837 matches
-
poezii lirice pure și nu au fost transpuse pe muzică. Meditația asupra scurgerii ireversibile a timpului este un motiv major în odele horațiene, încercarea de a opri trecerea timpului și apropierea sfârșitului prin rugăminți și ofrande aduse zeilor este zadarnică ("Carmina", II,14: "Ad Postumum"). Având în vedere meditația asupra acestor motive, în oda "Ad Leuconoen", poetul îndeamnă la trăirea clipei - "carpe diem" - și renunțarea la cercetarea inutilă a viitorului: În poemul-epilog al cărții a treia de Ode se regăsește expresia
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
acestor motive, în oda "Ad Leuconoen", poetul îndeamnă la trăirea clipei - "carpe diem" - și renunțarea la cercetarea inutilă a viitorului: În poemul-epilog al cărții a treia de Ode se regăsește expresia celebră a motivului autoelogiului propriei opere literare: "Exegi monumentum..." ("Carmina", III,30). "Carmen saeculare", scrisă cu ocazia sărbătorilor „seculare” ("ludi saeculares") organizate de împăratul Augustus (17 î.Hr.), este oda patriotică cea mai avântată închinată gloriei Romei. "Epistulae" ("Scrisori"), două cărți (20 și 13 a.Chr.) în hexametru dactilic cu problematică
Quintus Horatius Flaccus () [Corola-website/Science/299749_a_301078]
-
despre silogisme, de matematică, de teorie a muzicii, precum și pe teme teologice: sau "Consolatio Philosophiae", este opera principală a lui Boethius, scrisă în cei doi ani de detenție în închisoare. Lucrarea este redactată în ""prosimetri"" (pasaje de proză întrerupte de "carmina", versuri de diferite măsuri). Tezele principale susținute de Boethius sunt: Preluând teoria augustiniană asupra originii răului, Boethius se întreabă de ce există totuși suferința umană și prosperitatea celor care întorc spatele lui Dumnezeu, aluziile clare fiind îndreptate către lumea decadentă a
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
un concert inaugural al Sinagogii ca sală de concerte, susținut de Noua Orchestră Transilvană (a Societății de Concerte) și de Corul Antifonia al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, în cadrul mai larg al Zilelor Bistriței. S-a prezentat opera „Carmina Burana” de Carl Orff. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM - JOINT", editată de Federația Comunităților Evreiești din România în anul 2008
Sinagoga din Bistrița () [Corola-website/Science/308180_a_309509]
-
acestui album, în comparație cu cele anterioare. Următorul album a fost „"The Screen Behind the Mirror"” (), lansat în 1999. Suștinătorii albumului l-au acreditat ca fiind cea mai matură capodoperă a lui Crețu. Alții l-au criticat pentru prea multe preluări din „"Carmina Burana"”, de Carl Orff, în special în partea sa cea mai cunoscută, „"O Fortuna"”. Cânturile gregoriene și cele gentilice erau liniștite, dar alte semnături specifice ale lui Enigma, precum flautele Shakuhachi, au rămas. Cu această ocazie, Ruth-Ann Boyle din trupa
Enigma (proiect muzical) () [Corola-website/Science/306749_a_308078]
-
linie dublă, paralelă cu latura din stânga a paralelogramului câmpului însemnului. Câmpul petlițelor era bordat cu același împletitură ornamentală ca și a gradului de "Oberstleutnant" al armatei germane. Printre "Obersturmbannführer"-ii de marcă au fost compozitorul Carl Orff (care a compus Carmina Burana) și criminalii de război Rudolf Höss și Adolf Eichmann. Höss a fost comandantul lagărului de exterminare Auschwitz, iar Eichmann a fost principalul organizator și conducător al Soluției finale (în germană: "Endlösung"), sintagmă pentru politica nazistă de exterminare a raselor
Obersturmbannführer () [Corola-website/Science/302967_a_304296]
-
