914 matches
-
deasupra pridvorului. Edificiul este înconjurat la partea superioară de două brâie de mortar, fiind acoperit cu tablă. Din punct de vedere arhitectonic, acest lăcaș de cult nu respectă forma bisericilor moldovenești din secolul al XVII-lea. Biserica nu este pictată. Catapeteasma sa datează din secolul al XVIII-lea. Ea este din lemn de tei pictat în ulei, fiind lucrată în stil gotic. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are în patrimoniul său mai multe obiecte de cult prețioase, dintre care menționăm
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
punct de vedere arhitectonic, biserica are formă de cruce, cu absidele laterale de formă dreptunghiulară, având colțurile ușor rotunjite și cu absida altarului semicirculară. Deasupra pronaosului se află un turn-clopotniță. Edificiul este înconjurat la partea superioară de un brâu zimțat. Catapeteasma lăcașului de cult este pictată în secolul al XIX-lea, în stil neobizantin. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă prezintă asemănări cu pictura unui epitaf executat de Dimitrie Zugravul în 1842. Biserica a fost reparată în anul 1923. Lângă biserică, sub fereastra
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
ușor rotunjite și cu absida altarului semicirculară. Deasupra pronaosului se află un turn-clopotniță. Edificiul este înconjurat la partea superioară de un brâu zimțat. Catapeteasma lăcașului de cult este pictată în secolul al XIX-lea, în stil neobizantin. Picturile icoanelor de pe catapeteasmă prezintă asemănări cu pictura unui epitaf executat de Dimitrie Zugravul în 1842. Biserica a fost reparată în anul 1923. Lângă biserică, sub fereastra altarului, se află mormântul lui Ștefan Catargiu, ctitorul bisericii, Mare logofăt al Moldovei, decedat la 2 septembrie
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
și cărămidă aparentă de la Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana arhierească, 14 strane obișnuite, două iconostase, două analoghii și balustrada de la loja corului) a fost confecționat de sculptorul danez Peer Merloe la Mănăstirea Văratec. Pereții interiori ai bisericii au fost pictați de Petre Remus Troteanu (1885-1957). Iconografia lăcașului de
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
a: 1887 în ḑilele pre luminatului imparat Francisc Iosif I cu spesele patronatului, a moștenilor ferecitl Aleco cav: de Popovici și a comunei paroch: și s'a sfințit la 27 octomvre 1889 de archiepiscopul și mitropolitul Silvestru. Onofrei Mironovici paroch."" Catapeteasma a fost confecționată din lemn de frasin, icoanele fiind pictate de renumitul pictor cernăuțean Epaminonda Bucevschi (1843-1891). Pereții interiori ai bisericii au fost pictați în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, iar exteriorul bisericii a fost refăcut
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
sau arhipresviterul stavrofor Onufrei Mironovici (1852-1929) - preotul paroh care a construit biserica. Biserica are un plan treflat, cu o turlă hexagonală deasupra naosului. Pictura interioară a bisericii a fost realizată în anul 1992 de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Catapeteasma din lemn de frasin datează din perioada construcției lăcașului de cult, icoanele fiind pictate de pictorul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Dumitru din Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/320884_a_322213]
-
specifice Gorjului. Unul dintre ele constă în lipsa turlei sau a clopotniței, care este construită separat de biserică. O a doua particularitate este prispa, așezată pe lățimea construcției, la intrarea în biserică, prin pronaos. Monumentul nu prezintă pictură interioară, excepție făcând catapeteasma, zidită din cărămidă și pictată conform canoanelor bisericești ale cultului ortodox.
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
destul de mari și se află cu trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului, iar celălalt destinat conducătorului țării în eventualitatea prezenței sale. Catapeteasma bisericii a fost realizată din lemn de tisă la Viena, în anul 1905. Ferestrele mari ale bisericii sunt prevăzute cu vitralii. Biserica a fost inițial acoperită cu țiglă, apoi cu tablă zincată.
