12,819 matches
-
preț de 5% la toate produsele aflate în vânzare (cu excepția țigărilor), indiferent dacă plătesc cash, cu bonuri de masă (orice tip) sau cu Mastercard. IOAN BÎTEA „Café de Paris“ l Bun gust și relaxare O mulțime de sortimente de cafea, ceaiuri, cocteiluri și muzică „lounge“, aceste câteva cuvinte ar putea descrie una dintre cele mai noi cafenele din Timișoara. Odată ce i-ai trecut, însă, pragul, descoperi că nu sunt de ajuns. „Café de Paris“ (str. Popa Șapcă nr. 4, în incinta
Agenda2006-05-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284686_a_286015]
-
zonele pentru care se prognozează atingerea sau depășirea acestor praguri. O.U.G. nr. 99/2000 stipulează că angajatorii sunt obligați să ia următoarele măsuri minimale pentru menținerea stării de sănătate a salariaților care lucrează în aer liber: distribuirea de ceai fierbinte 0,5-1 litru/ persoană/schimb; acordarea de pauze pentru refacerea capacității de termoreglare, scop în care se vor asigura spații fixe sau mobile cu microclimat corespunzător; asigurarea echipamentului individual de protecție. Dacă nu pot asigura măsurile minimale, atunci, de
Agenda2006-04-06-bursa () [Corola-journal/Journalistic/284659_a_285988]
-
Ca turist, ospitalitatea caldă o trăiești chiar și în cele mai depărtate sate, unde, dacă se întâmplă să treci în timpul unuia din numeroasele festivaluri, vei fi bine primit, sfârșind prin a te alătura dansului lor sau bând o ceașcă de ceai împreună cu localnicii. O. PLOSCARIU Litoralul Ardealului l Complexul Balnear Ocna Sibiului Ocna Sibiului, denumită și „Litoralul Ardealului”, atrăgea, la începutul secolului trecut, turiști din toată Europa. În ultimele decenii, stațiunea și-a pierdut strălucirea. Și-a recuperat-o însă odată cu
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
a cântului cântăreața E. Holsten din Kopenhaga, cu dimensiuni colosate atât trupești cât și ale vocii, ne făcea deliciul cu trilurile ei de privighetoare. De altfel, era și numită de compatrioții săi ”Fra Triller”! Într-o zi sunt poftită la ceai la Xaver Scharwenka, unde am făcut cunoștința întregii și numeroasei sale familii. Soția sa, o rusoaică, îmi inspira multă simpatie, iar fiicele sale, frumoasa Isolda, și sora ei mă inconjurară îndată cu cea mai drăgăstoasă prietenie.La masă, pe care
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
ca prin audierea marilor artiștisă profit cât maimult. Însă pentru mine, incomparația rămâne ca pianist maestrul meu Reisenauer. Aici am auzit des pe Ferucio Busoni atunci în apogeul arteisale, care auzindu-se vorbind despre mica mea persoană, mă invită la ceai. Din motive care nu mi le mai amintesc, n-am putut să urmez invitației, așa că n-am mai avut prilejul să abordezpersonal extrem de interesanta persoană care a fost Busoni. Marele rege al vioareiEugen Ysaya, Conrad Aseforge Bauer, Kubelik, A. Schnabel
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
cu toate că în locurile de camping aveai la dispoziție curent electric, în ibricul acela fierbea apă, fumegând și zdrăngănind. Tata se apleca deasupra vasului fierbinte și asculta cu mândrie clocotul apei care fierbea, pe care apoi o turna peste plicul de ceai - un adevărat nomad. Se instalau în locuri stabilite, în campinguri, mereu în compania altora la fel ca ei, stând la taclale cu vecinii peste șosetele întinse la uscat pe frânghiile corturilor. Traseele călătoriilor erau stabilite cu un ghid, iar atracțiile