pentru trecut era veche și a constituit una dintre îndeletnicirile spirituale de bază, întâlnite încă în creațiile orale, datorită bogatei și spectaculoasei lor istorii interne și externe. La ospețele romanilor erau cântate faptele de glorie ale marilor bărbați ai trecutului (carmina convivalia), prin acest mijloc fiind păstrate legendele despre începuturile Romei, utilizate de istorici mai târziu. Spiritul metodic al romanilor a obligat pe magistrați să aibă consemnate îndatoririle lor, să-și noteze activitatea în registre (acta) și să prezinte dări de
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
lansat. Din punct de vedere stilistic, este o combinație între primele două albume, dar nu s-a bucurat de același succes. Pentru al patrulea album, "The Screen Behind the Mirror", Cretu a schimbat din nou direcția muzicală, folosind fragmente din "Carmina Burana". Andru Donalds și Ruth-Ann Boyle au apărut pentru prima dată pe acest album. Deși Jens Gad lucrase cu Cretu la albumele precedente, este creditat pentru prima oara acum. Hotărând că primul capitol al proiectului Enigmă se încheiase, Cretu a
Mihai Crețu () [Corola-website/Science/304111_a_305440]
-
sub 100.000 de combatanți. La aflarea veștii, comandantul suprem al armatei ("Magister militum") Flavius Aetius a plecat imediat din Italia spre Galia. Conform spuselor lui Sidonius Apollinaris, Aetius era în fruntea unei forțe compuse din trupe de rezervă (auxiliari) ("Carmina" 7.329f). A încercat imediat să-l convingă pe Theodoric I să i se alăture. Regele vizigot a decis să-i aștepte pe huni pe teren propriu, după ce a aflat ce oaste mică are Aetius. Aetius l-a convins atunci
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
ce oaste mică are Aetius. Aetius l-a convins atunci pe infuențialul magnat local Avitus să-l ajute, iar acesta l-a convins nu numai pe Theodoric să se alăture romanilor, ci și alți "barbari" care locuiau pe teritoriul Galiei ("Carmina" 7.332-356). Armatele unite au pornit spre Aurelianum, ajungând la destinație în jurul datei de 14 iunie. Conform istoricilor antici și medievali, trupele alane, mai putin loiale Romei, fuseseră flancate de armata vizigoților Theodoric și a fiului sau Thorismund, precum și de
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
sub 100.000 de combatanți. La aflarea veștii, comandantul suprem al armatei ("Magister militum") Flavius Aetius a plecat imediat din Italia spre Galia. Conform spuselor lui Sidonius Apollinaris, Aetius era în fruntea unei forțe compuse din trupe de rezervă (auxiliari) ("Carmina" 7.329f). A încercat imediat să-l convingă pe Theodoric I să i se alăture. Regele vizigot a decis să-i aștepte pe huni pe teren propriu, după ce a aflat ce oaste mică are Aetius. Aetius l-a convins atunci
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
ce oaste mică are Aetius. Aetius l-a convins atunci pe infuențialul magnat local Avitus să-l ajute, iar acesta l-a convins nu numai pe Theodoric să se alăture romanilor, ci și alți "barbari" care locuiau pe teritoriul Galiei ("Carmina" 7.332-356). Armatele unite au pornit spre Aurelianum, ajungând la destinație în jurul datei de 14 iunie. Conform istoricilor antici și medievali, trupele alane, mai putin loiale Romei, fuseseră flancate de armata vizigoților Theodoric și a fiului sau Thorismund, precum și de
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
și "Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină" (1997, în colaborare), precum și o suită de traduceri în ediții bilingve, cu ample studii introductive, note și comentarii, din literatura latină antică sau medievală (Sf. Augustin, Thomas de Aquino, Carmina Burana), dar și din literatura franceză (J. J. Rousseau, Rivarol, Ernest Renan) ori din cea germană (J. Grimm, W. von Humboldt, Eugenio Coseriu). A colaborat, de asemenea, la ediții critice monumentale: H. Tiktin, "Rumänisch-deutsches Wörterbuch" (I-III, 1988-1994; Premiul “Timotei
