1,265 matches
-
ultima oară despre ideile novatoare ale inginerului Virgil care se lovesc de concepțiile învechite ale unora, probând gradul de maximă deviere de la realitate la care ajunsese monarhia materialist dialectică a lui N. Ceaușescu. Practic însă, se poate afirma că propaganda ceaușistă prin cinema a luat sfârșit cu mai bine de doi ani înainte de sângerosul sfârșit al regimului. Studii de caz Ediție specială (1978), Probă de microfon (1980), Croaziera (1981), Glissando (1984) sau Ilegalism, realism, metaforită Mircea Daneliuc e un caz cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ce vreți de Partid, de Comitetul Central, de socialism, de comunism, dar nici un cuvânt despre Tovarășul Ceaușescu, că atunci luăm măsuri. Accentele critice la adresa sistemului, combinate cu magnificarea Conducătorului, fac din Probleme personale un film de propagandă nu comunistă, dar ceaușistă, în favoarea dictaturii personale, nu a proletariatului. Totuși, numărul și deschiderea supapelor prezente în acest film sunt un simptom, acum limpede, al presiunii sociale în creștere, resimțită de Partid. Secvențe (1982) sau Cinema contra cinema - seria a doua În cinematografia română
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
50, numai că la Pița respectiva generație tânără se reduce la un singur personaj, Puștiul, interpretat de Claudiu Bleonț, și la apariții pasagere ale Oanei Pellea. Ambele filme povestesc despre ipocrizie, lașitate și responsabilitate. Scopul lor este același : caricaturizarea dictaturii ceaușiste în faza terminală din anii ’80. Și totuși, Concurs e fundamental diferit de Croaziera. Daneliuc înțelege să-și plaseze critica într- o desfășurare cât se poate de realistă a acțiunii, e preocupat să asigure în primul rând fluența naturală a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
80. Și totuși, Concurs e fundamental diferit de Croaziera. Daneliuc înțelege să-și plaseze critica într- o desfășurare cât se poate de realistă a acțiunii, e preocupat să asigure în primul rând fluența naturală a întâmplărilor care întruchipează declinul societății ceaușiste. Nu există mișcări gratuite de aparat, efecte speciale de amorul artei, coloană sonoră sofisticată - singurul element nondiegetic în Croaziera este cântecul auzit sporadic al Violetei Ciomârtan, cu singulara ei voce copilărească. Pița, în schimb, intervine vizibil și masiv în fluxul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film : „De- ar fi să piară Axa, să se prăbușească întreg neamul românesc cu ea !”, la care Iorga reacționează cu oroare : „Asemenea cuvinte sunt o blasfemie ! Nimeni nu are dreptul să le rostească, indiferent de credință sau convingeri politice !”. Mesajul ceaușist este acum pe deplin conturat : chiar dacă România rămâne ultima redută stalinistă din lagărul socialist, ceea ce se și întâmpla, ea trebuie să reziste cu orice preț și cu Ceaușescu în frunte. Concluzii Originea propagandei se situează în timp aproape de cea a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca șef de promoție, ați fost sortit inițial unei cariere didactice în învățământul universitar. Una relativ scurtă, din păcate, curmată în stil ceaușist și cu urmări nu doar pe plan profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale“, după model asiatic, a dus la desființarea Facultății de Istorie Geografie din Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din 1975 am trecut în învățământul liceal, dar mi-am continuat activitatea în domeniul cercetării arheologice. Cu Muzeul din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi, prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor. Absolvind ca șef de promoție, ați fost sortit inițial unei cariere didactice în învățământul universitar. Una relativ scurtă, din păcate, curmată în stil ceaușist și cu urmări nu doar pe plan profesional. Considerați sau nu benefică trecerea fortuită de la catedră la activitatea muzeală? Mi-ar fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
fi plăcut să slujesc învățământul superior, în care am fost repartizat la terminarea facultății, până la capăt. Dar, cum se știe, „nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremi“. După 12 ani de activitate, o măsură abuzivă a regimului ceaușist, în cadrul „revoluției culturale“, după model asiatic, a dus la desființarea Facultății de Istorie Geografie din Bacău, alături de alte facultăți din țară. Din 1975 am trecut în învățământul liceal, dar mi-am continuat activitatea în domeniul cercetării arheologice. Cu Muzeul din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