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
mama sa, celebra actriță Iarina Demian, în nenumarate spectacole, atât în roluri sclipitoare în fața scenei, cât și în calitate de regizor de seamă. De tatăl sau, renumitul jurnalist Ioan Chirilă, un simbol al domeniului, mă leagă amintiri speciale, cunoscându-l în cadrul emisiunii «Ceaiul de la ora 5», la debutul meu, unde am fost invitat chiar de dânsul. Am toată stima pentru această familie de profesioniști din care face parte și Tudor și cred că, prin toată munca depusă în timp, a reușit să mențină
Fuego, luat peste picior de Chirilă. Reacția artistului e incredibilă () [Corola-journal/Journalistic/43266_a_44591]
-
baie și... șterge covoru’! Mișcă-te! (Rareș execută.) Du cârpa în baie și pampers-ul la gunoi. Jos, la scară, e tomberonul. Ai venit? Rareș: - Mai ai multe? Ana: - Când te întorci, te speli pe mâini și-mi faci un ceai. (Rareș iese bombănind. Singură:) Descurcăreț ca soacră-mea... Dacă coboară scara cu ochii închiși! Îl culeg copiii de lângă tomberon!... (Pauză.) Uite că nu mai vine! (Strigă:) Rareș!... Rareș!... Rareș!... (Rareș dă buzna în cameră, se împiedică și cade lângă pat
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
mai fi și asta? Înțeleg: te pasionează matematica, fizica, chimia, muzica... Alexandru cel Mare, Napoleon, Cezar, Decebal, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare, Einstein... Rareș: (Revoltat, jignit.) - Mai ai mulți? Ana: - Da... geografia?!... Rareș: - Gata!... Ajunge!... Ai spus că vrei un ceai. Ana: (Plânge.) - De ce țipi la mine?... Poate mă iei și la pumni. Rareș: - Mamă! cum poți spune asta?!... Extraordinar!... Merge în bucătărie. Zgomote, bombănit, strănuturi.) Ana: De mușețel!... Nu ca soră -ta... Laxativ. De... era să mă curăț. (Pauză.) Ce
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Poate mă iei și la pumni. Rareș: - Mamă! cum poți spune asta?!... Extraordinar!... Merge în bucătărie. Zgomote, bombănit, strănuturi.) Ana: De mușețel!... Nu ca soră -ta... Laxativ. De... era să mă curăț. (Pauză.) Ce faci acolo?... Plângi?... Sau râzi?... Rareș: - Ceai. Ana: (Tare.) - Cum e afară?... Plouă? Rareș: (Din bucătărie.) - Nu. E soare. (Pauză.) Ana: - Vine ceaiu’ ăla odată?... Tu nu auzi? Rareș: - Imediat. Ana: - Cum e afară?... Plouă? Rareș: (Apare cu ceaiul.) - Vrei să- ți aduc umbrela? Ana: - Zahăr ai
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Pauză.) Ce faci acolo?... Plângi?... Sau râzi?... Rareș: - Ceai. Ana: (Tare.) - Cum e afară?... Plouă? Rareș: (Din bucătărie.) - Nu. E soare. (Pauză.) Ana: - Vine ceaiu’ ăla odată?... Tu nu auzi? Rareș: - Imediat. Ana: - Cum e afară?... Plouă? Rareș: (Apare cu ceaiul.) - Vrei să- ți aduc umbrela? Ana: - Zahăr ai pus? Rareș: - Pus... (O ajută să bea.) Ana: - Zgârcita de soru-ta nu pune... (Plânge) deloc. Rareș: - Acum de ce plângi? Ana: - Dacă râd, zici că-s nebună. Mai încet!... Vrei să mă arzi
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
mama neastâmpăratului maior de roșiori, e mult mai modestă. Nu se ia decât o dulceață cu cafea, și nici asta în liniște. Ocazia în sine e întotdeauna mai importantă decât masa. Dejunul din La Peleș, dejunurile din O scrisoare pierdută, ceaiul monden din Five o’clock sau serata muzicală din O lacună sunt forme, deloc savuroase, ale presiunii timpului. Nu se bucură, oamenii trăitori într-o epocă, de altfel, elegantă, nici de tihnă, nici de companie. Mesele sunt obligații, nu bucurii