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
pentru detaliul lingvistic, adecvarea terminologica, acuratețea expresiei și printr-o orientare constantă către sensibilitatea stilistica a cititorului modern. Amplitudinea și rafinamentul care caracterizează comentariile lui Eugen Munteanu ies în evidență și în versiunea românească a mării antologii de poezie medievală " Carmina Burana", alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, "Aeterna Latinitas" cuprinde în jur de opt mii de sintagme, expresii, maxime și formulări memorabile în limba latină (cele mai multe puțin cunoscute), fiind apreciată ca fiind cea mai completă lucrare de acest
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române pe anul 1995, acordat în 1997)3.ISBN 973-9149-41-3 4. Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gîndirii europene în expresie latină, Polirom, Iași, 1997, 450 p. (în colaborare cu Lucia Gabriela Munteanu)4. ISBN 973-9248-13-6 5. Carmina Burana. Ediție bilingva comentată, Editura Polirom, Iași, 1998, 400 p (în colaborare cu Lucia Gabriela Munteanu; premiul pentru traducere la Salonul Național de Carte, Cluj, noiembrie, 1998, acordat de Ministerul Culturii )5. ISBN 973-683-086-1. 6. Thomas de Aquino, De ente
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
bibliografie. Ediția a ÎI a, revizuită. Editură “Humanitas”, București, 2003, 238 p. ISBN 973-50-0404-6 2. Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gîndirii europene în expresie latină. Ediția a ÎI a, Editura Litera Internațional, Chișinău/ București, 2003, 450 p. ISBN 9736750515. 3. Carmina Burana. Ediție bilingva comentată. Ediția a ÎI a, revizuită. Editură Polirom, Iași, 2003, 400 p. ISBN 973-681-478-5 4. Sfîntul Augustin, Confessiones/ Confesiuni. Ediție bilingva, traducere din limba latină, introducere și note. Ediția a ÎI a, revizuită, Editura “Nemira”, București, 2006
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
voluntatibus, trei discursuri împotriva iconoclaștilor; scrierile exegetice și omiletice includ un comentariu la scrisorile pauline, predice despre nașterea și moartea Mariei; scrierile ascetice tratează despre post, despre virtuți și despre vicii. A luat parte cu siguranță și la compunerea unor Carmina (imnuri) liturgice. Scrierile Damaschinului au caracter compilator, întrucât nu doar că reia terminologia dialectică și teologică a Părinților Bisericii, dar îi și citează in extenso, fapt care deși evidențiază lipsa-i originalitate, în același timp ne arată cunoașterea sa profundă
Ioan Damaschinul () [Corola-website/Science/305597_a_306926]
-
că Iordanes nu ar fi avut la dispoziție respectiva lucrare pentru a o consulta, și au tratat lucrarea cu circumspecție. Cassiodorus era un oficial important al lui Teodoric cel Mare, care, se pare , că ar fi ascultat unele cântece gotice ("carmina prisca") care vorbeau despre originile lor tradiționale. Studii recente pun serios la îndoială acest fapt. Un scop al scrierilor lui Cassiodorus ar fi fost să dea un trecut glorios clasei conducătoare gotice - ca replică trecutului familiilor senatoriale romane. Iordanes identifică
Goți () [Corola-website/Science/300007_a_301336]
-
este considerată una dintre cele mai frumoase spectacole ale teatrului din ultima decadă a secolului XX. În anul 1993 Caraman face un turneu internațional cu Filarmonica din Arad sub bagheta maestrului Dorin Frandeș, interpretând partea solistică de tenor din oratoriului "Carmina Burana" de Carl Orff. În anul 1993 Caraman devine directorul general interimar al Teatrului Național de Operetă Ion Dacian pe o perioadă de opt luni. În anul 1991 interpretează Faust din opera Faust de C. Gounod la Teatrul Liric din