lume de C. Țoiu. Cititorului i se cere să facă efortul de a dezlega un puzzle, și să decripteze enigma tabloului descris pentru a înțelege semnificația secretă a romanului. Putem doar să ne imaginăm deliciul cititorilor acestor romane în timpul dictaturii ceaușiste, când, în spatele descrierilor unor opere de artă, ei întrevedeau critici ale regimului, pe care însă cenzorii nu le observaseră și le lăsaseră "să treacă". Observăm astfel că o lectură atentă a detaliilor, uneori nu evidente, cum este descrierea operelor de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sa esențială. Concepția statului patron, generos, protector și paternalist este bine consolidată. El trebuie să dea și această psihologie este transferată din plin, și pe față, și instituțiilor internaționale de credit. Europa deci trebuie să dea. pentru a menține industria ceaușistă neproductivă și necompetitivă, a umple periodic golurile bugetare, a salva pacea socială, stabilitatea în Balcani și alte asemenea pretexte. și această concepție este bine consolidată și rodată. M. pacepa afirma, în bună cunoștință de cauză, de altfel, că după Ceaușescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
că după Ceaușescu nu alta ar fi fost și contribuția românească la doctrina comunismului internațional: a construi o puternică industrie socialistă cu tehnologie furată șurub cu șurub de la... occidentali, de preferință americani. Istoria se repetă. B.E.R.D. trebuie să salveze industria ceaușistă falimentară moștenită etc. Destin umilitor de eterni debitori, asistați, stipendiați, sponsorizați etc. etc. Cuvântul magic cel mai plăcut auzit la Guvern, la M.A.E., la Cotroceni, este, în orice caz, amabila invitație: passez à la caisse... Europa, se știe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
populația, muritorul de rând știe că există, efectiv, o altă Europă, fie și prin faptul că, legal vorbind, s-au ridicat restricțiile de călătorie. Evenimentul este important, chiar capital; cum s-a observat pe bună dreptate, pașaportul devenise sub regimul ceaușist o adevărată obsesie națională. Azi putem, în principiu cel puțin, circula. Libertatea de mișcare este o realitate. Apare, în același timp, și restricția noii taxe (cât de constituțională?) de trecere a frontierei. Dar dacă avem bani, putem pleca oriunde în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
foarte mult în anii dictaturii și printr-o reacție de alt ordin. și ea s-a precizat cu cea mai mare claritate imediat după 22 decembrie 1989. Indiferent de ce au făcut sau n-au făcut unii sau alții sub regimul ceaușist, am verificat din plin două criterii esențiale de sinceritate a respingerii sistemului totalitar de către cei ce au trecut de partea democrației: 1. cei ce au intrat imediat, repet: imediat în acțiune, în primele zile după 22 decembrie, când situația era
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
iremediabil minoră etc. De unde fenomene frecvente de satelizare, epigonism, sincronism mecanic, imitație, aliniere docilă la diferite școli europene etc. Invers, se manifestă uneori și un agresiv complex de superioritate, de esență naționalistă, căruia teoria protocronismului i-a dat, sub regimul ceaușist, cea mai directă expresie. Românii ar fi pionieri, creatori, inițiatori, inventatori etc. în foarte multe domenii, cu pretinse priorități europene. Unele orientări mistico-esoterice (dar cu rădăcini în tracomania mai veche), fac din Zamolxis profetul absolut al umanității, din muntele Omul
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
reamintim, în sfârșit, de încă un profet al timpurilor noastre: petre țuțea. El este, după cum bine se știe, Socrate al României. Al doilea, după Nae Ionescu. Va fi fiind penibil Oswald Spengler. Dar a relua cuvânt cu cuvânt formule pur ceaușiste, repetate în zeci și zeci de discursuri, oare cum este? Deci ce înseamnă suveranitate și independență națională totală după petre țuțea? Citez: Egalitate în drepturi, neamestec în afacerile interne, avantaj reciproc, colaborare pașnică și multilaterală cu toate popoarele, indiferent de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
