1,043 matches
-
sătesc și școlar (etnografie și folclor); - m. m. Închinat corului cu inscripția „Omagiu cîntecului” ridicat de coriștii „Asociației Margana” cu ocazia sărbătorii a 75 de ani de la Înființarea corului; - ștrand de dimensiuni olimpice; - baze de cazare turistică; MEHADIA. - cetate dacică; - castru roman: „Ad Mediam” În punctul „La zidărie”; - castru roman la Plugava; - ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Închinat corului cu inscripția „Omagiu cîntecului” ridicat de coriștii „Asociației Margana” cu ocazia sărbătorii a 75 de ani de la Înființarea corului; - ștrand de dimensiuni olimpice; - baze de cazare turistică; MEHADIA. - cetate dacică; - castru roman: „Ad Mediam” În punctul „La zidărie”; - castru roman la Plugava; - ruine de cetate medievală; - locul activității marelui cărturar Stoica de Hațeg, Începutul secolului XIX; MUNTELE MIC. - linie de telescaun; - pârtii de schi; - hoteluri, vile, pensiuni, cabane; - stațiune climatericĂ pentru odihnă și sporturi de iarnă; OBREJA. - monument comemorativ
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti, Teo, Casa Alpin, Casa Germană. ORĂȘTIOARA DE SUS. - m. m.: o cruce memorială Închinată eroilor din 1914-1918 În incinta bisericii din satul Orăștioara de Jos; - castru roman În locul numit „Lunca Mare”, - așezări romane: satul Grădiștea de Munte (monument arheologic); - cetate dacică: Cetățuia (Costești); - Sarmisegetusa Regia - Grădiștea Muncelului-capitala Daciei lui Burebista și Decebal; - cetăți dacice: Blidaru, Grădiștea de Munte, Fetele Albă; - festival folcloric interjudețean „Întîlnire cu istoria
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fondator și președinte de onoare al Bibliotecii Academiei; - Ilie Martin Sălișteanu (1875-1959) - pionier al românilor din America, Întemeietor și președinte al “Uniunii Societății de cultură româno-americană”, primul autor al “Istoriei Americii” În limba română, Îngropat la Săliște. TĂLMACIU. - săpături arheologice: castru roman (Băița), numit Caput Stenarum, - ruinele cetății de la Tălmaciu, construită În 1370 și dărîmată În anul 1453 de Iancu de Hunedoara, - ruinele Turnului Romanilor, - cetate dacică la Băița; - m. m.: placa memorială dedicată eroilor din primul război mondial (sat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În arta cioplirii lemnului - sat Șerbănești; - festivalul „Hora costumelor” - parada costumelor populare În luna aprilie; - festivalul „Brîul de aur”, luna septembrie, o trecere În revistă a formațiilor de dans din județ; - muzeu sătesc - colecție școlară; - pensiuni turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii Cozia Veche; - m. arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea Stînișoara; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1712, cu pictură interioară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
laureată, arta cioplirii lemnului, meșteri făurari de instrumente muzicale - fluiere; - băile Costești, cu ape minerale bogate În sulf și iod - stațiune de interes local; - vile și pavilioane; - pensiunea Nicoleta. CÎINENI. - săpături arheologice: - urmele unui pod de peste Olt - „Podul lui Traian”, - castru roamn „Pons Vetus” (Podul Vechi), la punctul numit „Turnulețe”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, cu pictură interioară și exterioară (1733), sat CÎinenii Mici; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, cu pictură interioară și exterioară (1807-1808), sat CÎinenii Mici; - m. arh.: biserica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brădișor, Corona, Elandra, Ema, Feny, GNR House, Olănești, Luana, Rozmarin, Veritas etc; - pensiuni: Andra, Ana, Ana Lăcrămioara, Beatrice, Casa Vânătorilor, Casa Olănescu, Comanca, Delux, Noel, Mircea, Rubin, Trei Brazi, Tisa etc; - case: Ioana, Nicoli, Delux, Andrei etc PERIȘANI. - săpături arheologice: castru roman de la Titești; - m. arh.: biserica de lemn din satul Mălăceni, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica de la Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului poet Dimitrie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Titești, construită În 1767, cu pictură interioară și exterioară; - m. m.: cimitirul eroilor din primul răboi mondial și crucea locotenentului poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
