2,949 matches
-
9,25 și în textul paralel 2Cr 8,13; din păcate manuscrisul primului text este alterat în acest loc, iar al doilea text ne oferă doar o listă a sărbătorilor celebrate în sanctuar. Nu se specifică ce legătură exista între celebrarea publică la templu și celelalte sanctuare locale. Se presupune că sărbătoarea n-ar fi o importanță deosebită înainte de exilul babilonian; e posibil ca, datorită caracterului său eminamente agricol, în lipsa unei încercări de istoricizare sau de corelare cu istoria sacră, să
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
caracterul lacunos actual al informațiilor provenite din izvoarele oficiale. În orice caz, în Ez 45,21 sărbătoarea săptămânilor este inclusă în sărbătorile ce trebuiau celebrate în templul reconstruit. În fine, în Dt 16,11 ș.u. se precizează și că celebrarea acestei sărbători a fost centralizată la templul din Ierusalim, mai exact în sanctuarul „ales de Yhwh pentru a face o locuință numelui său”. 11.2. Trăsăturile sărbătorii Am notat două fragmente care precizează timpul prevăzut celebrării sărbătorii săptămânilor: primul, Dt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
se precizează și că celebrarea acestei sărbători a fost centralizată la templul din Ierusalim, mai exact în sanctuarul „ales de Yhwh pentru a face o locuință numelui său”. 11.2. Trăsăturile sărbătorii Am notat două fragmente care precizează timpul prevăzut celebrării sărbătorii săptămânilor: primul, Dt 16,9 care stabilește șapte săptămâni „de când secera începe să taie spicele”, text care, la o atentă examinare, ne dăm seama că este produsul unor reelaborări însemnate, și al doilea, Lev 23,15 ș.u. care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mimmåḥorat haššabăt), din ziua în care ați adus snopul ca dar legănat, până în ziua următoare a săptămânii a șaptea, să numărați cincizeci de zile; atunci să aduceți o nouă ofrandă lui Yhwh”. Odată realizată legătura dintre Paște și Azime, data celebrării sărbătorii săptămânilor era ușor de calculat, dar în perioada în care cele două sărbători erau încă independente nu era chiar atât de simplu pentru că Azimele nu aveau încă o dată fixă deoarece nu putea avea loc înainte de coacerea orzului. Mai târziu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fapt, era de ajuns o anticipare (dacă timpul era frumos și cald) sau o întârziere (când era timp urât și frig) a coacerii orzului pentru ca să se deregleze întregul sistem cronologic. a) Se pare totuși că ideea care susținea sărbătoare era celebrarea unui fel de săptămână cosmică, al cărei început și sfârșit coincideau cu datele secerișului. Prin această idee simplă sărbătoarea nu mai depindea de începutul și sfârșitul secerișului, deși în curentele mai ortodoxe acest aspect nu era în întregime prezent. b
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
2.a), descendenții lui Boet, unul dintre ucenicii lui Antigon din Soco (secolul al III-lea î.C.), considera că e vorba de prima sâmbătă după Paște, adică la mai puțin de o săptămână după 15 nîsăn, și de aceea celebrarea cădea obligatoriu întotdeauna sâmbăta; fariseii susțineau însă că se identifica chiar cu ziua de 15 nîsăn, astfel că, numărând cincizeci de zile, sărbătoarea cădea între 5 și 7 a lunii sîwan (mai-iunie) în funcție de durata lunilor precedente (29 sau 30 de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o strânsă legătură cronologică între exodul din Egipt și tradiția sinaitică ce are în prim plan stipularea alianței și darul Torei, făcându-le să cadă exact la două luni și jumătate după aceea, adică istoricizându-le în funcție de Paște. Mai mult, această celebrare este identificată cu sărbătoarea săptămânilor deși contextul său a fost la origine complet diferit! Aceeași chestiune se repetă în 2Cr 15,8-14: cu ocazia reformei religioase a regelui Asa în Iuda (sfârșitul secolului al X-lea - începutul secolului al IX
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
datează din sărbătoarea primițiilor și este foarte probabil ca sărbătorea alianței din comunitatea de la Qumran (IQ S I,18-II,18; Moraldi 1986, pp. 113 ș.u.; García/Martone 1996, pp. 73 ș.u.) să se fi desfășurat în contextul acestei celebrări. Și Targumul, în 2Cr 15,10 citea „sărbătoarea săptămânilor” în loc de „luna a treia”. S-ar părea deci că această combinare s-a concretizat în iudaismul heterodox, în timp ce iudaismul ortodox nu a luat în considerare aceste date. e) Prin acest procedeu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ne amintim însă că „mărturisirea de credință” înregistrată în Dt 26,5b-10a are loc în contextul ofertei primițiilor. Putem așadar urmări procesul care a dus la această integrare până spre începutul perioadei postexilice. f) Sărbătoarea săptămânilor a fost dintotdeauna o celebrare ce dura o singură zi, diferită de alte festivități ce se întindeau pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă. Doar în „diaspora”, din cauza dificultății de a calcula exact calendarul lunar, se obișnuia să se mai adauge la prima zi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
