3,300 matches
-
ce contrastează sever cu ideea noastră despre o personalitate politică poate produce imediat puternice reacții emotive și, de aici, un anumit comportament. Numeroase alte determinații între variabile de mediere pot fi evidențiate. c) Săgețile continue din diagramă indică raportul de cauzalitate care este dinspre variabilele independente înspre cea dependentă, „schimbarea de atitudine”. Față de schema propusă de R. Petty și D. Wegener (1998), unde doar între factorii mediatori cauzalitatea era reciprocă, am introdus săgețile punctate, marcând astfel constatarea că, dacă avem în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de mediere pot fi evidențiate. c) Săgețile continue din diagramă indică raportul de cauzalitate care este dinspre variabilele independente înspre cea dependentă, „schimbarea de atitudine”. Față de schema propusă de R. Petty și D. Wegener (1998), unde doar între factorii mediatori cauzalitatea era reciprocă, am introdus săgețile punctate, marcând astfel constatarea că, dacă avem în vedere un proces mai de durată, schimbarea de atitudine determină, la rândul ei, modificări comportamentale, afective și cognitive, putând influența prin intermediul acestora (din nou mediat!) unele dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pus însă întrebarea dacă asociațiile semnificative între nivelul hormonal (în special de testosteron) ridicat și agresivitatea sporită înseamnă cu necesitate că activitatea hormonală de un anumit tip determină agresivitatea. După cum bine se știe, simpla asociere nu spune nimic despre sensul cauzalității. Și, într-adevăr, numeroase investigații experimentale au arătat că nivelul hormonal poate crește ca urmare a unor acțiuni competitiv-agresive, mai ales repetate. Oricum, relația cauzală dintre nivelul hormonal și agresivitate este complexă; prezența testosteronului poate fi pusă în legătură mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prim-plan în viața politică și încurajarea conflictelor interetnice -, care a caracterizat și Europa postcomunistă, s-a vădit a fi mai folositor liderilor (indiferent dacă ipocriți sau autentici) decât cetățenilor de rând (Iluț, 1995b). 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplătc " 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
interetnice -, care a caracterizat și Europa postcomunistă, s-a vădit a fi mai folositor liderilor (indiferent dacă ipocriți sau autentici) decât cetățenilor de rând (Iluț, 1995b). 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplătc " 1.4. Tipuri de agresivitate și cauzalitatea multiplă" Oarecum în contrast cu agresivitatea instrumentală este cea numită ostilă, al cărei scop nu este obținerea de beneficii concrete de către agresor, ci doar producerea de suferință victimei. Suntem aici, probabil, mai aproape de o pornire spontană spre violență, poate una instinctivă, dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt implicați atât factori de natură biologică și psihologică, cât și factori psihosociali, altfel spus atât trimiteri spontan-emoționale (probabil instinctuale), cât și modele comportamentale achiziționate prin învățare, precum și evaluarea situației în termeni de costuri și beneficii. Pe de altă parte, cauzalitatea multiplă arată că, în funcție de tipurile de agresivitate, prezența și ponderea respectivilor factori sunt diferite. Analiza mai concretă a violenței și comportamentelor antisociale reclamă luarea în considerare și a unor condiții mai particulare ale desfășurării lor. 2. Ipoteze și factori specifici
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu o situație critică în cele mai multe dintre cazurile de învățare organizațională. Atunci când există multiple dezacorduri în grup în urma unei negocieri implicite, cadrul didactic trebuie să provoace negocierea directă între membrii acestuia deoarece, în caz contrar, pot apărea conflicte (a căror cauzalitate nu este evidentă) sau poate optimiza grupul prin aducerea unor membri noi, înlocuirea unor membri sau realizarea conceptului de grup didactic interșanjabil (membrii unui grup se pot muta în altul, dar doar în ipostaza în care un număr egal de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Tema generală este tentativa eroilor de a se desprinde din vremuri și dintr-o realitate prea strâmte pentru ei și de a pătrunde într-un timp viitor adecvat propriilor aspirații. Adevărul și dramatismul fiecăreia dintre aceste existențe umane atârnă de cauzalități din afara lor, care însă le condiționează deciziile. Trilogia Renașterii ilustrează preferința lui K. pentru teatralitate, fast, senzualitate. Conflictele sunt numeroase și dense, replica bine articulată, caracterele căpătând consistență prin acțiune. În toate cele trei piese clasicismul se întrepătrunde cu romantismul
