1,163 matches
-
Dimitrie Cantemir nr. 11 țel. 416803 9821 MACAVEIU IOAN (n. 1956) Ghimbav, Str. Morii 177 țel. 258778 092231820 900 MANOLACHE MIHAIL (n. 1932) Brașov, Ț. Vladimirescu 36, bl. 3, ap. 36 țel. 164036 15677 MANOLE MARIOARA (n. 1960) Brașov, str. Carpenului nr. 8, bl. A13 sc. C ap. 27 țel. 095036107 15678 MARCU GEORGETA (n. 1955) Codlea, str. Muntisoru nr. 5, sc. G, ap. 2 țel. 252772 1002 MATEESCU ELENĂ (n. 1939) Brașov, Republicii 13, bl. 15, sc. C, ap. 38 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
6 țel. 184601 1007 MIHAI CORNELIA (n. 1950) Brașov, Calea București nr. 13, bl. 34, sc. A, ap. 10 țel. 184016 14442 MIRONESCU ANDI (n. 1954) Brașov, Str. Trandafirului, nr. 2 țel. 337731 15679 MITREA ENIKO (n. 1969) Brașov, str. Carpenului nr. 7, bl. A. 17, sc. A, ap. 6 țel. 327934 314445 �� 9829 MOASCA IOAN (n. 1958) Brașov, Piața Sfatului nr. 8 țel. 093609405 15680 MOGOSANU GHEORGHE (n. 1953) Brașov, str. Neptun nr. 6, bl. 6, sc. B, ap. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
11305 HODOR MARIA MIHAELA (n. 1959) Brașov, Str. Griviței, nr. 62, bl. 6, sc. I, ap. 4 țel. 476008 092520778 987 HOMOROZEANU FLORIN LIVIU (n. 1955) Brașov, Str. Călugăreni nr. 8 țel. 420569 16811 JUMARA ANCA (n. 1978) Vrasov, str. Carpenului nr. 1A bl. A 3 sc. A ap. 19 țel. 315011 090460053 999 MARINESCU MARIA (n. 1945) Brașov, Harmanului 17D, bl. 214, sc. A, ap. 8 țel. 127072 1000 MARINESCU MIRCEA (n. 1934) Brașov, Harmanului 17D, bl. 214, sc. A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
092682086 1059 SC PETER SARĂ SRL Săcele, str. George Moroianu nr. 23 A țel. 270348 0748 SC PRIMPLAN CONT SRL Zărnești, str. Zorilor bl. 1, sc. B, ap. 12 țel. 094755014 fax: 312444 1107 SC PRO HERMES SRL Brașov, str. Carpenului nr. 1A bl. A 3 sc. A ap. 19 țel. 315011 0221 SC PROCONTA SRL Brașov, str. Codrul Cosminului nr. 82 țel. 427371 092652573 0395 SC PROFCONT SRL Brașov, str. Pârâului nr. 46, bl. F10 sc. A ap. 16 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
PĂCURAR CRISTINA GLORIA (n. 1971) Brașov, str. Prunului nr. 35, bl. 4, sc. A, ap. 6 țel. 094490254 2008 PALADE SAVINA (n. 1940) Brașov, B-dul Griviței 88, sc. B, ap. 11 țel. 418948 2387 PAMPU LIVIA (n. 1964) Brașov, str. Carpenului nr. 10, bl. A. 15, sc. A, ap. 23 țel. 131248 10012 PARTENI SILVIA (n. 1952) Codlea, str. Laterală nr. 34 țel. 251137 18192 PETREA FLOAREA (n. 1954) Brașov, Str. Magnoliei 16 bl. 101 sc. C, ap. 11 țel. 122160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
VERONICA Brașov, str. Vulcan nr. 95 țel. 167422 BLAJ ROXANA Brașov, str. Carpaților nr. 83 bl. P 10 sc. A ap. 3 BOGDAN ELENĂ Brașov, str. Parcul Mic nr. 14 bl. 13 sc. B ap. 1 BOZOCEA RADU Brașov, str. Carpenului nr. 3 bl. A 4 sc. D ap. 29 CAZACU NUTA Brașov, str. Levanticai nr. 3 bl. 21 ap. 2 CHIRVASA MARGARETA Brașov, fundătura Harmanului nr. 18 A bl. B1 sc. A ap. 7 CINDULET LILIANA MIRELA Făgăraș, str. Teiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Salvia nr. 3, bl. 10, sc. D, ap. 11 țel. 142951 NISTOR MARIAN NICOLAE Brașov, Bd. Griviței nr. 47 bl. 32 sc. A ap. 42 NIȚĂ VIORICA MARCELA Brașov, str. Lungă nr. 58 bl. C ap. 20 PAMPU LIVIA Brașov, str. Carpenului nr. 10, bl. A. 15, ap. 23 țel. 131248 POZNA MARIA Brașov, str. Constructorilor nr. 2, ap. 59 țel. 422515 PRICEPUTU WAGNER ANIȘOARA Brașov, str. B. P. Hașdeu nr. 2 țel. 135942 RADU FELICIA Brașov, str. Rândunicii