perioadă mai lungă sau mai scurtă. Doar în „diaspora”, din cauza dificultății de a calcula exact calendarul lunar, se obișnuia să se mai adauge la prima zi o a doua festivitate. Oricum, s-a păstrat caracterul eminamente agricol al sărbătorii: în timpul celebrării sale se citea Cartea lui Rut ce are ca obiect secerișul și culesul; în plus, în Mișna, în tratatul Biqqûrîm („primițiile”) II,3-6 găsim o descriere detaliată a procesiunii în timpul căreia țăranii duceau primițiile la templul din Ierusalim; acest rit
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
3-6 găsim o descriere detaliată a procesiunii în timpul căreia țăranii duceau primițiile la templul din Ierusalim; acest rit reflectă fidel „mărturisirea de credință” din Dt 26,5b-10a la care am făcut aluzie puțin mai înainte. Deoarece presupune încă existența și celebrarea cu regularitate a riturilor sale, înseamnă că această descriere ar trebui să fie anterioară distrugerii templului din anul 70 d.C. g) După cum o arată tendința pelerinilor din „diasporă” de a se limita să celebreze doar cele două sărbători ale Paștelui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
spre începutul perioadei populare a reușit să-și facă loc în templu și sinagogă. Cel puțin ipotetic, acest lucru era posibil doar după eliminarea acelor idei de origine cananeeană ce constituiau un scandal în mediul mai ortodox. În orice caz, celebrarea sa se polariza în jurul gratitudinii, după cum o exprimă de mai multe ori Os 2. Mai mult, „mărturisirea de credință” din Dt 26,5b ș.u. nu exclude presupunerea originii israelite a sărbătorii. b) În acest moment e interesant de notat
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
îl recunoștea ca temelie a sa. Precum Moise „urcase” pe Sinai să aducă Torah , la fel și Isus „urcase” la cer, pentru a-l trimite pe Duhul său. Și în acest caz avem un alt exemplu de adaptare a unei celebrări antice, în care substratul agricol e deja uitat cu totul. 12 Sărbători și solemnități: Sărbătorile de toamnă 12.1. O succesiune de sărbători Sărbătorile de toamnă reunesc o serie de festivități pe care le vom analiza în continuare. În Biblia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în continuare. În Biblia Ebraică, în iudaismul mediu, dar și în unele părți din Noul Testament, acestui timp i se dădea o însemnătate deosebită, după cum o dovedește chiar și numai durata sa. Din izvoarele biblice și postbiblice înțelegem că includea diferite celebrări: o sărbătoare (finală) a recoltei, sărbătoarea „colibelor” sau a „tabernacolelor”, celebrate în prima și respectiv ultima zi a lunii a șaptea (în funcție de calcularea lunilor începând din primăvară), numită tišrî, în calendarul neobabilonian aflat în uz până în zilele noastre, și ’êtannîm
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
lunii a șaptea (în funcție de calcularea lunilor începând din primăvară), numită tišrî, în calendarul neobabilonian aflat în uz până în zilele noastre, și ’êtannîm, în calendarul folosit în Israel înainte de exil; la acestea se adaugă ziua „ispășirii”, Anul Nou și alte două celebrări: sărbătoarea încoronării regelui și sărbătoarea alianței sau încoronarea lui Yhwh; despre ultimele două știm prea puține lucruri; nu suntem siguri nici dacă s-au celebrat cu adevărat sau dacă nu cumva sunt doar o presupunere a certătorilor. 12.2. Trăsăturile
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
sfârșitul culegerii recoltelor și a viei, adică la începutul toamnei, înainte de începutul ploilor; în a doua etapă a fost inserată în calendarul lunar oficial fixându-i-se data în noaptea cu lună plină care urmează după exact șase săptămâni de la celebrarea Paștelui și a Azimelor. Unicul contra-argument al acestei explicații este discreția izvoarelor. c) Iată însă ceea deducem din izvoare: imprecizia datării sărbătorii se datorează, în mare parte, tocmai caracterului său agricol care trebuia să permită o anumită flexibilitate în stabilirea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
2Cr 8,13; se numește ḥag hassukkôt. Al doilea termen nu înseamnă niciodată „tabernacol” sau „cort”, și de aceea este improprie denumirea de sărbătoarea corturilor. Numele însuși ne sugerează una dintre componentele sale exterioare cele mai importante, prezentă încă în celebrările actuale; sukkăh este o construcție provizorie și, în ciuda traducerii cu „colibă” sau „cort”, indică mai degrabă un acoperiș din ramuri făcut cu scopul de a apăra de soare în timpul zile sau de roua nopții, nu de ploaie. Poate servi și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
