532,837 matches
-
Pe urmă-am ținut pătimaș la o bilă de fildeș lucioasă/ Cu pîntece mic, ce-mi sărea uneori pîn’ la buze/ Stîrnindu-mi spre seară dorințe ciudate și gînduri atît de confuze/ Încît mă sfiam să rămîn cu ea singur în casă” (Amorurile lui Julien Ospitalierul). Între materiile organice și cele anorganice ia naștere un fluid al unei tainice comunicări, se stabilește limbajul cifrat al metaforei insolite, compunînd o simpatetică sinteză a regnurilor solicitate în devălmășie. „Delicatețea” rimbaldiană îndulcește asprimile bănuite, absoarbe
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
În La aniversară, autorul se dezlănțuie pentru a ne povesti... fantasme! Ce se întâmplă în acest text liric/ narativ ce înaintează de-a lungul unor veritabile versete? Doamna (EA) s-a dus să se culce „devreme”, la etaj; la parterul casei arătoase, de modă veche, cu scară interioară - una din treptele de lemn scârțâie - Domnul (EU-l poetic, înlocuit aici cu NOI, pluralul de maiestate) întârzie, ținând în mână un „pahar înalt”. S-au certat? Sigur este că visătorul se plimbă
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
bibliotecă frecvent evocată, pe ale cărei rafturi Hegel stă lângă romane polițiste. Locurile de excepție, propice poeziei, nu-l ispitesc pe autor - în afara unor zgârcite indicații asupra „orașului de sub munte”, Sibiul de adopțiune unde locuiește de trei decenii. Pe lângă vechea casă cu scară interioară și bibliotecă - ea s-a mai extins, cu anii, până în fundul curții -, trebuie amintit bufetul (căci: „bufetul termita este de departe cel mai mare bufet/ spune mopete când vine vorba...”). E vorba tot de o bibliotecă, unde
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
și ceilalți pe și de pe scaunele ce ajung să devină adevărate personaje, și nu doar elemente din decorul scenografului Mihai Mădescu, de pașii pe care îi fac unii sau ceilalți pe podelele din lemn, unduindu-se pe lîngă siluete de case strîmbe, strecurîndu-se pe străduțe înguste-înguste, tot atît de bine culoare meschine din interioarele locuințelor protagoniștilor. Scena devine brusc mult prea mică atunci cînd cei cinci pretendenți intră cîntînd la cîte un instrument muzical, folosit ca ultimă armă de seducție - fluier
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
sfîrșit „literar”, demn de Guiness Book: Paulo Coelho a izbutit să semneze toate exemplarele romanului său Alchimistul, tradus în 52 de limbi. În schimb, discursul scriitoarei americane Susan Sontag, laureată a Premiului Păcii, un text critic la adresa politicii actuale a Casei Albe și a situației în lume, nu a fost publicat integral, conform obiceiului, imediat după ce a fost rostit. La ceremonia decernării premiului, găzduită ca de obicei în istorica Paulskirche din Frankfurt pe Main, contrar uzanțelor, au lipsit atît ambasadorul Statelor Unite
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
succesul copleșitor în ultima vreme al cărților pe suport audio, al literaturii audio. Compact-discurile conținînd texte ale marii literaturi (uneori în lectura autorilor) sunt mai îndrăgite ca oricînd. Ele pot fi ascultate în mașină, în drum spre serviciu sau spre casă, înainte sau după o zi de lucru, ele pot fi ascultate acasă, într-un moment de răgaz. Personal, deși nu sunt adepta ferventă a acestui fel de a consuma literatura, trebuie să menționez că experiența pe care am făcut-o
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
lebede” (Trebăluiește prin parc). Ecouri pencilinsoniene răzbat din poeme precum Ars poetica, unde abstractul capătă concretețe și inefabilul devine o bucurie tactilă: „A locui în propria ta imagine/ a o deretica a o îngriji a o face vie/ cum o casă care altminteri se părăginește/ care altminteri se stinge cum o lumânare.” Mișcarea poeziei din acest volum este una de recul, impulsul descriptiv, obiectiv, se răsfrânge de fiecare dată asupra lui însuși, devenind oglinda propriei subiectivități: „Strugurele/ ciorchin/ de ochi/ ce
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
respectivă, Fălticeniul era un oraș foarte animat, cu multe reședințe boierești și cu un grad de cultură foarte elevat. Avea mai mult prestigiu decât în zilele noastre. Atunci s-a mutat toată familia mea la Fălticeni și am închiriat o casă pe care am modificat-o după nevoile noastre. Împrejurimile sunt minunate, poți să fii mai aproape de natură, de viața adevărată, pe care orașul o mistifică, uneori. “Dacă vrei să faci ceva, faci!” - Prima zi de școală cum v-o amintiți
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
vine vorba de târgurile Moldovei. - Da, am avut profesori străluciți. De exemplu, profesorul Răutu la limba română, Spiridonescu la istorie și așa mai departe. Îți impuneau un anumit nivel de cultură. Limbile străine am început să le învăț încă din casă, prin rudele mele de origine străină. La Liceul “Nicu Gane” am avut și colegi care au devenit, peste ani, cunoscuți, cum ar fi fermecătorul Grigore Vasiliu-Birlic, vărul meu, Jules Cazaban sau Petre Jitaru. Alții au devenit profesori, doctori, ingineri. Iar
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
ultimele știri de la televizor, îl întreabă pe fiu-mi-o în vârstă de patru anișori: - Hai, spune lu’ tanti, ce vrei să te faci când ești mare? - Alexandru Athanasiu, aud ca prin comă răspunsul. Privesc la jucăriile aruncate prin toată casa într-o dezordine deplină și-mi spun că are toate șansele. Morala: îl sun la telefon pe prietenul Haralampy să-mi dea un bilet de internare la Cernica până îmi rezolvă el problema cu un dogar din Apuseni...