nr. 6, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Comuna Suharău este compusă din șase sate: Suharău, Oroftiana, Lișna, Smârdan, Plevna și Izvoare. Suprafața comunei este de 10605 ha (106,05 km2), reprezentând 2,12% din cea a județului Botoșani. Teritoriul comunei Suharău, privit de la punctul de belvedere „La Carpen”, dintre Comănești și Oroftiana, de pe rama înaltă nordică a Pintenului Ibănești care se continuă mult spre est, prezintă ochilor un peisaj incredibil pentru zona deluroasă a Podișului Moldovei: spre miazănoapte relieful bine împădurit coboară abrupt afundându-se într-o depresiune
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
greu”, publicația are simpatii pentru modernism și ermetism. Conținutul ei rămâne însă foarte modest. Se publică versuri, proză scurtă, recenzii, articole pe teme estetice și culturale, semnate de un grup restrâns de colaboratori, între care, alături de redactori, se numără Ilariu Carpen, Valeriu Brustur, Șt. Dincă, Florea Călin, I.O. Suceveanu, Cristache Gh. Milian, Mircea Georgescu. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288861_a_290190]
-
de vedere al planificării fiscale. Exploatarea rațională a domeniilor forestiere a devenit imperativă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile fiscale și-au dat seama de lipsa tot mai acută a lemnului. Multe din pădurile bătrâne de stejar, fag, carpen și tei fuseseră grav afectate de tăierile planificate și neplanificate, iar regenerarea lor nu era atât de rapidă pe cât se sperase. Perspectiva scăderii producției era alarmantă, nu numai pentru că amenința fluxul de venituri, ci și pentru că putea conduce la distrugeri
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
o furtună care doboară copacii bătrâni și mari dintr-o anumită specie Îi cruță pe arborii bătrâni din alte specii și pe cei tineri, protejați În acest fel; bolile sau insectele care amenință, de exemplu, stejarii lasă neatinși teii și carpenii. Armatorul care, neștiind ce obstacole vor trebui Înfruntate pe mare, trimite mai multe vase de tipuri, greutăți și mărimi diferite Își sporește șansele ca majoritatea acestora să ajungă la destinație, comparativ cu cel care mizează pe un singur tip de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și, deocamdată, absolută, nici să intre, pentru asta,-n Guinness Book, spera să ticluiască unul de câteva fraze, patru-cinci, și coerent, în care caz era posibil ca un travaliu în echipă să dea frumoase rezultate. — De unde-ncepem, întrebă, cuminte, Carmen Carpen. — Din centru spre periferie (sau, mai curând, periferii), zise Vasile Elisav. Un palindrom e o oglindă (palindromiștii întrebându-se, de altfel, de ce, oare, numele acestui obiect de o magie clară nu-i, totuși, unul palindromic); iar una dintre însușirile oglinzii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
acest ax de simetrie, care, firește, este un cuvânt. Ce cuvânt, el însuși palindromic, ar evoca mai bine acest ax? — Axa, replică Nora Aron. — Ce rol ar mai juca această axă, întrebă Vasile Elisav. Pe-acela de mediană, răspunse Carmen Carpen. — Deci, dacă axa e mediana, zise Vasile Elisav, sau, cu elipsa copulei, axa - mediana, cum s-ar citi această sintagmă à l’envers? — Anaidem axa, replică Nora Aron. Ceea ce n-are nicio noimă. — Ba are una, ripostă Vasile Elisav, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
