4,620 matches
-
literelor de tipar unele sunt scrise „În oglindă”; reprezentările fantastice insuficient dezvoltate; manifestă nesiguranță În lectură, neînțelegând toate noțiunile citite, face confuzii Între acestea. Gândirea: tempoul activității intelectuale destul de scăzut (influențează negativ randamentul școlar); nu stabilește Întotdeauna relații logice și cauzale Între fenomene; nu identifică soluțiile de rezolvare a problemelor. Memoria: memorează mecanic; memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizată lent. Imaginația: are o intuiție manifestată mai ales În situații concrete, practice; imaginația creatoare slab dezvoltată
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
inhibiții a unui animal tânăr - și schemele raționale abstracte, simbolizate de desenele celulelor nervoase, cu prelungirile lor arborescente, în care doctorul Ilea, profesor de neurologie, a încercat să-și închidă curgerea propriei existențe. Natură analitică, pasionat de logică și înlănțuiri cauzale, I. sare cu febrilitate de la un eveniment la altul, de la o epocă la alta (chiar și scrisorile personajului său au o cronologie aleatorie), urmărind cu obstinație esența fenomenelor, ideea în dialectica devenirii sale. De unde o anumită excrescență a aspectului teoretic
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
în prelucrarea Învățătură firească spre surparea superstiției norodului (rămasă în manuscris până în 1964), după o scriere a lui J. H. Helmuth. Selectând, simplificând, cărturarul român limpezește și adaptează originalul la nivelul și aria de cunoștințe a cititorilor săi. Determinismul, explicarea cauzală a fenomenelor constituie ideea fundamentală de la care pleacă în combaterea superstițiilor și a practicilor magice. Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare
SINCAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
reprezintă faptul de „a trăi” al Persoanei, prin trupul carnal; a exista reprezintă faptul de „a fi ca subiect sufletesc pur”. Acest fapt Îmi este revelat de conștiința de sine. Viața se află sub semnul principiului vital, care reprezintă factorul cauzal al „bios”-ului (C. von Monakow și R. Mourgue, J. Bordet, J. Monod, H. Bergsonă. Existența reprezintă faptul de „a fi” ca experiență a duratei sufletești a Persoanei, Într-o dublă situare: ca „ființă-În-lume” și ca „subiect-sufletesc-pur-În-sine-cu-și-pentru-sine”. Această ființare presupune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dependență socială, prostituție etcă. Fiecare tip de persoană-limită este echivalentul situațiilor Închise care au produs-o. Între condițiile nefirești, absurde, Închise ale vieții și formele pe care le adoptă natura persoanei există o strânsă legătură, inteligibilă din punct de vedere cauzal. Dispariția limitelor impuse persoanei Îi redau acesteia libertatea și posibilitatea de a se afirma, Într-o manieră plenară, liberă. Cu toate acestea, situațiile-limită vor marca persoana pentru tot restul vieții sale. Trecerea prin situații-limită va lăsa urme: frustrări, situații castratoare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestea, incert. Suferința morală este secundară durerii morale. Este o trăire a neliniștii și incertitudinii, a sfâșierii interioare a ființei. Persoana care suferă din punct de vedere moral știe și simte că suferă, dar nu poate nici explica, nici justifica cauzal această suferință. Atât durerea, cât și suferința morală apasă și copleșesc persoana, o imobilizează Într-o stare de Încremenire, o Închid, lipsind-o de orice fel de posibilitate de a putea să i se Împotrivească. Este ca un fel de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
5. Raportul „sănătate-boală” B. Kozier și G. Erb susțin că se poate vorbi despre „modelul ecologic” al stării de echilibru dintre „normal” și „patologic” sau al raportului „sănătate-boală”, așa cum reiese din figura de mai jos: Fig. Gazdă (individ) Mediu Agent cauzal În acest raport, considerat „ecologic” de autorii mai sus menționați, părțile implicate reprezintă următoarele: a) individul sau gazda, respectiv persoana sau grupul de persoane care pot prezenta sau nu pot prezenta riscul de îmbolnăvire; b) agentul cauzal, reprezentat prin orice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individ) Mediu Agent cauzal În acest raport, considerat „ecologic” de autorii mai sus menționați, părțile implicate reprezintă următoarele: a) individul sau gazda, respectiv persoana sau grupul de persoane care pot prezenta sau nu pot prezenta riscul de îmbolnăvire; b) agentul cauzal, reprezentat prin orice factor din mediu care, prin prezența sau