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
multe ori: a fost revopsită, s-a tencuit soclul din piatră pentru a-l proteja etc. În anul 1938 a fost adăugat turnul clopotniță din piatră și s-a căptușit biserica pe interior și exterior cu scânduri nevopsite, așezate vertical. Catapeteasma bisericii a rămas cea originală. Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești și Suhuleț au transformat
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
o grindă cu înflorituri. Lăcașul de cult are un pod cu plafon boltit, fiind realizate 3 bolți octogonale de dimensiuni diferite, peste pronaos, naos și altar. Stranele sunt din lemn de stejar și datează din 1777, după cum atestă o inscripție. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat și pictat. Pereții interiori ai bisericii sunt pictați, pictura fiind refăcută în decursul timpului, probabil la reparația din 1938. De asemenea, lăcașul deține icoane pictate în stil bizantin în secolul al XIX-lea. Inițial
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
12 septembrie 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat închină schitul ca metoh al Episcopiei de Roman. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori, dar și-a păstrat proporțiile inițiale și arhitectura exterioară. Biserica dispune de o catapeteasmă cu icoane pictate la începutul secolului al XX-lea. Pe pereții din interiorul bisericii se află icoane foarte frumoase provenind din aceeași perioadă. În anul 1999 au fost realizate lucrări de reparații, fără a se interveni la structura originală din
Biserica de lemn din Fedeleșeni () [Corola-website/Science/317339_a_318668]
-
câte trei ferestre lărgite în interior și îngustate pe exterior. Deasupra naosului se află o turla octogonala sprijinită pe o bază stelata. Altarul are forma semicirculara, cu trei ferestre sub care sunt trei nișe, cea din mijloc fiind mai mare. Catapeteasma este din lemn din tei, frumos sculptata și pictată în tempera și în foita de aur de un călugăr de la Putna. Pilaștrii și capitelurile turlei, cât și chenarele ferestrelor, sunt printre ultimele elemente de decorație gotica din Moldova. Biserică era
Biserica Sfântul Onufrie din Mănăstioara-Siret () [Corola-website/Science/317428_a_318757]
-
ortodoxe din Ciumârna în care își exprimau hotărârea de a dărui vechea biserică de lemn comunității din Ciumârna. Parohia Rușii-Moldoviței a răspuns la 28 mai/9 iunie 1887 că locuitorii din Ciumârna primesc biserica și se obligă să cumpere și catapeteasma. Aflându-se de apropierea vizitei în Bucovina de către principele de coroană Rudolf, unicul fiu al împăratului Franz Joseph al Austriei și moștenitor al tronului, s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
Antimis, chivotul cu Sfintele Taine și alte lucruri transportabile de la biserica ce urma a fi desfăcută. Timp de o săptămână, cinci bărbați din Ciumârna au lucrat la desfacerea bisericii de lemn și însemnarea bârnelor. Acestea au fost tranportate apoi, împreună cu catapeteasma, la Ciumârna, în timp ce dranița și lemnele putrede au fost arse în curtea bisericii în zilele de 8 și 9 (20 și 21) iunie 1887. În anul 1896 arhitectul austriac Karl A. Romstorfer efectuează o serie de studii referitoare la biserica
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
o fereastră dreptunghiulară. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală. Această încăpere are două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și una în peretele lateral sudic al absidei. În peretele lateral nordic există o ușă de intrare în altar. Catapeteasma, singurul obiect de certă valoare artistică din biserică, este sculptată în lemn de tei, cu icoane pictate în stil realist (ușor naiv), încadrate în bogate ornamentații florale aurite. Icoanele împărătești, în rame dreptunghiulare, sunt înconjurate de tricolorul românesc (roșu, galben
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
latura sudică. În timpul păstoririi preotului Dumitru Hrițcu (1957-1986) s-au realizat mai multe lucrări de reparații și întreținere la biserica parohială. Între anii 1984-1986, s-au pictat în frescă pereții interiori ai lăcașului de cult, s-a înlocuit mobilierul vechi (catapeteasma, stranele ș.a.) cu unul nou din lemn de stejar și s-au adus icoane noi. În casa parohială s-a amenajat un micro-muzeu unde se află 137 de obiecte de patrimoniu (printre care și icoanele vechi pictate de zugravul rus
Biserica Sfânta Treime din Suceava () [Corola-website/Science/317467_a_318796]
-