teritoriul vechii Dacii au trecut pe rând: goții, vizigoții, hunii, gepizii și avarii. Sub presiunea lor, administrația și armata română a părăsit provincia. Atacurile carpilor, aliați cu goții, stabiliți În Moldova, au ajuns și În estul Transilvaniei și au incendiat castrele romane de aici. În zonele extra carpatice goții au fost dislocați apoi de huni, după anul 376, iar În urma acestora n-au rămas decât straturi de cenușă. În aceste vremuri tulburi populația dacă romanizată s-a retras În munți, ocupația
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cîtă pensie am? am luat-o pă partea aia, să mă duc la el șî să venim pă Tîrgu Jiu! din Petroșani am venit în Voineasa, acolo iar e frumos! Strada Calea lui Traian, Cozia mănăstire cu număr la poartă, castrul refăcut jucărie mărită pe colț, Nicu du pă vale, ș-o soră, da, la Ploiești, Livia, "Oltchim SA 40 de ani", eu azi am ieșît din spital, da' n-am stat un minut! al doilea pachet pe ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lui Raufenberg, filipinezul venit cu o bocceluță pe mare și a ajuns părintele națiunii, primul rege vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă36 a rezistat la șapte asedii. Totuși, acele întâmplări, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
șosea care mergea spre nord de la Turnu Măgurele de-a lungul limes-ului cisalutan, trecea munții pe la Bran, de fapt pe la Giuvala, și răspundea, în dreptul Feldioarei în șoseaua ce mergea la pasul Oituzului. Drumul Carului se află între două cunoscute castre romane, de la Râșnov și cel de pe dealul Orății de lângă Rucăr, care se pare ar fi fost un "castru foarte întărit"(castrum munitissimum) sau, dacă vreți între vechile cetăți dacice Cumidava și Argedava sau Jidava, devenite, în timpul ocupației romane, cetăți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de fapt pe la Giuvala, și răspundea, în dreptul Feldioarei în șoseaua ce mergea la pasul Oituzului. Drumul Carului se află între două cunoscute castre romane, de la Râșnov și cel de pe dealul Orății de lângă Rucăr, care se pare ar fi fost un "castru foarte întărit"(castrum munitissimum) sau, dacă vreți între vechile cetăți dacice Cumidava și Argedava sau Jidava, devenite, în timpul ocupației romane, cetăți de referință, atestate documentar. Printre piesele culese de cercetători se aflau monede de aramă, măști de lut ars, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
cu chipul lui Dionisos. Este dificil, deocamdată, de știut dacă posibila cetate dacică a devenit cetate romană sau prezența obiectelor de proveniență romană a fost doar rezultatul unor schimburi firești între dacii autohtoni și romanii care circulau între cele două castre menționate. Având în vedere condițiile vitrege de trai în zonă, personal cred că romanii erau pasageri și, dacă întârziau pe la Drumul Carului, o făceau cu plăcere doar în lunile de primăvară, vară și toamna, când razele soarelui și pitorescul regiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
într-o zi și osemintele!): o farsă mediatică. Conferențiarul și-a axat expunerea pe Gaianus Inscription, trei rânduri în greacă pe un mozaic din secolul al III-lea descoperit la Kefar Otnay lângă Megiddo, în sala de rugăciune a unui castru roman. Misionari eficienți acești legionari cu mobilitatea și, mai ales, cu acoperirea lor oficială. Să zicem. Numai că un graffiti în mijlocul deșertului nu potolește setea noastră de urme. Un lung-metraj de aventuri proiectat simultan în cele două săli modest echipate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Herman, care pentru vitejia lor vor fi răsplătiți de către regele Bela al IV-lea, în 27 