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
La Traviata (G. Verdi); Ducele de Mantua - Rigoletto (G. Verdi); Muzică vocal simfonică: Cantata Profana (B. Bartók); Acis e Galatea (G.F. Händel); Cantata Jesus nahm zu sich die Zwölfe (J.S. Bach); Misa în C major “Coronation Mass” (W.A. Mozart); Carmina Burana (Carl Orff); Misa în Mi bemol (Franz Schubert) Operete: Zoil - Fântâna Blanduziei (Cornel Trăilescu); Esenstein - Die Fledermaus (J. Strauss); Ottokar - Der Zigeunerbaron (J. Strauss); Caramello - Eine Nacht in Venedig (J. Strauss); Luiz - The Gondoliers (W. S. Gilbert and A
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Schaffhausen și Vevey cu Madama Butterfly și Bărbierul din Sevilla 1996 4 - 10 iul. Grecia Atena cu Oedipe 1996 7 - 31 oct. Anglia, Elveția, Germania cu Aida, Flautul, Norma și Madama Butterfly 1996 5 - 10 nov. Spania și Italia cu Carmina Burana, Norma și Concert 1997 14 - 17 iul. Grecia Salonic cu Carmina Burana și Hansel și Gretel la Festivalul Dimitria 1998 31 mart. - 18 apr. Olanda cu Nabucco și Traviata 1999 27 feb. - 21 mart. Olanda cu Otello și Traviata
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
10 iul. Grecia Atena cu Oedipe 1996 7 - 31 oct. Anglia, Elveția, Germania cu Aida, Flautul, Norma și Madama Butterfly 1996 5 - 10 nov. Spania și Italia cu Carmina Burana, Norma și Concert 1997 14 - 17 iul. Grecia Salonic cu Carmina Burana și Hansel și Gretel la Festivalul Dimitria 1998 31 mart. - 18 apr. Olanda cu Nabucco și Traviata 1999 27 feb. - 21 mart. Olanda cu Otello și Traviata 1999 28 mai - 18 iunie Japonia cu Carmen 1999 29 iun. Bulgaria
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
triburi, munca, iubirea. Toatea acestea sunt cântate în creații lirice, cântece de vitejie, legende, cântece de leagăn. Înțelepciunea populară este surprinsă în proverbe și sentințe. De asemenea, mai circulau în popor diverse forme de descântece, "incantationes", și cântece de ospețe, "carmina convivalia". Tot prin creații de acest gen s-au transmis din generație în generație legenda lui Romulus și Remus, rivalitatea dintre "Tarquini" sau dintre Horați și Curiați. Spre deosebire de legendele grecești, care aveau un caracter mai mult mitologic, în cadrul legendelor romane
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
Nicolae Manolescu). Mihail Vakulovski este membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (cunoscută și prin acronimul ASPRO) si al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Omul de cultură Mihail Vakulovski este, de asemenea, blogger , fondatorul și realizatorul (împreună cu fratele său, Alexandru Vakulovski, Carmina Vakulovski și Dan Perjovschi) al revistei culturale "Tiuk!" Ca traducător din limba rusă, Mihail Vakulovski a tradus din operele următorilor, Vladimir Vysotski, , Daniil Harms, Marina Vlady, , , , Nicoleta Esinencu, , , Zahar Prilepin și alții. A tradus, de asemenea, și texte de muzică
Mihail Vakulovski () [Corola-website/Science/329842_a_331171]
-
Kitti Kudor, Szilvia Ábrahám, Éva Bârnă, Ágnes Szilágyi, Nóra Varsányi, Orsolya Karalyos, Nóra Valovics, Cynthiá Simsik, Pálma Siska, Szabina Karnik, Mercédesz Bohus-Karnik. Echipa antrenată de Gheorghe Tadici s-a prezentat cu următorul lot: Adina Mureșan, Ana Maria Inculeț - Andrada Pop, Carmina Bădița, Loredana Peră, Florina Ciobanu, Valentina Bărdac, Georgiana Ciuciulete, Crina Pintea, Ana Maria Șomoi, Roxana Varga, Eliza Cicic, Florina Țurcaș, Andrada Trif. Echipa antrenată de Costică Buceschi s-a prezentat cu următorul lot: Mihaela Smedescu, Paula Ungureanu, Claudia Cetățeanu - Jenica
Trofeul Maramureș (handbal feminin) - Ediția a 14-a () [Corola-website/Science/329869_a_331198]