KorAP: Find »[drukola/base=cateter & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...99 >

2,469 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

pacientul cu lichide (ciroticul are complianță venoasă crescută); se administrează 1,5 l de ser fiziologic sau, dacă este disponibilă albumină desodată; -Se oprește orice substanță nefrotoxică și se investighează atent pacientul pentru sepsis (inclusiv lichidul de ascită, sonda urinară, cateterul); se instituie tratament antibiotic cu spectrul larg; -În cazul ascitei sub tensiune-paracenteză; -Corectarea tulburărilor hidro-electrolitice (problematică și de rău augur este hiponatremia pentru care se încearcă restricția de fluide, albumină, soluție hipertonă 3% de NaCl cu rezultate variabile); -Îmbunătățirea funcției

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
endoscopice și utilizării medicamentelor vaso-active, rămâne totuși cea mai sigură, dar și cea mai neplăcută metodă de sistare a sângerării variceale catastrofale și trebuie folosită când celelalte metode sunt ineficiente. Sonda Sengstaken-Blakemore este formată din trei sau patru (varianta Linton-Nachlas) catetere cu orificiu terminal, două prevăzute cu balonaș; acestea asigură insuflarea balonului gastric, esofagian, aspirația conținutului gastric și respectiv esofagian (fig. 34). Principii de utilizare. După golirea conținutului gastric, cu ajutorul a doi asistenți, medicul introduce pe gură, sau nas, sonda perfect

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
în primii 2 ani și mai ales când calculii au fost multipli. După 3 ani riscul recurenței scade. Utilizarea unei doze minime de 200-300mg/zi de acid ursodeoxicolic scade riscul recurenței. - Dizolvarea directă a calculilor constă în instilarea printr-un cateter introdus transcutan în vezicula biliară a unei substanțe cu efecte dizolvante - metilterț-butil eter (MTBE)urmată de scoaterea cateterului după 1-3 zile. Efecte adverse: greață, vărsături, scurgerea bilei prin orificiul lăsat de cateter, injurie toxică. - Litotripsia extracorporeală prin unde de șoc

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Utilizarea unei doze minime de 200-300mg/zi de acid ursodeoxicolic scade riscul recurenței. - Dizolvarea directă a calculilor constă în instilarea printr-un cateter introdus transcutan în vezicula biliară a unei substanțe cu efecte dizolvante - metilterț-butil eter (MTBE)urmată de scoaterea cateterului după 1-3 zile. Efecte adverse: greață, vărsături, scurgerea bilei prin orificiul lăsat de cateter, injurie toxică. - Litotripsia extracorporeală prin unde de șoc are succes în 20-25% din cazurile selecționate; este o tehnică utilizată la o minoritate de pacienți. B. Tratamentul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
directă a calculilor constă în instilarea printr-un cateter introdus transcutan în vezicula biliară a unei substanțe cu efecte dizolvante - metilterț-butil eter (MTBE)urmată de scoaterea cateterului după 1-3 zile. Efecte adverse: greață, vărsături, scurgerea bilei prin orificiul lăsat de cateter, injurie toxică. - Litotripsia extracorporeală prin unde de șoc are succes în 20-25% din cazurile selecționate; este o tehnică utilizată la o minoritate de pacienți. B. Tratamentul chirurgical Tratamentul constă în colecistectomie laparoscopicĂĂ sau clasică (laparotomie), cea din urmă fiind indicată