absența sa, poate provoca boala; c) mediul, atât intrinsec, cât și extrinsec, ambiental, care poate sau nu predispune individul la îmbolnăvire. În afară de modelul ecologic de mai sus, se mai poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale; modelele diferite de sistemul tradițional; incapacitatea de adaptare la nou; stres. Mecanismele de acțiune a factorilor sanogenetici, precum și a celor morbigenetici se pot desprinde din schema de mai jos: Fig. Circumstanțe pozitive Factori de protecție ai sănătății mintale Factori cauzali sanosau morbigenetici Comunitatea social-umană Sănătate mintală Circumstanțe negative Factori de vise pentru sănătatea mintală Boală psihică Capitolul 5. Factorii de morbigeneză psihică 1. Traumatismul psihic Factorii morbigenetici sunt factori psihotraumatizanți capabili de a duce, direct sau în raport cu anumite circumstanțe negative
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este un conflict de competiție și conduce la declanșarea instinctului combativ și a manifestărilor agresive. 3. Reacția și patologia reactivă Reacția este un termen apărut tardiv, care desemnează conceptul de acțiune reciprocă, atunci când individul acționează la rândul său asupra agentului cauzal. În cazul reacției, avem de-a face cu un cuplu sau cu o „pereche compensată”, formată din acțiune și reacțiune, în care cel de-al doilea termen nu face decât să-l dubleze pe primul, desemnând în felul acesta reciprocitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toate stările psihiatrice de origine organică. K. Jaspers stabilește trei criterii care definesc și caracterizează orice reacție la un eveniment psihotraumatizant: orice reacție are la originea ei o anumită cauză; conținutul reacției se află într-o relație inteligibilă cu factorul cauzal; dacă dispare cauza, încetează reacția. E. Kretschmer distinge două grupe de reacții la evenimentele cu caracter psihotraumatizant ale vieții: reacții primare, în care intră: reacțiile explozive (furia, mânia, agresivitatea); reacțiile de scurt-circuit (fuga, deambulația); reacțiile isterice și crepusculare; reacții ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
K. Jaspers), reprezentate prin: dimensiunea biologică (ereditatea); dimensiunea psihologică (familie, comunitate, societate); dimensiunea culturală, constând din obiectivarea prin tradiție a valorilor; dimensiunea morală. Din punct de vedere sintetic, distingem două categorii de biografii de bază, cărora le corespund anumite relații cauzale și semnificative (K. Jaspers): categoriile biologice ale cursului vieții (diferite epoci, faze tipice, procese); categoriile strict moștenite în relație cu istoria vieții individuale (experiența primară, adaptarea, crizele, dezvoltarea personalității). Pe această bază, K. Jaspers distinge două mari dimensiuni ale vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori ai modelului socio-cultural, despre care am mai vorbit. Teoriei sociogenetice a suicidului, M. Halbwachs îi opune un punct de vedere de tip cauzal, în care factorii etiologici de factură psihobiologică și medico-psihiatrică au un rol important. În sensul acesta sunt aduse și argumente de ordin statistic. Un alt punct de vedere interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie se află în concurență unele cu altele etc.; d) conflictele de natură valorică (interetnice, religioase, culturale etc.). Orice formă sau grupă de conflicte are o semnificație precisă din punct de vedere psihosocial. Conflictele sunt expresia unor dezacorduri între „factorii cauzali” și „efectele” produse de aceștia asupra grupurilor social-umane. Din acest motiv, „semnificația” conținutului sau a „tematicii conflictuale” se află în relație de directă condiționare cu tipul de factori cauzali care au dus la producerea sa. Se pot distinge astfel următoarele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere psihosocial. Conflictele sunt expresia unor dezacorduri între „factorii cauzali” și „efectele” produse de aceștia asupra grupurilor social-umane. Din acest motiv, „semnificația” conținutului sau a „tematicii conflictuale” se află în relație de directă condiționare cu tipul de factori cauzali care au dus la producerea sa. Se pot distinge astfel următoarele aspecte: - interese social-politice și/sau economice; - confruntări ideologice, culturale, moral-religioase etc.; - uzura istorică a instituțiilor sociale, care nu mai corespund din punct de vedere social cu condițiile realității actuale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