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
două componente, somaticul și psihicul, sunt inseparabile și nu pot exista independent, una fără cealaltă. În ce constau diferențele dintre ele? Sunt diferite sau se completează reciproc? Viața biologică și existența sufletească sunt complementare. Viața este supusă principiului vital al cauzalității, care o determină și o Întreține. Existența sufletească se desfășoară sub semnul principiului finalității, al destinului. Această constatare Înscrie faptul de „a fi” Între două momente; „cauza primă” și „scopul ultim” (N. Paulescu, Traité de physiologieă. Aceasta face ca În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
într-un mod original una din axiomele favorite ale promoției sale: „Stăm pe o carte”. Funcția critică nu este, ca la ceilalți, disociată de cea fabulatorie, ci mai degrabă absorbită în ea. În romane determinismului mundan îi ia locul o cauzalitate livrescă. Din fuziunea celor două planuri de referință ia naștere o proză dezinvoltă, o lume semnată și în cel mai înalt grad repetitivă, care se ține minte. Fiind un produs al fanteziei expansive, în căutare de sensuri transcendente, proza lui
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
închis (temniță, buncăr, noapte) până la predilecția pentru destinele demențial întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar care ucide dintr-o stranie necesitate, ca urmare a pactului semnat
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
dinamica lor clinică, forme tipice ale unor nivele variate de agenezie sau de disoluție a organizării aparatului psihic; d) teza etiopatogenetică consideră boala mintală ca pornind de la un proces organic; Fenomenele regresive, specifice bolii mintale, sunt preivite ca procese de „cauzalitate organodinamistă”, implicate în etiopatogenia bolii mintale. Concepția medicală clasică de factură clinico-biologică nu poate fi însă aplicată în totalitate în cazul patologiei psihiatrice. În viața psihică nu se poate stabili cu exactitate o demarcație netă între normal și patologic, între
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a fi adoptate; măsuri de instrucție și antrenament, constând în exerciții de alarmă și evacuare etc. Psihoprofilaxia în situație critică presupune: reiterarea informației; repetarea exercițiilor; sistarea cauzei declanșatoare; acordarea de măsuri terapeutice de urgență etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient sau inconștient, și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de presiune externă, pe care acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de societate, ce apare în cadrul comportamentului acestuia și face ca persoana respectivă să se discrediteze în raport cu normele morale, religioase și social-juridice ale grupului social căruia îi aparține. L.T. Wilkins realizează o sinteză a teoriilor referitoare la devianță, distingând următoarele: a) cauzalitatea multiplă, care consideră devianța ca fiind legată de numeroși factori; b) asociația diferențială (E.H. Sutherland și D.R. Cressey), care se mai numește și „principiul asociației diferențiate” și constă în ideea că orice comportament deviant este un tip de „comportament învățat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tezei, se apreciază că omul este în mod necesar determinat, în actele pe care le îndeplinește, de condițiile anterioare, care i-au fost impuse sau care i s-au oferit, la fel cum acțiunile din natura fizică sunt supuse principiului cauzalității. Teza liberului arbitru justifică legislația penală, pe când teza determinismului face ca individul să fie absolvit de răspundere. C. Lombroso, Feri și Garofalo combat teza responsabilității, stabilind de la început iresponsabilitatea criminalilor. Majoritatea oamenilor normali se consideră, în mod ferm, liberi de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a pierderilor implicate de orice decizie întemeiată pe o informație care, prin natura sa, nu poate fi exhaustivă. Fenomenele sunt în interconexiune unele cu altele, în sensul că se generează și se influențează reciproc. Acest fapt conduce la noțiunea de cauzalitate, care exprimă interacțiunea dintre cauză și efect astfel încât întotdeauna cauza să preceadă efectul. Desfășurarea fenomenelor constă astfel într-un șir neîntrerupt de momente, într-o succesiune cauză-efect, efectul fiind la rîndul lui cauză pentru un alt efect ș.a.m.d.