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

simple, ușor acceptate de pacient (montarea unei perfuzii periferice, plasarea electrozilor pentru monitorizarea ECG și a manșetei pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale) deoarece procedurile complexe, dureroase pot precipita ischemia miocardică. După ce bolnavul a fost anesteziat, se trece la inserția cateterului arterial și a celui venos central (sau după caz, a cateterului Swan-Ganz). Dacă inserția cateterului arterial se realizează înainte de inducția anesteziei, acest lucru trebuie precedat de explicarea manevrei ce urmează a fi efectuată și de o anestezie locală eficientă. Volumul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
pentru monitorizarea ECG și a manșetei pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale) deoarece procedurile complexe, dureroase pot precipita ischemia miocardică. După ce bolnavul a fost anesteziat, se trece la inserția cateterului arterial și a celui venos central (sau după caz, a cateterului Swan-Ganz). Dacă inserția cateterului arterial se realizează înainte de inducția anesteziei, acest lucru trebuie precedat de explicarea manevrei ce urmează a fi efectuată și de o anestezie locală eficientă. Volumul plasmatic este redus la majoritatea pacienților cu boală coronariană (100) și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a manșetei pentru măsurarea neinvazivă a tensiunii arteriale) deoarece procedurile complexe, dureroase pot precipita ischemia miocardică. După ce bolnavul a fost anesteziat, se trece la inserția cateterului arterial și a celui venos central (sau după caz, a cateterului Swan-Ganz). Dacă inserția cateterului arterial se realizează înainte de inducția anesteziei, acest lucru trebuie precedat de explicarea manevrei ce urmează a fi efectuată și de o anestezie locală eficientă. Volumul plasmatic este redus la majoritatea pacienților cu boală coronariană (100) și acesta este unul din

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ce reprezintă locul de pornire a disecției peretelui arterial. În cazul în care se utilizează droguri vasodilatatoare pentru înlăturarea spasmului AMI, injectarea intraluminală trebuie făcută cu presiune moderată pentru a evita lezarea endoteliului vascular prin distensia brutală a arterei. Introducerea cateterului în lumenul arterei poate fi urmată de lezarea intimei și tromboza precoce a graftului. De aceea este preferabilă injectarea pediculului periarterial de obicei cu papaverină. Studii comparative au arătat o eficacitate similară în înlăturarea spasmului atât în cazul injectării intraarteriale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
68). Este bine ca administrarea antifibrinoliticelor să se facă o dată cu incizia tegumentului deoarece după by-pass-ul cardiopulmonar sunt mai puțin eficace (69). Complicații legate de monitorizare Monitorizarea pentru CABG include cel mai adesea o formă de canulare arterială și introducerea unui cateter venos central sau a unui cateter Swan-Ganz. Monitorizarea presiunii arteriale Unele date din literatură subliniază apariția potențială atât a trombozei, cât și a emboliei după montarea unui cateter intraarterial. Cea mai frecvent canulată este artera radială. Comparând mărimea și forma

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
să se facă o dată cu incizia tegumentului deoarece după by-pass-ul cardiopulmonar sunt mai puțin eficace (69). Complicații legate de monitorizare Monitorizarea pentru CABG include cel mai adesea o formă de canulare arterială și introducerea unui cateter venos central sau a unui cateter Swan-Ganz. Monitorizarea presiunii arteriale Unele date din literatură subliniază apariția potențială atât a trombozei, cât și a emboliei după montarea unui cateter intraarterial. Cea mai frecvent canulată este artera radială. Comparând mărimea și forma cateterelor ca factori de trombogenicitate s-