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
în parc de primarii de sector) nu indică, nici pe departe, siguranța și generozitatea pesedeilor. Din contră, subita mizericordie a lui Năstase & comp. trădează niște figuri îngrozite de spectrul apropiatei morți politice. Dacă până și PUR-istul Voiculescu, om de casă, până mai ieri, al năstăsioților și, prin urmare, cunoscător „la sursă” al ticăloșiilor pesediste, i-a acuzat de banditism incurabil, înseamnă că situația e groasă de tot. Că rozătoarele au intrat în sevraj o demonstrează uluitoarea incoerență a tot ce
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
aștepta milă. Iliescu — olarul din mâinile căruia a ieșit această vază de mâna a doua cu morgă de cristal venețian — nu va ezita să-l sacrifice, ba chiar să-i pună în cârcă lucruri abominabile. S-a văzut și la case mai mari. Sunt tare curios cum va ieși premierul din capcana în care, în egală măsură, a intrat și a fost vârât. Încercările de a-și reconfigura identitatea (înfrățirea cu liderii vulgarității de la „Vacanța Mare”, abordarea repertoriului de mahala, plasarea
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
paradoxal, evenimentele cu adevărat importante. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă și acum, la cea
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
Gheorghe Grigurcu Voind parcă a contrazice tezele conform cărora comicul e o „negație continuă a naturii”, o „impostură”, Cristian Simionescu îl tratează drept o expresie patetică a ființei, o „inimă” sui-generis : „Să presupunem că poemul e o casă închisă, fără ferestre și uși,/ o lespede pe buzele vorbelor, să presupunem că locul gurii/ nu există. Dar ce tenacitate poate să strige/ acel adevăr fără să fie puțin comică?/ Să presupunem că o jucărie în trupul tău/ face tumbe
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
din mers. Ce-i mare devine mic pe lîngă pulpele mele. S-a pariat dacă sunt femeie sau bărbat. În batjocură/ biata Miss țipa în sala de ruletă că sunt născută/ dintr-un bărbat din Cummington, nu din femeie!/ În casele de toleranță/ i-am dibuit pe comersanți la ospățul de fudulii. Deliciile/ acestor papile mi-au făcut milă. Mila pierde spiritul critic,/ mamele milei alăptează puii șacalilor (orice fiară/ în pruncie întinde botul cu inocență)./ În menajeria urbei dl. Darwin
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
și lucidității tale: prostia și răceala./ Mîine vei vedea cu adevărat ce ai zărit astăzi: există în tine o briză adormită! Poți zbura deasupra/ trupului tău. Pînă și puberul împins în patul cu două picioare/ nu mai ține cont de casa care arde deasupra sa,/ de bidoanele cu gaz rostogolindu-se prin odaie” (Confesiunile Delfinului). Tendința dominantă este cea a emancipării din truismele moralei, o nietzscheană autodepășire în lumina amorală a forței pure. Dincolo de „hamurile vieții”, trupul posedă o viață necunoscută
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
vreo precizare. De altfel, nu găsim nici un text teoretic care să lămurească obiectivele mișcării ce se pregătește. Revista se voia ultimul strigăt în materie de avangardă.18) Conținea, în principal, poemele citite la Cabaret, printre care și Amiralul caută o casă de vînzare, un text «simultan» de Iancu, Huelsenbeck și Tzara, reprezentat la Cabaret pe 31 martie 1916. La recomandarea lui Ball, toate exagerările au fost evitate. Sîntem departe de agitația propagandei de extremă-stîngă. Volumul, foarte rezonabil, se inspira mult din
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
o mini-istorie a dictaturii. Eu însumi am scris un scurt roman care se intitulează chiar așa: Istoria Uniunii Scriitorilor din Albania văzută în oglinda unei femei. Această femeie este o prostituată. În Albania, în fața Uniunii Scriitorilor, se afla într-adevăr casa unei prostituate. Nu am recurs la o analogie vulgară sau la o metaforă vulgară, ci am întrevăzut relația între cele două elemente: clădirea impozantă a Uniunii Scriitori-lor vis-a vis de casa măruntă a prostituatei (rîde). RB: Aici realitatea o