doamna Maria Voichița. Prezența soției voievodului ultima este un lucru neobișnuit, ea aflându-se imediat după voievod în tablourile votive de la Pătrăuți, Bădeuți și Voroneț. Altarul prezintă patru scene: Cina cea de taină, Împărtășirea sub ambele forme și Spălarea picioarelor. Catapeteasma actuală a bisericii prezintă importanță prin icoanele aflate pe ea. Biserica a fost înzestrată cu icoane împărătești executate în anul 1708 la Moscova. Icoanele din biserică sunt realizate de către pictorul rus Chiril Ulanov, a cărui semnătură și datare este întâlnită
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
a fost un student eminent este faptul că numele său a fost gravat pe placa de onoare a Institutului. În 1921, a fost membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase și ulterior vicepreședinte al acestuia. Prima sa lucrare importantă a fost catapeteasma pentru pavilionul românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1900). În 1921 a ridicat, împreună cu arhitectul Arghir Culina, monumentul "”Avântul Țării”", care se află și astăzi în Piața Walter Mărăcineanu, în apropierea Grădinii Cișmigiu din București. Lucrarea a fost construită în
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
1826-1851) inițiase o serie de lucrări de renovare a ansamblului Catedralei Episcopale din Huși, împrejmuind terenul cu un zid înalt și gros din cărămidă și construind chilii pentru personalul administrativ. Cu acel prilej, el a dispus să se confecționeze o catapeteasmă nouă a bisericii catedrale. Catapeteasma veche, înnoită în 1784 de episcopul Iacov Stamate (1782-1792), a fost dăruită Bisericii "Sf. Arhangheli" aflată pe atunci în construcție. Lucrările de construcție au fost finalizate în 1855 , iar biserica a fost sfințită de episcopul
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
lucrări de renovare a ansamblului Catedralei Episcopale din Huși, împrejmuind terenul cu un zid înalt și gros din cărămidă și construind chilii pentru personalul administrativ. Cu acel prilej, el a dispus să se confecționeze o catapeteasmă nouă a bisericii catedrale. Catapeteasma veche, înnoită în 1784 de episcopul Iacov Stamate (1782-1792), a fost dăruită Bisericii "Sf. Arhangheli" aflată pe atunci în construcție. Lucrările de construcție au fost finalizate în 1855 , iar biserica a fost sfințită de episcopul Meletie Istrati (1851-1857). În 1873
Biserica Sfinții Voievozi din Huși () [Corola-website/Science/321851_a_323180]
-
diferite obiecte de cult. Atunci, s-a reparat acoperișul bisericii, s-au văruit pereții exteriori și s-au pictat parțial pereții interiori. Moșia a revenit prin căsătorie familiei Bălăceanu-Stolnici, iar în 1945 statului. În perioada 1942-1943 s-a confecționat actuala catapeteasmă, după modelul celei vechi. Biserica a fost restaurată apoi în anii 1965-1966. În anul 1994 s-au început o nouă serie de lucrări de consolidare și restaurare, determinate de apariția unor fisuri în ziduri. Lucrările efectuate în acei ani au
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
trei deschideri, care a fost spart pentru lărgirea spațiului, creându-se un singur arc masiv de susținere. Cupola pronaosului este sprijinită pe arce dublouri, iar cea a naosului are și arce piezișe. Altarul bisericii este decroșat față de restul construcției, având catapeteasma dispusă avansat. Astfel, sunt create nișe pentru proscomidiar și diaconicon. Catapeteasma actuală a fost executată între anii 1942-1943, după modelul alteia mai vechi. În decursul timpului, Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a beneficiat de donații de obiecte de
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
un singur arc masiv de susținere. Cupola pronaosului este sprijinită pe arce dublouri, iar cea a naosului are și arce piezișe. Altarul bisericii este decroșat față de restul construcției, având catapeteasma dispusă avansat. Astfel, sunt create nișe pentru proscomidiar și diaconicon. Catapeteasma actuală a fost executată între anii 1942-1943, după modelul alteia mai vechi. În decursul timpului, Biserica "Sf. Gheorghe" din Ștefan cel Mare a beneficiat de donații de obiecte de cult sau de alte odoare din partea stăpânilor moșiei, în principal a
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
printr-o serie de stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei.
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul "Sfinții Cosma și Damian". Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită de credincioșii ortodocși din acest sat. Biserica a avut la început o catapeteasmă din pânză. În anul 1811, baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea din Costâna au construit o biserică mai mare, de zid , dăruind biserica de lemn satului Dănila. Locuitorii din Dănila au transportat biserica de lemn în anul 1812 și au
Biserica Sfântul Gheorghe din Costâna () [Corola-website/Science/321459_a_322788]