studiilor literare noi înșine am acumulat și am atins unele rezultate, o anume experiență. Dar, bineînțeles, este vorba de o altă problemă, pur tehnică. Să spunem doar atât pentru a încheia, că o politică a culturii oficială, propagandistică, de tip ceaușist, festivist, n-are absolut nici o șansă în Europa culturală contemporană. Dar despre toate acestea cu altă ocazie. Subtitlurile aparțin redacției revistei Familia 4. Literatura română intră în Europa Necesitatea de a transforma prezentarea culturii și literaturii române în acte sistematice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o astfel de situație? Cine selecționează și de ce? Cum și când? Întrebări esențiale și, din punctul nostru de vedere, încă insolubile. Cum se poate îndrepta o astfel de situație? Ne-am pus-o din anii '70-'80, în plină dictatură ceaușistă, când am înființat tocmai în acest scop Cahiers roumains d'etudes litteraires. (La 26 octombrie 1993, revista fundată, în 1973, de noi, și-a aniversat două decenii de apariție. Evenimentul a fost reținut de presa centrală n.n.) Acțiunea începe să
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Securitatea este o eroare. Nici până astăzi nu "s-a putut dovedi implicarea ei în acte armate împotriva manifestanților sau a armatei trecute de partea demonstranților"138. Cel de-al doilea autor amintit nu numai că neagă categoric implicarea Securității ceaușiste, dar o scoate pe aceasta din urmă drept o victimă neprihănită a manipulării mass-media. În Occident s-ar fi mediatizat imaginea securiștilor-teroriști care i-au supus pe intelectuali și maghiari unor suplicii și atrocități greu egalabile. Or, de fapt. situația
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
elitele profesionale ale țării. Nu trebuia să-l fi citit pe Pareto sau pe Mosca și teoriile lor despre elite pentru a crede în această soluție de societate. Cred că m-am înșelat încă o dată. Combinația de limbă de lemn ceaușistă (mai bine zis, sechelele ei) cu euro-jargonul birocratic de la Bruxelles a dat naștere unor euro-hibrizi dâmbovițeni monstruoși. Iar ca mică notă personală rancunière (ranchiunoasă), cum ar spune frații francezi, astfel de exemplare m-ar putea întreba la un potențial interviu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
care acoperise cândva banchetele. Camionul era atât de uzat încât era singurul autovehicul care merita sa fie băgat pe drumul acesta care depășește cu mult dimensiunea unei simple enervări. Rata fusese achiziționată de un mic afacerist local de la vreun șantier ceaușist aflat în disoluție. Mă rog, după ’89 fiecare a pus mâna pe ce a apucat... Locul lui a fost luat de un maxi-taxi curajos. Marea majoritate a drumurilor de țară sunt oribile, distruse în ultimul hal, abandonate, mâncate de ploaie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
a enervat însă lichelismul reporterilor. Pentru un week-end petrecut la Mare, nu îndrăzneau să-i critice pe cei de la primărie, se gudurau slugarnic, întrebându-se (vezi, promovare!) de ce preferă unii litoralul bulgăresc. Trist, foarte trist. Am reușit să transformăm turismul ceaușist în turism manelizat. Nu mai există nimic autentic pe litoralul acesta. Habar nu avem ce trebuie vândut, ce trebuie criticat, ce trebuie schimbat, în sensul bun al termenului. Dacă aș fi Neptun, i-aș ințepa direct în fund cu tridentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
bun, numai că Traian Băsescu n-a fost deloc sincer când a făcut-o. Se vede clar: ce rezultate concrete a avut acea condamnare? Nici unul. Eu consider că însăși acțiunea de condamnare oficială a comunismului ca doctrină (nu a dictaturii ceaușiste sau dejiste!) a fost în sine una crucială. Dar probabil că sunt subiectiv. Problema e că președintele nu are la îndemână mijloace prin care să producă efecte concrete. Și, de fapt, nici nu mai e treaba lui. Elaborarea unor legi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
din ființa națională și să denunțe grotescul prin violența reprezentărilor epice, așa cum procedează „mizerabilismul“ nouăzecist (Daniel Bănulescu, Petre Barbu). Poveștile de viață ale trăsniților de azi (Sorin Stoica) și supraviețuirile monstruoase sau bonome din postcomunism ale „oamenilor noi“ din subterana ceaușistă (Petru Cimpoeșu, Dan Lungu) nu pot fi regăsite în scrierile lui Teodorovici aproape niciodată. Scriitorul nu are o predispoziție anume pentru pitoresc, chiar dacă dispune de un umor veritabil - fie el „nebun“ sau „amar“, cum l-au numit criticii (uneori chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
românești prin viața și opera lui I.L. Caragiale", am luat cronica lunară în Transilvania și mi-a furat Dumnezeu mințile cu propunerea doamnei Bușulenga de bursă IREX în SUA. [...] Însă dacă regret enorm ceva sunt exact acei ani de sfârșit ceaușist, din 1985 în 1989, când trebuia să-mi fi scris cele două sinteze mult visate și atât de fezabile: "Caragialele" și Povestea genereției '27. Asta n-am să-mi iert niciodată. Atunci ar fi trebuit să pun punct publicisticii, să
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]