1,171 matches
-
cimitirul sinucigașilor și criminalilor, în cavouri. Cei din familie sub pretextul îngrijirii mormântului sau oficierea celor de trebuință pentru sufletele morților, veneau la cimitir să-i aprovizioneze cu băuturi, alimente și țigări. Mafioții profanatori de morminte, ieșeau noaptea și jefuiau cavourile bogaților, deschizând sicriele furau bijuteriile de aur și argint, ceasornice, haine scumpe. Ușile sau capacele cavourilor erau smulse, cadavrele dezbrăcate și aruncate. Paznicii cimitirului erau bătuți sau omorâți. Poliția era neputincioasă, căuta vinovații peste tot, negăsind nimic. Printre angajații cimitirului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de trebuință pentru sufletele morților, veneau la cimitir să-i aprovizioneze cu băuturi, alimente și țigări. Mafioții profanatori de morminte, ieșeau noaptea și jefuiau cavourile bogaților, deschizând sicriele furau bijuteriile de aur și argint, ceasornice, haine scumpe. Ușile sau capacele cavourilor erau smulse, cadavrele dezbrăcate și aruncate. Paznicii cimitirului erau bătuți sau omorâți. Poliția era neputincioasă, căuta vinovații peste tot, negăsind nimic. Printre angajații cimitirului era și un bărbat tăcut care își vedea de treaba lui de paznic, iar datorită faptului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
dimineața aceea, găsi cinci morminte profanate și zece devastate de sataniști. Se făcuse noapte. Paznicul Andrei patrula prin cimitir, printre morminte, strigând: -Ieșiți și răzbunați-vă. Ieșiți și alungați profanatorii. Cimitirul se lumină ca în plină zi. Capacele și ușile cavourilor se mișcau și deschideau singure. Morții reîntrupați în corpuri de ectoplasmă se îndreptau spre cimitirul sinucigașilor și ucigașilor. Erau în număr de treizeci și trei. Ajuns la fața locului, Andrei somă cu fermitate: -Ieșiți. Sunteți înconjurați. Dacă vă opuneți veți muri. De
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de ectoplasmă se îndreptau spre cimitirul sinucigașilor și ucigașilor. Erau în număr de treizeci și trei. Ajuns la fața locului, Andrei somă cu fermitate: -Ieșiți. Sunteți înconjurați. Dacă vă opuneți veți muri. De frică mafioții în număr de douăzeci au ieșit din cavouri cu brațțele în sus. Bandele rivale s-au privit cu uimire neînțelegând prea bine de ce s-au întâlnit, dar au început să râdă când au văzut fantomele. Prinzând curaj au început să tragă cu pistoalele în fantome. Fantomele erau invulnerabile
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
data de 30 ianuarie. -Vom merge în Belgia, la Bruxelles. Aici în familia unui preot protestant, în anul 575, s-a născut în ultima viață anterioară, actualul tău fiu. Să mergem la cimitir, am și ajuns. Mă duse la un cavou pe ai cărei placă mortuoară scria: CONSTANT JIKARD *575-+675 PREOT și MAGICIAN A fost un căutător de adevăr și înțelepciune, clarvăzător care știa că îl așteaptă o viață viitoare. A fost un visător. Spirit superior și ghid luminos, pentru
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
termină de vorbit că am și ajuns la Marsilia-bijuteria Mediteranei. Ne-am oprit în cimitirul orașului. Eram în fața unui luxos monument funerar, care reprezenta un înger cu aripile desfășurate, de o frumusețe nepământeană. Pe uriața lespede de marmură neagră a cavoului scria: CONTELE MARIO BENVENUTI *1825+1921 MAGICIAN ȘI PREOT Născut într-o familie de vechi nobili, catolici fanatici și bigoți, nu a simțit niciodată sărăcia și lipsurile. Propagator al bibliei, prooroc creștin cu abilități magice. Răzbunător, războinic, orgolios, intrigant, violent
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
când Cosimo a început să amestece altfel culorile ? Prima pânză în care copacul își înălțase crengile, cu o blândă și îngrijorătoare putere, ca și cum ar fi prezidat genii elementare. Casa aceea. O clădire oarecare, meticulos reprodusă și devenind fantastică, să pară cavoul tuturor formelor vii sau, dimpotrivă, transparentă, o lacrimă, adunând soarele. Casa dispăruse. A simțit nevoia să renunțe la ea, să rămână doar între liniile și culorile ei sau nici măcar ale ei ! Dacă s-ar reconstitui această serie următoare de desene
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
a naturii își revărsa armonia peste văzduhul intoxicat de parfumuri, iar uriașa umbră a nopții se încovoia din greu peste argintul apelor, în care luna își oglindea dureros de concret chipul... Cadavrele clipelor acelea au dispărut însă de mult în cavoul anilor, iar ora aceea tainică la care s-a săvậrșit misterul se refuză însăși amintirii.... Timpul și locul sunt de altfel fără nici o însemnătate, esențială rămậnậnd doar clipa în care tu, întristatul meu contemplator, vei fi simțit trupul meu fremătậnd
