro oglindă, dar descoperă cu disperare că orizontul e doar un șir nesfârșit de burți. Decizia finală e surprinzătoare, însă întro perfectă logică a discursului dramatic. Nedescoperind nicio cale de salvare din universul multiplu închis în care este iremediabil captiv, el caută ieșirea în sens invers, adâncin duse în propriul orizont lăuntric. Asumânduși conștient propriul destin (amintire progresivă a vârstelor și a celor dragi din familie), asumânduși identitatea (Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale, își spintecă pântecul spre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
abandonat Basarabia. Iată de ce Mareșalul are și azi prețuire mai multă în ochii românilor basarabeni decât oricare alt politician. Un roman precum Cireșe pentru Mareșal (2012), de Ion Iachim, nu putea fi scris decât de un prozator basarabean, pe când România captivă a fost constrânsă la a-l abandona și condamna la moarte pentru a doua oară în decurs de jumătate de veac. După campania din Răsărit, Rusia Sovietică va "accepta" o nouă "alianță" cu România care a întors armele împotriva Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
De nu te-aș fi iubit așa fierbinte din clipa sfântă-n care te văzum m-aș fi retras, prea poate-ntre cuvinte (...) Vai, surdă-i fraza și cuvântu-i mut și-mi pare că aceasta-i poezia: O pasăre captivă ce-a crescut. Drama neajungerii la desăvârșire, caracteristică oricărui creator autentic, asediază; îndoiala de sine, surâsul melancolic, privirea spre înlăuntru devin refrene. La nivelul existențial apar dubii, incertitudini, neliniști inerente. Vârsta de trecere e vârsta crucificării lui Isus: "Am, Doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și "criminali", fără altă ieșire, împiedică funcționarea democrației și nu se poate proiecta înainte. Astfel ea pornește pe calea urii de sine. Iată o mulțime de legi care ascund urgenta noastră nevoie de istorie și care flatează memoriile, mult mai captive și mai utile. Utile deja pentru motive politice josnice. Cine poate ignora că legea votată pe 12 octombrie 2006 urmărea să flateze o jumătate de milion de votanți francezi de origine armeană (dar sunt ei atât de naivi?), ridicând un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
statului rus sunt veritabile sate potemkiene postmoderne. Pînă la ultimele alegeri prezidențiale, Putin a fost singurul actor politic care conta în Rusia. O birocrație enormă lucra în favoarea sa și aștepta ca "țarul" să ia deciziile. De fapt, el a devenit captivul respectivei birocrații. Este de văzut dacă Medvedev, mai liberal, va schimba ceva. Cît timp va fi el doar omul lui Putin? Cred că doar un an-doi, după care va începe să se distanțeze. Nu cred în ipoteza potrivit căreia el
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
polarității, ce caracterizează astfel de desfășurări. Mai mult, în ultimii ani, companiile multinaționale au devenit mai puternice decît statele. Ele produc mai bine de jumătate din producția mondială, iar două treimi și mai bine din comerțul internațional este un comerț captiv, ce se desfășoară între filiale ale respectivelor multinaționale, care au devenit principale vehicule ale globalizării economice și politice, fiind entități care concentrează foarte multă putere. Adăugînd tot mai libera circulație a capitalurilor, informației, bunurilor și persoanelor, în aceste condiții, vechile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai întoarcă”. Un alt personaj, vânătorul Ulfheim din Când ne vom trezi din morți, se aventurează, de asemenea, în spații asociate muntelui, pădurii, furtunii, spații ale libertății, dar și ale primejdiei, ale morții. Spații în care omul riscă să rămână captiv, prins într-o stâncă, într-o piatră, încremenit ca după o întâlnire cu Gorgo. Allmers, care vine dintr-un altundeva ce seamănă cu un tărâm al morții, se numără printre cei cărora le-a ieșit în cale Femeia cu șobolani
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
reprezentând oameni „în mișcare”, statui, remarcă Genet, cu picioare imense, masive, înfipte într-un bloc solid de piatră și cu un trup subțire, lung și deșirat, terminat printr-un cap minuscul. Sugestia nu este însă aceea a încercării unui corp captiv de a se smulge din locul unde e țintuit, ca în cazul statuilor sculptorului lui Ibsen, despre care am vorbit mai înainte. „Femeile nu se zbat să iasă din glodul greu și lipicios: la apusul soarelui, ele se pregătesc să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