ianuarie 1243, cu posesiunile Fatateleke (Fata de lângă Dumitra Mare) și Nusfalău din districtul Bistrița, Bachunateleke (Baciuna) și Chegeteleke (de lângă Dăbâca), așezări umane și nu castre de apărare ale orașului Bistrița, cum le-au prezentat unii dintre istoricii noștri. De la Bistrița, trupele mongole, ieșind pe podișul Transilvaniei, s-au împrăștiat și au pustiit o mulțime de localități în înaintarea lor spre Cluj și Oradea Mare. Din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Suceava, Siret. În vederea unei mai bune organizări a apărării, ca nu cumva printr-o nouă irupție a mongolilor aduși de Bogdan să fie expusă la devastări însăși Ungaria, Andrei, voievodul Transilvaniei, a primit sarcina să restaureze toate cetățile regale și castrul Dealul Mare (Waarheghiy) din Țara secuilor, distruse de tătari foarte recent (neperissima). Iar, pentru a nu jena câtuși de puțin pe Bogdan, neînduplecatul său dușman refugiat în Valahia Minoră, regele întărea lui Ioan și Ștefan partea tatălui lor Iuga din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
repede pe fața lui Tiberius un montaj anemic de frînturi de bătălie neconcludente. Ce comandant e acela care intră așa de tare în panică la perspectiva unei bătălii ? Tiberius nu l-ar fi lăsat să comande nici hrănirea pisicilor din castru. și nici nu îndrăznesc să mă gîndesc ce i-ar fi făcut marele Gerula. Lucian Bratu este un regizor infinit mai fluent și mai cultivat vizual decît Drăgan, dar singurul aspect al lui Tudor (episodul unu din epopeea națională și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vreme și de murit și de trăit de voi vrea. Împlui groapa cu țărână, frânsei o ramură verde dintr-un arbor și-o aruncai peste mormânt - și, fluierând printre dinți c-o răceală sinistră, apucai îndărăt la deal. Ajunsei la castre. Bătrânul ședea trist și gânditor lângă foc cu picioarele întinse, cu mâna pe frunte. Mă apropiai și șezui alături cu el. - Ce să facem? zisei eu încet și răgușit. - Gîndit-am și-am răzgândit, șopti el, și pare-mi cumcă ceea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
respectiv Decimus Terentius Scaurianus, roman din Gallia Narbonensis (Sudul Franței), participant la cel de al doilea război dacic. Guvernarea lui Scaurianus se caracterizează printr-o urbanizare intensivă, prin apariția a numeroase așezări civile, civitas, vici și canabe, ultimele fiind În preajma castrelor unde staționează legiuni. Centrul provinciei a fost stabilit la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa. De remarcat că, multe dintre orașele romane se dezvoltă În vetrele vechilor așezări dacice: Ampelum Drobeta Napoca Potaissa Ulterior, Traian desemnează În fruntea provinciei Dacia, pe
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
consta din legiuni , unități pedestre de elită recrutate numai dintre cetățenii romani și trupe auxiliare de infanterie (cohorte) și cavalerie (alae), recrutate din rândurile provincialilor necetățeni. Aceste trupe erau dispuse atât În interiorul provinciei cât și la hotare. Cele mai importante castre erau la Apulum, Potaissa, Porolisum, Micia, Tibiscum. Datorită cuceririi Dacia intră În sistemul sclavagist clasic roman și cunoaște o intensă viață economică și culturală. Retragerea stăpânirii romane din Dacia Criza generală a Imperiului Își face simțite efectele și În Dacia
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
a administrației romane, latina. Armata. Pentru apărarea Daciei au fost aduse numeroase trupe. Alcătuite din cetățeni romani (organizați În legiuni) și provinciali servind În trupele auxiliare (unde vorbesc ei Înșiși latina populară), aceste trupe, staționează În zeci și zeci de castre. În castrul de la Apulum Își are garnizoana una dintre cele mai cunoscute unități pedestre de elită, Legio XIII Gemina. Cărămizi ștampilate cu sigla acestei legiuni există Însă și În alte castre, la Dierna pe malul Dunării. Un alt mare castru
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]