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
alt efect ș.a.m.d. Astfel se formează un lanț cauzal. Orice întrerupere a lanțului cauzal înseamnă de fapt existența unui efect care să nu aibă cauză. Nici un fenomen nu se abate de la acest principiu care poartă numele de principiul cauzalității. Cunoașterea desfășurării evenimentelor este asigurată de cunoașterea legilor care guvernează fenomenul și a ansamblului de condiții în care se desfășoară acesta. Deci legea este un element primordial în cunoașterea fenomenelor deoarece exprimă raporturile esențiale, necesare, generale, relativ stabile și repetabile
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
control intern ca trăsături (convingeri) definitorii, evaluează mai puțin negativ (amenințător) boala și adoptă un coping eficient. Kaplan și Pall (1980), a studiat influența locului de control asupra adaptării la boală. Locul controlului exprimă convingerile personale referitoare la relația de cauzalitate dintre comportamentele (actele) personale și consecințele lor. Se constituie ca o trăsătură globală și relativ stabilă de personalitate. Pacienții cu locul controlului intern au o mai mare complianță la tratament și o mai bună ajustare la boală, sunt gata să
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
vechile fantasme ale lui Arthur Rimbaud, adică fantasmele spiritului modern). Punctul de plecare este o criză de natură existențială. Dar fantasmele ei se ascund printre rânduri, nu sunt la vedere, pe scena poemului. Dacă e vorba, într-adevăr, de o cauzalitate subiectivă, trebuie spus că ea devine o contemplare a subiectivității. Elegia întâia este o definiție, în stil taoist, a ceva esențial dar nedeterminat și nenumit. De la punct, cel mai concentrat semn și imaginea cea mai redusă a universului, până la Creatorul
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Opozițiile om vechi / om nou și unitate / diversitate se reduc în esență la opoziția clasic / modern, care îi animă întreaga operă, opțiunile și mai cu seamă negațiile. Ca în cazul eului supraempiric, și obiectul estetic este scos de sub incidența oricărei cauzalități, a „teleologiei comune”; el provoacă starea estetică, de asemenea contrapusă spiritului practic, constituind o „pauză a vieții” (un „repaos al inteligenței”, spusese Maiorescu), „un obiect de joc și desfătare”, ceea ce s-ar numi plăcere estetică. Spirit raționalist și sceptic, așa cum
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
și Pârvan, modelele sale intelectuale, el vede istoria ca o parte a culturii generale și, dincolo de fapte, caută legile secrete care le determină și, totodată, caută legile ce acționează la suprafața fenomenului. Ca istoric, Alexandru Zub studiază faptele trecutului și cauzalitățile din spatele lor, voind a prinde sistemul ce le guvernează, nu numai efectele lor în plan social. Acest tip de demers intelectual nu poate ocoli literatura ca parte ficțională a istoriei. Alexandru Zub arată o mare deschidere spre lumea ideilor din
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
comicul scriitorului român ar deține superioritatea prin „integralitate și puritate”, procurând un catharsis neatins anterior, ceea ce s-ar explica prin absența oricărei tendințe, a oricărui didacticism, a menținerii în „emoția dezinteresată”. Dramaturgul „împinge comicul din sfera finalității practice în sfera cauzalității sintetice și de aceea, mai ales, comicul său fiind mai pur, este mai artistic”. Doar intraductibilitatea inefabilului lingvistic - susține criticul - face ca autorul Scrisorii pierdute să nu poată deveni un scriitor de circulație planetară. A doua carte a lui S.
STRUŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289987_a_291316]
-
situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării: fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor țărănești, a stării de sănătate și culturii populației rurale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cheie dintr un text: ,,petiții”, ,,adunare populară”, ,,cereri”, ,,proclamarea drepturilor”, ,,luptă cu arma în mână”. Elevii, în perechi, au decis, prin discuție sau prin brainstorming, desfășurate pe durata a 4-5 minute, ce relație poate exista între acești termeni - cronologică, de cauzalitate sau de succesiune logică. După ce perechile au ajuns la o concluzie, am cerut elevilor să citească cu atenție lecția, pentru a descoperi termenii avansați inițial și relația dintre aceștia. Ei trebuie să compare relația existentă între termenii - cheie, așa cum apare
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]