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
include cel mai adesea o formă de canulare arterială și introducerea unui cateter venos central sau a unui cateter Swan-Ganz. Monitorizarea presiunii arteriale Unele date din literatură subliniază apariția potențială atât a trombozei, cât și a emboliei după montarea unui cateter intraarterial. Cea mai frecvent canulată este artera radială. Comparând mărimea și forma cateterelor ca factori de trombogenicitate s-a constatat că cel mai bine tolerate sunt cateterele de grosime 20 G de formă rotunjită. Un studiu alcătuit de Slogoff și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
venos central sau a unui cateter Swan-Ganz. Monitorizarea presiunii arteriale Unele date din literatură subliniază apariția potențială atât a trombozei, cât și a emboliei după montarea unui cateter intraarterial. Cea mai frecvent canulată este artera radială. Comparând mărimea și forma cateterelor ca factori de trombogenicitate s-a constatat că cel mai bine tolerate sunt cateterele de grosime 20 G de formă rotunjită. Un studiu alcătuit de Slogoff și colaboratorii săi a arătat o incidență de 25% pentru tromboza parțială sau totală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
subliniază apariția potențială atât a trombozei, cât și a emboliei după montarea unui cateter intraarterial. Cea mai frecvent canulată este artera radială. Comparând mărimea și forma cateterelor ca factori de trombogenicitate s-a constatat că cel mai bine tolerate sunt cateterele de grosime 20 G de formă rotunjită. Un studiu alcătuit de Slogoff și colaboratorii săi a arătat o incidență de 25% pentru tromboza parțială sau totală a arterei radiale după decanulare, dar nici un pacient nu a suferit modificări cauzate de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
hematom, infecție, modificarea culorii tegumentului mâinii, tulburări de sensibilitate. Pericolul de infecție există la nivelul fiecărui loc de puncție. Posibilitatea de exsanguinare prin canula arterială ca urmare a deconectării accidentale există în mod real și de aceea în unele instituții cateterele arteriale sunt atașate la sisteme de alarmă pentru identificarea deconectărilor. Pentru monitorizarea invazivă a presiunii arteriale, în afară de artera radială mai sunt folosite artera femurală și, foarte rar, artera brahială și artera axilară. Introducerea unui cateter mic într-o arteră cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de aceea în unele instituții cateterele arteriale sunt atașate la sisteme de alarmă pentru identificarea deconectărilor. Pentru monitorizarea invazivă a presiunii arteriale, în afară de artera radială mai sunt folosite artera femurală și, foarte rar, artera brahială și artera axilară. Introducerea unui cateter mic într-o arteră cu flux crescut este considerată de unii ca ducând la minimalizarea riscului de tromboză. Dezavantajele canulării arterei femurale includ dificultatea fixării cateterului pentru prevenirea cudării acestuia și menținerii igienei la locul de puncție pentru prevenirea infecțiilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sunt folosite artera femurală și, foarte rar, artera brahială și artera axilară. Introducerea unui cateter mic într-o arteră cu flux crescut este considerată de unii ca ducând la minimalizarea riscului de tromboză. Dezavantajele canulării arterei femurale includ dificultatea fixării cateterului pentru prevenirea cudării acestuia și menținerii igienei la locul de puncție pentru prevenirea infecțiilor. Monitorizarea presiunii venoase centrale și a presiunii în artera pulmonară Complicațiile acestei monitorizări sunt legate de accesul în circulația venoasă centrală și de folosirea cateterului ca

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fixării cateterului pentru prevenirea cudării acestuia și menținerii igienei la locul de puncție pentru prevenirea infecțiilor. Monitorizarea presiunii venoase centrale și a presiunii în artera pulmonară Complicațiile acestei monitorizări sunt legate de accesul în circulația venoasă centrală și de folosirea cateterului ca atare. Multe dintre problemele legate de accesul venos includ leziuni ale structurilor aflate în vecinătatea venelor la locul de puncție. Unele tehnici de acces venos folosesc un ac mic pentru identificarea structurii venoase și confirmarea plasării intravenoase a unei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în vecinătatea venelor la locul de puncție. Unele tehnici de acces venos folosesc un ac mic pentru identificarea structurii venoase și confirmarea plasării intravenoase a unei canule mici (măsurând presiunea cu un transducer) urmată apoi de introducerea tecii pentru un cateter mai mare. Complicațiile atribuibile cateterelor merg de la inducerea de aritmii benigne până la ruptura fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de puncție. Unele tehnici de acces venos folosesc un ac mic pentru identificarea structurii venoase și confirmarea plasării intravenoase a unei canule mici (măsurând presiunea cu un transducer) urmată apoi de introducerea tecii pentru un cateter mai mare. Complicațiile atribuibile cateterelor merg de la inducerea de aritmii benigne până la ruptura fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
venoase și confirmarea plasării intravenoase a unei canule mici (măsurând presiunea cu un transducer) urmată apoi de introducerea tecii pentru un cateter mai mare. Complicațiile atribuibile cateterelor merg de la inducerea de aritmii benigne până la ruptura fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a unei canule mici (măsurând presiunea cu un transducer) urmată apoi de introducerea tecii pentru un cateter mai mare. Complicațiile atribuibile cateterelor merg de la inducerea de aritmii benigne până la ruptura fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
benigne până la ruptura fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul trece prin cavitățile cardiace. Blocarea vârfului cateterului într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul trece prin cavitățile cardiace. Blocarea vârfului cateterului într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată a balonașului (umflarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul trece prin cavitățile cardiace. Blocarea vârfului cateterului într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată a balonașului (umflarea într-o poziție deja blocată sau umflarea cu un volum prea mare) poate duce la hemoragie fatală prin ruptura arterei pulmonare. Atât

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]