1,227 matches
-
de quelques mois, avait déjà de gros besoin d'argent. Le mari n'intervient que pour autoriser să femme à vendre. (...) cinquante mille francs, qui allaient disparaître en dentelles et en bijoux, devaient lui rapporter, à lui, le cent pour cent" [ibidem, p.117]. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pariziana romanesca: mit și modernitate 2 1 Capitol Cuprins Introducere Personaje emblematice ale modernității: Pariziana Mitopo(i)etică aparentei: femeia pariziana Adnotare Adnotare Concluzii Bibliografie selectivă Capitol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
chapitre bénéficie de sources abondantes qui ont été abordées avec précaution, en leur laissant, pour la plupart, libre cours. Il faut noter, tout d'abord, le travail de pionnier du professeur I. Simionescu qui a publié il y a presque cent ans le premier ouvrage de synthèse sur la Finlande - Finlanda. Oameni, lucruri, locuri (La Finlande. Gens, choses, lieux). De la première moitié du siècle, a été aussi retenue l'activité de Horia Oprișan, attaché culturel et professeur à Helsinki, qui a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nu". În cazul în care nu se ajunge la un acord, nici unul dintre jucători nu primește nimic. Așadar, teoria jocurilor bazate pe raționalitatea jucătorilor susține că cel care face propunerea va oferi puțin mai mult decât nimic, de exemplu un cent, celui care trebuie să ia hotărârea. Acesta se va vedea nevoit ori să accepte un cent, ori să plece cu mâinile goale, și deci, va accepta. Cel care face propunerea, adică, cel care are puterea de a stabili agenda, va
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
nimic. Așadar, teoria jocurilor bazate pe raționalitatea jucătorilor susține că cel care face propunerea va oferi puțin mai mult decât nimic, de exemplu un cent, celui care trebuie să ia hotărârea. Acesta se va vedea nevoit ori să accepte un cent, ori să plece cu mâinile goale, și deci, va accepta. Cel care face propunerea, adică, cel care are puterea de a stabili agenda, va rămâne cu restul de 99 la sută. Comisia Europeană deține o astfel de putere de a
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
pentru împărtășanie, numele lui devenind astfel subiectul multor glume. Uneori, prenumele sfântului patron a fost descompus în mai multe combinații evocatoare de sacru ("vin sang" (fr.) vin sânge). Alteori, s-a vrut ca patronimul să fie sinonim al abundenței ("vin cent" (fr.) vin cent). Variațiile posibile din jurul cuvântului "vin" explică în mare parte prețuirea acordată sfântului Vincențiu de comunitatea viticolă. Totuși, nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lui devenind astfel subiectul multor glume. Uneori, prenumele sfântului patron a fost descompus în mai multe combinații evocatoare de sacru ("vin sang" (fr.) vin sânge). Alteori, s-a vrut ca patronimul să fie sinonim al abundenței ("vin cent" (fr.) vin cent). Variațiile posibile din jurul cuvântului "vin" explică în mare parte prețuirea acordată sfântului Vincențiu de comunitatea viticolă. Totuși, nu asta pare să fi fost cauza principală. Data la care este sărbătorit Sfântul Vincențiu, 22 ianuarie, se află într-o perioadă crucială
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
200 de periodice în 13 state: New York-ul era deja în stadiul de a deveni centrul cel mai important. În acest oraș au apărut primele mari ziare care au știut să-și mărească audiența scăzînd prețul de vînzare la 2 cenți, echivalentul unui penny englez sau a 10 centime franceze. Primul a fost The Sun, lansat în 1833 de Day și care în 1835 ajunsese deja la 19.000 de exemplare. Gordon Bennet (1795-1872), cel care a creat, în 1835, New York
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a 10 centime franceze. Primul a fost The Sun, lansat în 1833 de Day și care în 1835 ajunsese deja la 19.000 de exemplare. Gordon Bennet (1795-1872), cel care a creat, în 1835, New York Herald cu prețul de 1 cent, trec(nd la 2 cenți în anul următor, impune formula jurnalismului modern: reportaje, subiecte confidențiale, fapte diverse. Încă din 1839 el avea corespondenți în Europa și scotea 33.000 de exemplare. Șocat de excesele acestui tip de jurnalism care sacrifica