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Albania, în fața Uniunii Scriitorilor, se afla într-adevăr casa unei prostituate. Nu am recurs la o analogie vulgară sau la o metaforă vulgară, ci am întrevăzut relația între cele două elemente: clădirea impozantă a Uniunii Scriitori-lor vis-a vis de casa măruntă a prostituatei (rîde). RB: Aici realitatea o ia înaintea metaforei fiindcă, în cele din urmă, existența multor scriitori în timpul dictaturii însemna de fapt o prostituție. IK: Da, dar într-un mod tragic, în cele din urmă. Cînd scriitorii au
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
din Germania cu care familia Puwak a intrat în parteneriat în programul de 150.000 de euro primiți de la UE aparține verișoarei lui Iosif Puwak, soțul ministrului Integrării. «Specializarea» a fost de o neseriozitate evidentă. Cursurile au fost ținute în casa verișoarei lui Iosif Puwak, iar profesor a fost un student, nepotul ministrului.” În ciuda acestor dezvăluiri din presă, Hildegard Puwak își păstrează scaunul de la minister, iar colegii ei de partid și de guvern, în frunte cu premierul Năstase fac zid în jurul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
program complex de cercetări al statului Ohio, În colaborare cu Institutul Național de Științe ale Sănătății Mediului și Agenția U.S. pentru Protecția Mediului. Trebuie știut și reținut bine: Expunerea prenatala și În prima parte a copilăriei (cei șapte ani de casă?) la plumb, duce la defecțiuni permanente, ireversibile ale creierului. Expunerea la plumb În copilărie a fost asociată cu un factor de inteligenta (IQ) diminuat, incapacitate de concentrare, rezultate proaste la Învățătură și un risc mărit de comportament criminal. Și să
RSNA 2009. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_316]
-
din Giurgiu, avea cruce-n cimitir și slujbele de pomenire gata făcute. Pentru Natalia Radu, războiul a-nsemnat fuga din Basarabia natală, o dată cu intrarea rușilor; au venit apoi românii, Natalia și familia ei s-au întors, și-au ridicat iar casa și acareturile, pentru ca patru ani mai tîrziu să ia din nou drumul Regatului, lăsînd în urmă totul părăsit și cîinii urlînd. I-au dus la Brăila, cu șlepul peste Prut, Ștefan și Ioan Chirilă (bunicul și, respectiv, tatăl lui Tudor
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
Iernici, născută Constantinescu, ajunsă la 95 de ani singură, îngrijită de fostul șofer, e cumplit de tristă - 40 de ani de fericire și belșug urmați de alți 50 de supraviețuire: “Realizări? N-am realizat nimic, duduie.Cînd am avut o casă așezată și cînd să fiu, fiecăruia îi place să aibă lucruri frumoase, să trăiască mai bine, a venit războiul, bombardamentele, au venit comuniștii... și ce-am realizat c-am muncit și-am luat prime? N-am realizat nimic, duduie, n-
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
să meargă prea mult la școală: la ea în sat, copiii trebuiau să muncească în rînd cu părinții, la cîmp, în bătătură, cu animalele; a avut și ghinionul unui bărbat bețiv și violent, care însă era omul ei și stîlpul casei, așa că-i răbda bătăile și-i făcea zile grele fiică-sii ca să n-o ia amîndouă pe cocoașă. Acum e singură, copiii sînt departe, dar mai bine-așa decît să muncească pe casă și masă la cuscra din Oltenia, unde
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]
-
care însă era omul ei și stîlpul casei, așa că-i răbda bătăile și-i făcea zile grele fiică-sii ca să n-o ia amîndouă pe cocoașă. Acum e singură, copiii sînt departe, dar mai bine-așa decît să muncească pe casă și masă la cuscra din Oltenia, unde o tot cheamă fata. Sînt 14 oameni, 14 vieți rupte de experiența războiului, a comunismului, a schimbării prea tîrzii a regimului. Probabil că nici o generație n-a fost atît de zguduită de Istorie
80 de ani, 14 mărturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13523_a_14848]