determină cauza finală de natură pământeană (Umanitate și Cetate). Altfel spus, individualul ca declic al creației de avuție se justifică, în cele din urmă (și în esență), ca social (Arendt, 2007). Toată construcția științei economice ulterioară lui Smith a rămas captivă acestui mister (la Marx din abundență, la neomonetariști din încăpățânare și la unii din ignoranță). Piața ca ipoteză fundatoare este concordantă cu dependența verticală a tuturor lucrurilor. În Natură, divinitatea supraveghează totul, în timp ce în Economie, piața controlează mecanismul câștigului. Sistemul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ar fi altcumva decât îl vedem cu toții. Tipul de construcție mentală a ceea ce reprezintă criza trebuie, pentru a avea sens rațional, nu să ne scoată din cauză pe noi, ci să ne pună pe locul originii faptelor asupra cărora rămâne captivă perspicacitatea cunoașterii. Bifurcația evenimențială în direcția crizei sau în direcția echilibrului rămâne o convenție destul de abstractă și chiar și prin asta se arată a fi neconformă cu semnificațiile bifurcației materiale spre pierdere sau spre câștig. Nici nu ar putea să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fi în același timp efectul refacerii traseului, ca într o mișcare sinusoidală în care extremele au valori echivalente pentru a face posibilă regularitatea unduitoare între stări perfect determinabile oricând. (Prigogine, Stengers, 1984) Nu există o apropiere de realitate atunci când economia, captivă paradigmei mecanice, a inventat teoria ciclurilor, ca expresie a stărilor sinusoidale ale consecințelor în repere de minim și maxim. Acest tip de reducție este o temă nerezolvată în mod consistent și atunci când echivalăm economia cu o problemă de randament. Economia
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pasagerul clandestin, hazardul moral, exuberanța irațională, dilema prizonierului). Oscilația devine o funcție prevalentă în situațiile de control al exceselor de genul căutării de rentă în defavoarea raționalității, a apelului prevalent la bani fictivi, la piața neagră, economia subterană, situațiile de consumator captiv ș.a.m.d. Demarcația, în măsura în care limitează excesele, are o valoare pozitivă și favorizează tendințele de câștig în condiții participative de natură incluzivă. Tăietura prin mișcarea vibratorie a fierăstrăului raționalității între stările de stabilitate unde se substanțializează câștigul și cel de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
căutare de rentă - supraproducție; piață neagră - speculație - bani fictivi; bani fictivi - virtualizarea valorii - supraproducție etc. Aceste trasee modifică până la alterare canalele de transmisie ale politicilor economice sau compromit însăși ideea de politică economică. Sub evidența căutării de rentă, consumatorul devine captiv, iar prețul se formează în dialectica monopolului, inflația fiind o consecință a goanei după profit. Sub tentația speculației, fondurile extrabancare (sau din bănci de investiții) ajung sub forma fondurilor de risc (sau de acoperire) și a fondurilor suverane (de prosperitate
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bine în frază pare să fie suficient ca nivel de pretenție în privința consistenței. Cea mai importantă expresie a acestor inadecvări rezidă în nesocotirea relației dintre un concept și temporalitatea lui, mai ales momentul apariției lui pe axa timpului. Pentru cei captivi acestei inadecvări conceptele au materialitate aplicată, deși este imposibil să certifici corectitudinea interpretării fenomenelor anterioare instituirii epistemice a conceptului. Aceasta pare să fie cel puțin o problemă nedeslușită a istoriei cunoașterii verificată după criterii de consistență logică. Atemporalitatea conceptelor chiar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
publice, modelul economiei de cazinou, modelul economiei naturale, modelul economiei de penurie, modelul economiei bazate pe consum etc. Mai există și o altă perspectivă a modelelor care aproximează globalizarea, cum este modelul economiei integrative europene: modelul economiei incluzive, modelul economiei captive, modelul economiei subdezvoltate sau de periferie, modelul economiei deschise, modelul economiei naturale, modelul economiei de război, modelul economiei de tranziție, modelul economiilor emergente ș.a.m.d. Unele modele, cum ar fi modelul economiilor emergente, tind să acopere cu semnificație și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
din Ennoia, GÎndul Tatălui primordial. Îngerii se ceartă Între ei pentru dominația asupra lumii (unusquique eorum concupiscere principatum) și, În consecință, lumea este prost guvernată (cum enim male moderarentur angeli mundum)37. Ei Își Întemnițează Mama (Ennoia) și o țin captivă „din gelozie, fiindcă nu vor să fie luați drept progeniturile altcuiva” (quoniam nollet progenus alterius cuiusdam putari esse) - respectiv, pretind a fi primordiali, și nu vor să li se amintească de existența unei Mame, Însemnînd deci că trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a făcut din mine un scrib” (I, 10). Este momentul în care, disperat, Cioran exclamă: „Dintr-un scuipat al diavolului, iată din ce sunt plămădit” (I, 11). Consacrat literelor, el țese mreaja