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a fost The Sun, lansat în 1833 de Day și care în 1835 ajunsese deja la 19.000 de exemplare. Gordon Bennet (1795-1872), cel care a creat, în 1835, New York Herald cu prețul de 1 cent, trec(nd la 2 cenți în anul următor, impune formula jurnalismului modern: reportaje, subiecte confidențiale, fapte diverse. Încă din 1839 el avea corespondenți în Europa și scotea 33.000 de exemplare. Șocat de excesele acestui tip de jurnalism care sacrifica prea mult în căutarea informațiilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
scotea 33.000 de exemplare. Șocat de excesele acestui tip de jurnalism care sacrifica prea mult în căutarea informațiilor și neglija apărarea ideilor politice, unul dintre redactorii de la Herald, Horace Greeley, a fondat în 1841, la pre(ul de 1 cent, New York Tribune care a fost nevoit și el să treacă la 2 cenți. Mai serios, fidel editorialelor lungi, acest ziar a căpătat repede o mare audiență în mediile puritane. Liberal ca politică, cu vederi uneori socializate, Tribune ducea o luptă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
sacrifica prea mult în căutarea informațiilor și neglija apărarea ideilor politice, unul dintre redactorii de la Herald, Horace Greeley, a fondat în 1841, la pre(ul de 1 cent, New York Tribune care a fost nevoit și el să treacă la 2 cenți. Mai serios, fidel editorialelor lungi, acest ziar a căpătat repede o mare audiență în mediile puritane. Liberal ca politică, cu vederi uneori socializate, Tribune ducea o luptă aprigă contra lui Herald. El a lansat un supliment ilustrat, Weekly Tribune, ce
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Statele Unite din această perioadă sînt pe măsura formidabilei dezvoltări a acestei țări după Războiul de Secesiune. În 1910, în Statele Unite existau deja 2430 de cotidiene, cu un tiraj ce depășea 24 milioane de exemplare. Evolu(ia ziarelor ample, de 2 cenți, continu(. Dacă New York rămîne centrul cel mai important al edițiilor cotidiene (existau 22 în 1910), fiecare oraș important dispune la acea dat( de mai multe publica(ii. Ziarele se confruntau adesea cu o violență surprinzătoare (i ca manieră generală, ziarele
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
americane uluiau toți observatorii europeni prin dinamismul și importanța mijloacelor materiale de care dispuneau, dar și prin vigoarea campaniilor lor și tonul foarte personal al polemicilor. La toate nivelurile vieții americane, ziarul era instrumentul indispensabil progresului. 2. Presa de 1 cent. De la distanță, fără a ne limita, toată viața tumultoasă a acestei prese este caracterizată de două nume: acela al lui Joseph Pulitzer (1847-1931) și cel al lui William Randolph Hearst (1863-1951). Ziarele pe care ei le conduceau se vindeau cu
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
distanță, fără a ne limita, toată viața tumultoasă a acestei prese este caracterizată de două nume: acela al lui Joseph Pulitzer (1847-1931) și cel al lui William Randolph Hearst (1863-1951). Ziarele pe care ei le conduceau se vindeau cu un cent și reprezentau ultima etapă a jurnalismului popular. Pulitzer, evreu ungur, imigrat în Statele Unite în 1864, a luat parte la Războiul de Secesiune și apoi a lucrat ca avocat în Saint-Louis unde a avut primele succese ca jurnalist. În 1878, a
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
reportajele "umane", participînd curajos la luptele electorale locale. În 1883, a cumpărat New York World, exploatînd fără limite senzaționalul. Lansînd multiple campanii, el reușește să îl plaseze pe primul loc. În 1886, este nevoit să treacă la pre(ul de 1 cent. Orb fiind, el continu( să-(i conducă, pînă (n ultimele clipe, grupul de ziare. Hearst, fiul unui milionar californian, a ob(inut primele succese la Examiner, pe care i-l cedase tatăl său. În 1895, vine la New York și lansează
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
el continu( să-(i conducă, pînă (n ultimele clipe, grupul de ziare. Hearst, fiul unui milionar californian, a ob(inut primele succese la Examiner, pe care i-l cedase tatăl său. În 1895, vine la New York și lansează, cu 1 cent, New York Journal. Acest personaj ieșit din comun, megaloman și bun om de afaceri folose(te la maximum New York Journal și mai apoi și alte ziare din rețeaua sa. Prima lovitură de maestru pe care o d( este declanșarea războiului contra
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Tot ele au impus cu succes formula comics-urilor, benzile desenate, imitațiile poveștilor fără cuvinte și a revistelor umoristice europene pentru copii. Unul dintre primele personaje ale acestor comics-uri, Yellow Kid (1894), a contribuit la supranumirea presei de 1 cent presa galbenă. Ca reacție la excesele din World și Journal, Adolphe Ochs, care cumpărase în 1900 New York Times, a realizat, în cîțiva ani, marele ziar serios, cu informații sigure, care lipsea din Statele Unite. Alături de succesele cotidienelor, presa de duminică căpătase