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
alienare. Uneori un nud de femeie poate ridiculiza orice nod gordian. NATURĂ Dacă rămâneam în păduri, ajungeam ori sihaștri, ori tâlhari. Nu pot să dorm. Se smiorcăie toamna la fereastra mea. Primăvara - această perfuzie a iubirii. Gogoașa de mătase - singurul cavou din care se poate ieși viu. Cei care au copilărit la sat au pentru toată viața o rezervă de feerie. În curând, vom avea, probabil, păduri din plastic și aluminiu. Oare munții sunt tot semne de întrebare ca și piramidele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
în copaci. Dar cu automobilul. Nici natura și nici poporul nu și-au semnat capodoperele. Suntem teribil de poluați. Nici animalele de pradă nu ne mai mănâncă decât în situații extreme. Ne străduim să facem din planeta noastră un impresionant cavou. Omul - acest copil problemă al naturii. Se degradează și natura. Începe să semene cu arta modernă. Natura a știut să facă și din ciulini o capodoperă. Cum scoate oare nufărul atâta frumusețe din noroi. Fără oameni, Pământul ar fi, evident
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mai pronunțat contur de scorbură. De ratat, ratăm toți. Integral, ori pe câteva felii. E greu să-ți păstrezi verticalitatea într-o lume accentuat oblică. Pe artiștii rivali nu-i împacă decât posteritatea. Opera definitivă poate fi cea transformată în cavou. Marii frustrați devin sinucigași. Ori dictatori. Cuibărite în cărți, unele molii atacă hârtia, altele textele. Există critici care molfăie, rumegă, dar nu digeră. Deși a găbuit inteligența, omul nu renunță la forță. Dimpotrivă. De mii de ani, văruim efectele, dar
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de misionari. Își mai diversifică și ei meniul. Ultimul meu cuvânt va fi : Pământ! Agonisește cât mai multe bunuri, dacă vrei ca urmașii să nu-ți cânte veșnica pomenire mormăind. Orice mormânt e un strigăt. Este la modă înhumarea în cavouri din ciment. Sunt mult mai sigure. Să nu ne săpăm singuri mormântul. Acesta este obligația generației următoare. Un singur mijloc de transport mi-a rămas străin : dricul. De cele mai multe ori, moartea ucide o răpciugă, nu un bidiviu. Leneșii au un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
începuseră să-i apară irizări de dric. Va veni o vreme când de o parte a baricadei voi fi eu, iar dincolo infinitul. Mă tem că pe pământ singurul act de justiție este moartea. Nu e bine să-ți faci cavou din timpul vieții. Dacă se extind vecinii? Moartea nu e totul. Urmează cumplitul război al moștenitorilor. Privită prin prisma finalului, marea competiție a vieții pare inutilă, dacă nu chiar absurdă. Și pe mine moartea mă va lăsa rece. Mai nou
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
începi să-ți razemi speranțele de cealaltă. Martirii găsesc și morții un sens. Până la moartea noastră, cei dragi sunt în noi. Apoi, pășim ușor spre dânșii. Moartea e ca securitatea comunistă : tot timpul e cu urechile pe noi. Unii și cavoul și-l fac din marmură furată. Am impresia că marile revelații vin în pragul morții când nu mai pot fi povestite. Misterul încearcă să mascheze întunecimea și vidul de dincolo. Moartea stopează foamea de timp. Până și moartea este o
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o clientă care avea probleme în căsnicie: "Prezicătoarea și tânăra femeie se închideau împreună cu un preot, la miezul nopții, fie la țară într-un castel, fie la Paris într-o cameră singuratică într-o casă îndepărtată, uneori chiar într-un cavou sau magherniță bântuită de păsări de noapte pentru a îndeplini acolo o oribilă ceremonie"144. În aceeași ordine de idei, alte mărturii atestă faptul că uneori între magie, vrăjitorie și divinație nu se percepe nici o diferență. Toate ar denumi unul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
întâmplă omului din Occident prin punerea sa în imagine, căci imaginea este cea mai bună parte a lui: eul său imunizat, pus la loc sigur. Prin ea, cel viu se leagă de cel mort. Demonii și coruperea cărnurilor în adâncul cavourilor (în exemplul creștin) găsesc în ea ceva mai puternic. "Adevărata viață" este în imaginea fictivă, nu în corpul real. Măștile mortuare din Roma antică au ochii larg deschiși și obrajii plini. Și, chiar orizontali fiind, gisanții gotici n-au nimic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