AN tânăr cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu tulburări, tânăr delictual dar nedelictuale cu tulburări emoționale +TE D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
INTRODUCERE Până în preajma acestui secol, știința a trăit iluzia mecanicistă. Orice schemă deterministă, în ultimă analiză cauzală, își găsea o interpretare mecanică. Idealul științei însăși era această „mecanică universală”. Astăzi, statistica vine să servească aceluiași ideal de cunoaștere totală, cu modestie și înțelepciunea unei acumulări de secole, făcând loc și acelor necesare limite ale cunoașterii: „Cu evaluări
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
și efect astfel încât întotdeauna cauza să preceadă efectul. Desfășurarea fenomenelor constă astfel într-un șir neîntrerupt de momente, într-o succesiune cauză-efect, efectul fiind la rîndul lui cauză pentru un alt efect ș.a.m.d. Astfel se formează un lanț cauzal. Orice întrerupere a lanțului cauzal înseamnă de fapt existența unui efect care să nu aibă cauză. Nici un fenomen nu se abate de la acest principiu care poartă numele de principiul cauzalității. Cunoașterea desfășurării evenimentelor este asigurată de cunoașterea legilor care guvernează
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
să preceadă efectul. Desfășurarea fenomenelor constă astfel într-un șir neîntrerupt de momente, într-o succesiune cauză-efect, efectul fiind la rîndul lui cauză pentru un alt efect ș.a.m.d. Astfel se formează un lanț cauzal. Orice întrerupere a lanțului cauzal înseamnă de fapt existența unui efect care să nu aibă cauză. Nici un fenomen nu se abate de la acest principiu care poartă numele de principiul cauzalității. Cunoașterea desfășurării evenimentelor este asigurată de cunoașterea legilor care guvernează fenomenul și a ansamblului de
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
respectivă). Problemele-stare sunt conștientizate, de regulă, adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate - de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea își poate imagina probleme sociale iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strânsă cu tema cercetării noastre o are corelația evidentă dintre carierele organizaționale, statusul organizațional realizat și implicarea actuală în inițiative comunitare. Ea furnizează un argument în plus la corelația stabilită de alții între activismul curent și apartenența organizațională anterioară. Legătura cauzală dintre apartenența la organizații și leadership-ul și activismul actual nu este stabilită încă. Ambele direcții de cauzare pot fi presupuse. Rezultatele aduc detalii utile pentru înțelegerea modului de acumulare a resurselor pentru acțiune colectivă în România contemporană. Pot fi invocate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a munci în echipe organizate au putut fi asimilate de membrii activi ai comunităților din organizațiile comuniste. Din această perspectivă, nu este o exagerare afirmația că organizațiile socialiste au produs capital uman pentru inițiativele comunitare postsocialiste. Un alt mecanism cauzal demn de luat în considerare presupune internalizarea rolurilor de „activist” și de „lider” în perioada activității organizaționale, roluri pe care oamenii le joacă în contextele lor locale atunci când se mobilizează pentru rezolvarea problemelor vecinătăților. Ambele mecanisme cauzale funcționează, cel mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Un alt mecanism cauzal demn de luat în considerare presupune internalizarea rolurilor de „activist” și de „lider” în perioada activității organizaționale, roluri pe care oamenii le joacă în contextele lor locale atunci când se mobilizează pentru rezolvarea problemelor vecinătăților. Ambele mecanisme cauzale funcționează, cel mai probabil, simultan. Cei care au experiență de lideri, dețin competențele corespunzătoare și se identifică cu roluri de conducători în cadrul comunității se simt obligați să se implice și să preia coordonarea acțiunilor. În același fel, identitatea de om
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
egale, de traiectorii organizaționale mai bogate ce i-au recompensat cu funcții și continuă și astăzi să joace roluri de conducere în inițiativele comunităților. Cum apar microcontextele de mobilizare. Miezul vecinătății Potrivit datelor factuale culese în cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în acțiune. Una dintre acestea este efectul de rețea, alta e alcătuită din resurse, ambele fiind conectate la un al treilea factor: momentul din ciclul vieții persoanei la care ne referim. O parte din argumentația referitoare la efectul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]