Mese și mâncăruri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4231_a_5556]
-
castron cu friptură și două străchini de lut. Apoi, femeile plecară la fel de tăcute precum intraseră. Dar voi nu mâncați? E Post, Gheorghe... Știu că voi nu țineți... îl lămuri, din 81 ușă, bătrâna. Eu cu fata ne-am făcut un ceai, îl bem dincolo. Dacă vă mai trebuie vin, mai este pe sală, dar să nu vă puneți mintea cu el, că... nici nu s-a luminat încă și Dumnezeu știe ce va mai fi și azi... Nu terminaseră de mâncat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cumpere, dar n-au murit și nici nu s-au Îmbolnăvit atâția câți s-a dorit și planificat; ba dimpotrivă, aș afirma eu, a Început era „minunilor”, oamenii rezistă fără hrană, fără case, fără bani, se Însănătoșesc doar cu un ceai, plantele Își dezvoltă intens capacitățile curative, copiii cresc sănătoși și te miri cu ce. Recent, domnul Prim-Ministru a mai Încercat o altă formă de regionalizare. A eșuat și ea. Întrebați-vă cu adevărat de ce și CINE?! Domnul profesor Simirad
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și inevitabil. Trecu o oră sau poate mai bine până ajunse lângă masa unde tinere femei, și nu mai frumoase decât ea, dar îngrijit îmbrăcate, aproape luxos, pudrate și rujate, serveau câte-o felie de pâine și-o cană de ceai. Va să zică pentru asta stătea toată lumea aceea acolo! -, și cum își aștepta rândul, înciudată pe ea însăși că ajunsese să trăiască o astfel de clipă, uitând până și scopul venirii ei încoace, întoarse capul spre grupul de oficialități și-nainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
zăpăcească! Hai mai repede, doamnă! o-nghionti cineva din spate. Cerboaica, ridicând ochii jenată, se trezi în fața unei foste colege de liceu, fata unui agramat negustor de pește. Fără s-o recunoască, fata îi întindea o cană mare, cazonă, de ceai. Întoarse umărul și lăsă fața în jos, mulțumind. Hai, mamă! Hai, odată! strigă, înțelegând că bătrâna a strecurat felia de pâine în traistă și se îndeasă să mai primească una. Primul impuls fu să arunce cana și s-o rupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mulțime. Părea mai palid și mai îmbătrânit din pricina bărbii, avea un aer de suferință. El!? De ce, când el era șeful? Iuda trădătorul, înconjurat de opulența mărinimiei gratuite și zadarnice, știind că burta nefericitului oraș flămând nu se alină cu un ceai. Îl strigă pe nume: Tudore! Privirile li se încrucișară. "Cerboaica!" strigă el. Dora-Tudora! Cerboaica! Inutil să se prefacă de ochii soacrei că nu-l recunoaște, să-i dea lui posibilitatea să se lase prins de șocul întâlnirii cu el, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de energie și longevitate. Culegea și usca bureți, hribi grași și cărnoși, mai buni decât orice friptură, pe care-i întindea pe sfoară ca pe ardeii roșii, săltându-i în lada din pod; coarne dulci-acrișoare și măcieșe din care făcea ceaiuri și vin; coacăze pentru dulcețuri, ca și frunze de măcieș pentru înăcrit borșul; zmeură și mure brumate, strecurate de sub nasul ursului Tudor, pentru siropuri și dulcețuri. Câte și mai câte! Avea o cămară ca-n povești! Mere murate, mânătărci, chitoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un bun camarad (sunt și acum sociabilă) și râdeam foarte mult (și frumos, spun unii, pentru că mulți au râs la râsul meu). Stăteam în cămin, la Iași, ca orice