care-l desparte de lume și în care, captiv, sinele își construiește sentimentul unei libertăți explozive. Conștient, însă, că totul e consecința unei mistificări, Cioran nu-și poate învinge nici nostalgia paradisului, nici invidia („Invidia e fiziologică. A trăi înseamnă să secretezi venin” Ă II, 386), cu atât mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe robi prin închisori”. Iar poezia “Daruri” compusă la Periprava în anul 1964, exprimă revolta: “M-am framântat cu mintea să-nțeleg De ce-o fi-n lume atâta nedreptate Dar n-a fost greu enigma s-o dezleg Fiind captiv, lipsit de libertate...” Viața de chin la tăiatul stufului, descrisă de tatăl meu ca cea mai grea dintre toate, este descrisă în poezia “Periprava” scrisă de poetul Ionel Zeană și dedicată memoriei lui Victor Bucuvală. „Fu scris să trecem și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și lumina, trecut și prezent, sunet și tăcere, gest și nemișcare, acesta era organismul în care noi, cei doi Bufoni, ne jucăm frumoasa noapte. Un spectacol ca o inspirație în așteptarea zilei și a soarelui binefăcător. Ziua în care spațiul captiv al teatrului se va deschide pentru spectator. Am avut șansa să lucrez cu mare bucurie la acest spectacol "marca Alexa Visarion" și am înțeles astfel că Ziua în care vin bufonii este întotdeauna noaptea în scenă. Marian RÂLEA O revelație
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
l-am învățat de la Alexa Visarion a fost rigoarea. Rigoarea și iubirea pentru teatru, film și pentru oamenii care nasc aceste creații. Cum e Alexa Visarion atunci când vorbește despre teatru? Uneori este un foc viu, în expansiune; alteori este focul captiv din sobă, care își caută libertatea și umple spațiul prin căldura pe care o degajă în ambele cazuri, focul Alexa Visarion este fascinant. Acum, după o serie de coincidențe fericite, am avut șansa să petrec mai mult timp în compania
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
câmpuri semantice etc. De exemplu, mesajul piesei lui Marin Sorescu Iona vizează nenumăratele determinări care ne îngrădesc existența și posibilitatea depășirii lor doar în plan spiritual. Limitările multiple ale condiției umane sunt figurate nu numai prin situația scenică a eroului captiv în pântecul nenumăraților pești - actualizând în versiune modernă mitul biblic al lui Iona -, ci și prin simboluri precum cercurile concentrice care figurează convențional marea, prin acvariul din primul tablou și prin metafora oamenilorpești, prin gura des chisă a balenei care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se obiectivează eul liric. Prin creație, poetul se sustrage limitelor spațiotemporale ce definesc condiția umană imperfectă, înălțânduse Deasupra valurilor, peste nemărginirea timpului. Mișcarea ascensională echiva lează cu o sublimă evadare din lumea de jos, în care oamenii comuni sunt iremediabil captivi. Accederea la planul cosmicuniversal este figurată prin simboluri mitice. Tărâ mul ideal al imaginației, al ficțiunii, al cugetării poetice este reprezentat prin motivul poetic al copacului sacru și prin motivul Câmpiilor Elizee (sfintele lunci). Cele două metafore spațiale sugerează un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
antimetafizic. „Cel mai moale și cel mai urât dintre metale“, cu greutatea lui specifică mare, cu o culoare deprimantă, metalul alchimiștilor - niciodată transformat în aur - devine în textul bacovian metaforă absolută a existenței apăsătoare, cenușii, mediocre, a unei vieți iremediabil captive în materie. În același timp, substantivul polisemantic din titlu sugerează (tehnica sugestiei este o altă caracteristică a simbolismului) și actul scriiturii, prin semnificațiile sale arhaice („condei“ și „matriță pentru litere de tipar“). Repetat obsesiv în cele două strofe ale poeziei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis al odăiicavou, al târgului de provincie sau al universului - vast cavou - ori, poate, propria făptură în care spiritul este captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii în inerția plumbului: Dormeau adânc sicriele de plumb. Determinanții sintactici (complemen tul adânc și atributul de plumb) au valoarea unor superlative stilistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realitate împietrită în tiparele morții se instituie un raport fragil și nesigur, mereu torturant: Stam singur în cavou... și era vânt... Vântul, simbol obsesiv în poe tica bacoviană, este o entitate enigmatică, semnificând efemerul și inconsistența existenței sau neliniștea spiritului captiv în trupulcavou. Ca suflu cosmic, el poate simboliza o precară manifestare a transcendentului care face să rezoneze, strident și ironic, golul existenței umane (... și era vânt / și scârțâiau coroanele de plumb). În strofa a doua, sentimentul singurătății devine atât de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]