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de arta sa de a "condensa" cărțile. News magazines ar fi reprezentat o inovație a cărui succes ar fi urmat să se extindă, după război, în toată lumea occidentală. Primul a fost Time, hebdomadar de 70 de pagini la 20 de cenți, lansat în 1932 de Henri Luce și Briston Hadden; Newsweek și U.S.News au adoptat această formulă. Luce, după lansarea cu succes a lui Time, a creat în 1936 Fortune, publicație lunară de actualitate economică, apoi în 1936, Life, magazin
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
său științific, viața sa derulându- se în liniștea casei sale din strada Radu Calomfirescu nr. 15 (casa cu geamuri bombate, foto pg. 27 jos), în laboratorul său de la facultate, în amfiteatrul în care își ținea cursurile, în policlinica Saint Vin cent de Paul cu micul său staționar (Bethleem) construit cu ajutorul bisericii catolice franceze și la „giamia din Constanța”, o mică casă de vacanță situată pe litoral unde își petrecea vacanțele de vară scriind și elaborându-și studiile. În această arie își
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trecut în acea primă zi, destul de indiferent, mai departe. Abia în diminețile care au urmat, regăsinduțl pe fumător în același loc, am constatat că cerșea. Jucânduțse cu fumul de țigară, atrăgea trecătorii, care apoi se simțeau obligați să lase câțiva cenți în cutia de la picioarele lui. Își alesese o formulă complicată de a atrage atenția, pe dețo parte dacă ne gândim la avertismentele de pe pachetele de țigări, pe de alta, luând în calcul suma pe care o investea. În Franța, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
refuzat până la urmă să-i cedeze cadavrul unuia care vroia să-l plimbe prin țară. L-a îngropat în curtea casei, dar când n-a mai avut bani, a primit vizitatori cărora le vindea și pietricele de pe mormânt, 25 de cenți bucata. Ramură relativ nouă, psihoistoria explică evenimentele istorice din perspectivă psihologică. După ea, am putea spune că americanii acelei perioade aveau nevoie de Jesse James, și atunci l-au „creat“, proiectând asupra lui propriile conținuturi inconștiente. „Lașul“ Robert Ford era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
frustrare, Kulik și Brown (1979) au angajat mai mulți studenți pe care i-au rugat să dea telefoane unor persoane necunoscute pentru a le cere o donație în vederea unui act caritabil. O jumătate dintre subiecți urmau să primească câte 10 cenți pentru fiecare contribuție obținută, iar cealaltă jumătate un dolar. Unora li se creaseră impresia că vor reuși să obțină foarte multe contribuții, altora li se spuseseră contrariul. De fiecare dată când subiectul forma un număr, complicele experimentatorului răspundea și refuza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care au crezut că refuzul s-a produs din cauza lor sau din cauza furiei intense a complicelui. Subiecții care se așteptau să ia câte un dolar pentru fiecare donație au reacționat cu mai multă furie decât cei care așteptau doar 10 cenți. De asemenea, cei care sperau în succesul lor au fost mult mai furioși decât cei care se așteptau la eșec (Kulik și Brown, 1979). Aceste rezultate sugerează că dacă frustrarea în sine antrenează declanșarea agresivității, gradul de frustrare determină gradul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru a permite măsurarea agresiunii fizice indirecte. Într-un studiu (Barnett, 1979), studenții de sex masculin au participat la un experiment în schimbul a doi dolari și câteva credite academice. Subiecții trebuiau să reducă de la 0 (tasta 0) la 95 de cenți (tasta 9) suma pe care experimentatorul vroia să i-o dea complicelui de fiecare dată când acesta comitea o eroare. Această paradigmă măsoară agresivitatea fizică indirectă, subiectul suprimând o parte din banii care-i reveneau complicelui. Paradigma operării libere (Cherek
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la schimbare? b) Care este numărul maxim de monezi folosite la schimbare? 8. Scrieți cursul euro din această zi și ajutați-o pe Ana să transforme în lei a) 100 euro = b) 250 euro = c) 15 euro = d) 75 euro cenți = CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]