La prima întrebare, Nora dragă, răspunsul e: o fiică a medianei. Care, ca să-ți răspund și la a doua, este la fel cu ceea ce precedă sintagma Ana - idem; cu, dacă vrei, un rotitor bla-bla. Cam ca al nostru, zise Carmen Carpen. — Cam așa, zise Vasile Elisav. Ceea ce facem noi, aici, e un brainstorming. În rest, cred că ați și băgat de seamă că și rotitor e palindromic. Băgat-am, zise Nora Aron, cam înțepată; numai că bla-bla-ul anterior este de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
palindromic. Băgat-am, zise Nora Aron, cam înțepată; numai că bla-bla-ul anterior este de-a dreptul arbitrar. — Într-adevăr, zise Vasile Elisav; dar palindromul este un construct în care arbitrariul sau hazardul fac casă bună cu necesitatea. — Necesitatea, zise Carmen Carpen, ar consta în faptul, dom profesor, că și bla-bla este un termen palindromic. Citit pe dos, el e alb, alb. — Punct ochit, punct lovit, duduie Carmen, zise Vasile Elisav, făcând-o să se adumbrească oleacă pe duduia Nora. Care întrebă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
largi, dar adânci, cu diferențe de nivel, ce ating și 200m. Referitor la peisajul arboricol, acesta nu a suferit modificări față de prezent, poate doar s-a rărit, astfel că vegetația continuă să fie reprezentată prin păduri de fag, gorun, tei, carpen, plop, cireș (o parte păstrându-se și astăzi), iar stratul de arbuști de la baza lor este compus din alun, sânger, păducel, corn, măr pădureț ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și sud-est, mai mult spre regiunea Bazinului Prutului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și sud-est, mai mult spre regiunea Bazinului Prutului. De altfel, pădurea constituie principala resursă naturală (la finalul anului 1996, suprafața împădurită fiind de 84.258
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de 73 ha. de făgete pure, (o varietate mai rară) de Fagus silvatica Moesiaca încadrată în rezervația naturală Humosu (C. Toma, V. Zanoschi, 1986). Însoțitorii obșnuiți, cu care fagul formează adesea arborete și faciesuri de amestec, sunt gorunul (Quercus petraca), carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), mesteacănul (Betula verucosa) și, cu o frecvență mai redusă paltinul (Acer pseudo platanus), arțarul (Acer platanoides), ulmul (Ulmus montana), frasinul (Fraxinus excelsior), stejarul (Quercus robur), cireșul sălbatic (Cerasus avium) etc. Pe lângă specia dominantă de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
două sau tăieri succesive. Dezavantajul este că în prezent nu mai sunt multe arborete multe de fag, datorită tăierilor efectuate în trecut astfel, pe lângă fag s-au instalat în proporție însemnată și alte specii mai puțin valoroase cum ar fi carpenul și plopul tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină parțial sau total derivate. Amestecurile de fag și gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre), etc. Pădurile fiind mai luminoase permit o frecvență mai mare a arbuștilor: alun (Corylus avellana), sânger (Cornus sanguinea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
șleauri de gorun, cu suprafețe în general mici. La sud-est de satul Ceplenița, pe teritoriul comunei Cotnari se află un trup de pădure cu o suprafață de 47 ha, formată din specii de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius avium), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]