li s-a furat locuința prin diferite tertipuri etc. În comunitățile urbane umane, edilii găsesc încăperi prin clădiri comerciale, gări, magazii, hoteluri vechi. În altele, cei fără adăpost se îngrămădesc sub scările unor blocuri, pe lângă gropi de gunoi, chiar în cavouri abandonate din cimitire sau în canale 197... În general, vecinii nu mai sunt "săritori", nici impresionați de cei care nu au loc de muncă și de odihnă, nici de cei care caută prin tomberoane... Cine mai știe câți mor și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Mendelssohn, și de vreo trei-patru infirmieri, care sufereau ei Înșiși de diverse boli, În spitalul lagărului se aflau În jur de șaizeci de bărbați și femei. Cât despre spital, e mult spus, nu era decât ceva mai mult decât un cavou. Am aflat că nu erau decât două feluri de pacienți: cei bolnavi, care mureau Întotdeauna, și cei răniți, care uneori se Îmbolnăveau și ei. În seara aia, Înainte de a se lăsa Întunericul, Mendelssohn veni să-mi examineze dungile. — Mâine dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Mexic există o deosebire esențială, de scop. Cele din Mexic nu conțineau nici un sarcofag. Așadar, nu erau necropole. Ele avuseseră o cu totul altă funcție decât în Egipt, servind drept bază pentru temple și pentru ritualurile sacrificiilor. Și deodată acel cavou stupefiant... Nicăieri în altă parte arheologii n-au găsit în piramidele din Mexic vreun tezaur sau vreo altă necropolă, dar un semn de întrebare există acum... În clipa când templele au fost acoperite odinioară de pădurea tropicală, s-a petrecut
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
de dolari doar pentru că „aveam nevoie de doză, omule, îmi trebuia bila, chiar nu înțelegi că nu am avut de ales?”. Amelia Sachs trecea la rândul ei podul acum spre închisoarea Bernard B. Kerik, cunoscută de toată lumea sub numele de Cavou; aici, chiar deasupra centrului civic al orașului, Sachs își pronunță numele, înmână gardianului pistolul și trecu de cealaltă parte a ușii metalice, care scârțâi și se închise în urma ei. Așteptă câteva minute și apoi omul pentru care venise aici își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
care bineînțeles că nu se referea propriu-zis la un lac, ci la un anumit loc de întâlnire din orașul New York. La fel cum „barca de pescuit” în care aveau să se urce nu însemna nici barcă, nici șalupă. ***** Înapoi la Cavou. Pe o latură a mesei prinse de podea, stătea cu o expresie sălbatică pe chip Joe Roth, avocatul corpolent al lui Andrew Constable. Charles Grady era așezat pe latura opusă, flancat de adjunctul său, Roland Bell. În aceeași cameră se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Dumnezeu că nu am făcut-o eu, spuse el gâfâind și lăsând impresia unui veritabil sentiment de remușcare. Poate după ce mă odihnesc puțin, îmi aduc aminte câte ceva pentru a-l găsi pe adevăratul criminal. Chiar vreau să ajut. Jos în Cavou, cei doi agenți care îl încadrau pe deținut și cărora li se spusese să stea tot timpul foarte aproape de el, îl conduseră spre biroul unde avea să fie trecut în registrul de intrări. Nu arată așa înfricoșător, gândi Linda Welles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ce face. Singurul lucru din viața mea, singurul lucru care a însemnat ceva vreodată pentru mine a fost iluzionismul, magia. - Mulțumesc, domnule. Mulțumesc. Gardianul ezită o clipă la auzul acestor cuvinte politicoase în timp ce-i deschidea ușa sălii de interogatoriu a Cavoului din Manhattan omului care le rostise, Andrew Constable. Deținutul zâmbi ca un preot în fața enoriașilor care tocmai își plătiseră dările către biserică. Mâinile îi fură descătușate de la spate și apoi legate din nou în față. - A ajuns și domnul Roth
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
concentrare. Chiar și cele mai simple împușcături - la țintă, vreun șarpe cu clopoței, șarpe-mocasin, căprior - puteau să aibă urmări neplăcute dacă nu te concentrai la țintă. Viața era tot cam așa. Și Bell știa că orice s-ar întâmpla în Cavou acum, trebuia să rămână concentrat la singura lui sarcină: protejarea lui Bell. Amelia Sachs sunase și raportase că verifica orice ființă umană pe care o zărea, indiferent de vârstă, rasă sau talie (tocmai urmărise și legitimase un gardian mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Rhyme. Ultima parte a subsolului. - Lasă asta în seama celor de la intervenție, spuse el, dându-și seama că își simțea capul foarte rigid vorbind în microfon. - E nevoie de toată lumea, șopti Sachs. Subsolul e al naibii de mare. Se afla acum sub Cavou, croindu-și drum pe coridoarele întortocheate. - Locul e atât de sinistru. Ca la școala de muzică. Înfricoșător... - Va trebui la un moment dat să scrii un capitol în cartea ta și despre cum să investighezi o crimă în astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]