student din provincie. Era să uit ! Nu lipseam de la reuniuni și ceaiuri; lucru foarte important pentru orice om - tânăr sau bătrân. Râdeți?... Voi, cei tineri, să nu râdeți, pentru că toți avem nevoie de oameni, de muzică, de voie bună, de mișcare ! Fiecare, după posibilități ! Bun! și această studentă plină de viață și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ochii i se umplură de lacrimi. Mă trezisem cu ea în biroul meu de la redacție, după o scurtă discuție telefonică, din care nu înțelesesem mare lucru. - Maria, ce e cu tine? Liniștește-te, ia loc. Poți să-ți ofer un ceai, un pahar cu apă? Eram derutată. Femeia pe care o cunoșteam de ceva timp, aflată la vârsta maturității, se comporta acum ca o adolescentă debusolată de primele izbucniri ale iubirii. De ce vorbea așa ea, cea care îmi lăsase impresia, din
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
arcușuri seci, viori pustii, de ce stați mute? Apar șoapte insidioase: Amărăciune, urând viața, mi-a spus în șoaptă: Să te ferești!" Totul ține de o anume regie a coborârii printre oglinzi, al cărei mobil real nu trebuie cunoscut: E gata ceaiul? Toți au venit? Totul e gata? cu o maramă acoperă iute groapa, lopata. Obiectele sunt susceptibile de comunicări tacite: oglinzile marama, groapa, lopata, lăutele, viorile, pălăria, bastonul, masca, mănușile complotează împotriva regizorului acestui tăcut spectacol, constituindu-se într-o recuzită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
oalele sparte. Într-o dimineață liberă, cănd Bărbie plecase la servici, fetele s-au gândit să ia micul-dejun în pat − dar nu în patul lor, ci în patul mamei. Așa că și-au făcut o tavă mare cu două căni de ceai și două căni de cacao, cu niște sandvișuri alături, si au pus tavă în pat între ele. Au deschis televizorul, s-au instalat comod și curând au adormit. Deodată fetele s-au trezit într-o băltoaca: − Aaa! Lucy, ce-ai
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3077]
-
maro? Și, mă rog, de unde a căzut? − Păi, am vrut sa luam masă în pat,...... − În patul meu? Și voi ce vă credeți, prințese, de vreți să luați masă în pat? Și spune drept, ce-ați vărsat? − O cană de ceai. − Și...? − Încă o cană de ceai. − Și...? − O cană de cacao. − Și...? − Încă o cană de cacao. − Aaaaa! Lucyyyyy! Lucy sări că arsă. Ieși repede și dădu nas în nas cu mama. Bărbie era furioasă. − Și tu, care ești mai
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3077]
-
căzut? − Păi, am vrut sa luam masă în pat,...... − În patul meu? Și voi ce vă credeți, prințese, de vreți să luați masă în pat? Și spune drept, ce-ați vărsat? − O cană de ceai. − Și...? − Încă o cană de ceai. − Și...? − O cană de cacao. − Și...? − Încă o cană de cacao. − Aaaaa! Lucyyyyy! Lucy sări că arsă. Ieși repede și dădu nas în nas cu mama. Bărbie era furioasă. − Și tu, care ești mai mare? Nu știi unde se ia
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3077]
-
mă înțelege cel mai bine, care îmi zice că pot, că merit, și care, cred că se mândrește cu mine. Am început să vorbim pe rețele de socializare, mă întreaba: - Ce faci? - Am citit puțin... - Poate ieși să bem un ceai? De aici, totul a început, am ieșit la ceai, am discutat, m-a petrecut acasă, eram cum credeam eu, doar prieteni, și nimic mai mult. Am mai ieșit, pentru că toată ziua stăteam acasă, la calculator, sau citeam, sau lecțiile mi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]