74,562 matches
-
Codul penal, rezultă că instanța de trimitere, în baza unei situații de fapt diferite de cea expusă de tribunal, și-a format deja o părere cu privire la modul de dezlegare a chestiunii cu care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, urmărind, în realitate, prin declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, o confirmare sau, dimpotrivă, o infirmare a soluției ce se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, și nu o rezolvare de principiu a unei veritabile
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
se apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală constând în existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a unei relații de dependență între lămurirea chestiunii supuse interpretării și soluționarea pe fond a cauzei cu care a fost învestită instanța de trimitere, motiv pentru care, în temeiul art. 477 din Codul de procedură penală, sesizarea
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
fost acordată autorizarea. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 septembrie 2021. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE judecător DANIEL GRĂDINARU Magistrat-asistent, Florin Nicușor Mihalache -----
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (2) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan Borha în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.275D/2020. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (2) și ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
date de instanța de recurs. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că membrii completurilor de judecată trebuie desemnați printr-o procedură aleatorie, respectiv prin tragere la sorți. Or, completurile de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost aprobate de către Colegiul de conducere al instanței la propunerea președintelui de secție, încălcându-se astfel garanțiile de imparțialitate ce trebuie să caracterizeze formarea acestor completuri. Prin urmare, hotărârile completurilor sunt lovite de nulitate absolută. ... 6
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
ultimă instanță de completurile de 5 judecători să primească garanții complete cu privire la imparțialitatea acestora, iar justițiabilii care pot face apel doar la completurile de 3 judecători să fie total lipsiți de astfel de garanții. ... 10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit Legii nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost abilitat explicit de către Parlament să
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
total lipsiți de astfel de garanții. ... 10. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit Legii nr. 304/2004, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost abilitat explicit de către Parlament să aprobe regulamentul de organizare și funcționare administrativă a instanței supreme și să exercite atribuțiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ, iar Parlamentul a conferit colegiilor de conducere atribuția
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
cu soluționarea cauzei, întrucât acest text vizează compunerea completurilor de judecată la nivelul curților de apel, al tribunalelor specializate/tribunalelor și al judecătoriilor. Or, cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate - contestație în anulare judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție - vizează o hotărâre dată în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că numai reglementările legale care se referă la compunerea completurilor de judecată la nivelul acestei instanțe au legătură cu cauza, nu și cele ce
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
curților de apel, al tribunalelor specializate/tribunalelor și al judecătoriilor. Or, cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate - contestație în anulare judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție - vizează o hotărâre dată în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că numai reglementările legale care se referă la compunerea completurilor de judecată la nivelul acestei instanțe au legătură cu cauza, nu și cele ce vizează celelalte instanțe judecătorești. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legătura cu cauza presupune atât
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
acest sens Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014, paragraful 24). ... 17. Or, în cauza de față, problema de drept aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă la modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători ai acestei instanței, și nu a membrilor completurilor instanțelor ierarhic inferioare. Astfel, în condițiile în care art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 se referă
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
ale art. 29 alin. (1) lit. a) teza întâi și ale art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004. Curtea a fost chemată să se pronunțe asupra următoarelor aspecte: (i) competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a înființa completuri specializate [art. 19 alin. (3)]; (ii) competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
Curtea a fost chemată să se pronunțe asupra următoarelor aspecte: (i) competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a înființa completuri specializate [art. 19 alin. (3)]; (ii) competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora [art. 29 alin. (1) lit. a) teza întâi și art.
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată [art. 52 alin. (1)]. ... 19. Curtea observă că, în cauza de față, este incidentă ipoteza a doua din decizia antereferită, și anume competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, aspect antamat prin critica de neconstituționalitate formulată cu privire la
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
se face după o procedură identică, astfel că acele considerente care au fundamentat Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021 sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză. ... 20. Cu privire la competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea a reținut că, ori de câte ori o lege
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020, paragraful 48). Faptul că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condițiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorității
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
organ colegial de conducere competent să adopte regulamentul instanței supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri. Fără ca situația normativă existentă la instanțele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanțele inferioare și membrilor completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează același algoritm, iar o asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
existentă la instanțele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanțele inferioare și membrilor completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează același algoritm, iar o asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost și este posibilă tocmai pentru că legea este cea care permite o opțiune între tragerea la sorți și nominalizare în privința completurilor de 3
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost și este posibilă tocmai pentru că legea este cea care permite o opțiune între tragerea la sorți și nominalizare în privința completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalități de desemnare antereferite. ... 22. Curtea a mai reținut că nu este chemată să se pronunțe asupra soluției normative cuprinse în regulamentul antereferit cu privire la modul concret de
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
în materie penală sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Or, textul criticat dă expresie celei de-a doua ipoteze antereferite, astfel că a reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, lăsându-se astfel acesteia obligația de a stabili, ca act de aplicare a legii, atât organul competent să aprobe/ valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală, cât și
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sever Ioan Borha în Dosarul nr. 2.475/1/2019/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că dispozițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2021. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef delegat, Benke Károly
DECIZIA nr. 757 din 9 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251453]
-
23 noiembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și a dispozițiilor art. 169^2 din același act normativ EMITENT CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 108 din 3 februarie 2022 Valer Dorneanu - președinte Cristian Deliorga - judecător Marian Enache - judecător
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și a dispozițiilor art. 169^2 din același act normativ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Marian Ioana în Dosarul nr. 1.952/97/2018 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția I
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și a dispozițiilor art. 169^2 din același act normativ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Marian Ioana, Ioan Duc, Miklos Ghertec și Miklos Antal și formează obiectul dosarelor Curții
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]