caracteristic mai degrabă într-un mediu cu specific agricol, astfel că sărbătoarea se aseamănă cu cea descrisă în Jud 9 și 21, fiind o sărbătoare a culesului viilor. c) Deci, aluzia la pustiu vrea să justifice doar forma exterioară a celebrării, mutând-o din contextul originar, considerat reprobabil, în istoria sacră. Același fenomen al reîntoarcerii la timpul vieții în cort se verifică și în cultul samaritanilor care, pentru a celebra Paștele, se instalează în corturi pe muntele Garizim; deși corturile sunt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
prelată (a unui car)” sau „locuință” în sens generic, astfel că nu putem baza exagerat pe eventualitatea interpretării. e) În fine, unii comentatori au asociat termenul „cort”, în ebraică ’ōhel, căruia Os 12,10 îi dă un sens escatologic, cu celebrarea sărbătorii în chestiune; însă, în acest text de orientare escatologică ce poartă amprenta redactării Dtr a cărților lui Osea și Ieremia, lipsește aluzia la această sărbătoare prin evocarea reîntoarcerii la origini, adică la pustiu și la timpurile primordiale; în afară de aceasta
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ritul sărbătorii și explicația sa istorico-teologică; de aceea, ne întrebăm dacă nu cumva și în acest caz autorii biblici au încercat (fără a reuși prea bine, cf. Paștele și Azimele) să fuzioneze într-un unic context istorico-tradițional și teologic o celebrare cu origine agricolă. Textul Neh 8,15-17 ne îndreaptă spre un răspuns afirmativ : „Fiii lui Israel nu mai făcuseră astfel [sărbătoarea] din zilele lui Iosue, fiul lui Nun, până în ziua ceea. Și a fost foarte mare bucurie”. Această mărturisire ne
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nu putem verifica adevărul acestei ipoteze în favoarea căreia se aduce ca argument faptul că reformatorii se prezentau în calitate de restauratori, în efortul lor de a readuce la dimensiunile tradiționale o sărbătoare căzută în desuetudine. g) Textele biblice sunt laconice cu privire la detaliile celebrării sărbătorii, făcând excepție construirea acoperișurilor din ramuri. În compensație, Mișna ne oferă numeroase amănunte care, deși transmise într-un context tardiv, se referă la obiceiuri antice după cum o sugerează detaliile de tip naturalist pe care le conține. În tratatul Sukkăh
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
din ramuri. În compensație, Mișna ne oferă numeroase amănunte care, deși transmise într-un context tardiv, se referă la obiceiuri antice după cum o sugerează detaliile de tip naturalist pe care le conține. În tratatul Sukkăh IV,1-4 citim că în timpul celebrării din templu aveau loc două rituri menționate și în Biblie: I. Stropirea cu apă într-un spațiu anume rezervat în interiorul incintei sacre (nu e clar dacă în fiecare din cele șapte zile ale celebrării sau doar într-o singură zi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Sukkăh IV,1-4 citim că în timpul celebrării din templu aveau loc două rituri menționate și în Biblie: I. Stropirea cu apă într-un spațiu anume rezervat în interiorul incintei sacre (nu e clar dacă în fiecare din cele șapte zile ale celebrării sau doar într-o singură zi). Apa nu era obișnuită, ci provenea din izvorul Siloe în Cedron și dusă în templu prin Poarta apei. Ritualul, care avea loc la sfârșitul anotimpului secetos de vară (’êtănîm, numele cananean al lunii, înseamnă
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în noul an, sărbătoare ce pare să coincidă temporal, cel puțin aproximativ, cu sărbătoarea „colibelor”. E posibil, pornind de la denumirea porții, ca apa să fi fost adusă în templu, chiar din perioada preisraelită a cetății. II. Același tratat menționează și celebrarea în timpul nopții a unor rituri în timpul cărora templul era luminat ca ziua. Găsim aici o corespondență semnificativă între luna plină din timpul sărbătorii din ziua 15 a lunii a șaptea și celebrarea nocturnă a sărbătorii „colibelor” , chiar dacă acesta era probabil
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
preisraelită a cetății. II. Același tratat menționează și celebrarea în timpul nopții a unor rituri în timpul cărora templul era luminat ca ziua. Găsim aici o corespondență semnificativă între luna plină din timpul sărbătorii din ziua 15 a lunii a șaptea și celebrarea nocturnă a sărbătorii „colibelor” , chiar dacă acesta era probabil un element comun antic. h) În concluzie, și în acest caz avem de-a face cu o sărbătoare inițial agrară și astrală, care mai târziu, într-un mod difuz, a fost istoricizată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]