1,983 matches
-
Ștefan George. Mai sunt discutați Claudel, Rimbaud, Rilke, Gide, Valéry, Verlaine. Se publică și câteva tălmăciri din lirica universală, datorate lui Blaga: Laudă femeilor de Ștefan George și Cântecul soartei, Menon plânge după Diotima, Amiază vieții de Hölderlin, cu prilejul centenarului morții poetului, considerat, într-un cuvânt introductiv al traducătorului, „cel mai înalt și mai pur liric al Germaniei de totdeauna”. E.O.
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
Ionescu (1873-1926), Cluj, 1937; Dan Simonescu, Al. Ionescu Sădi, „Hrisovul”, 1941, 469-476; Al. Bogdan, Operă lui Al. Sădi Ionescu, „Rapid”, 1942, 98; Ioachim Crăciun, Alexandru Sădi Ionescu, SCD, 1967, 2-3; Ioan Lupu, Alexandru Sădi Ionescu, în Biblioteca Academiei. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, 282-287; Theodorescu, Ist. bibl., 105-109; Corneliu Dima- Dragan, Gheorghe Buluță, Rumänische Bibliologen, „Biblos” (Viena), 1979, 4; Kalustian, Simple note, ÎI, 260-264; Gheorghe Buluță, Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români, Târgoviște, 2003, 30-31. L. Ch.
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
al Societății Scriitorilor Români (1923), va deveni președinte al acesteia în 1925 și în 1927, calitate în care este delegat, în 1926, la Congresul Internațional al Scriitorilor de la Berlin și la Congresul Autorilor Dramatici de la Madrid și participă la festivitățile centenarului Ibsen de la Oslo și Bergen (1928). A exercitat funcția de director general al teatrelor și a asigurat direcția Teatrului Național din București (1928-1929), ulterior, în ianuarie 1930, fiind instalat la conducerea Direcției Educației Poporului, unde va rămâne până în ianuarie 1931
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
țăranului român. După romanul Jar (1934), publică ultima sa operă epică amplă, Gorila (I-II, 1938). Cartea, îndelung așteptată, nu mai cunoaște primirea elogioasă a scrierilor precedente. De o recepție critică mai favorabilă se va bucura romanul Amândoi (1940). Comunicarea Centenarul nuvelei românești îi dă lui R. prilejul să protesteze public, într-o ședință a Academiei (1941), împotriva Dictatului de la Viena. În timpul războiului, sub direcția sa se înființează ziarul „Viața” (1941-1944), care a susținut regimul antonescian, scriitorul, extrem de prudent, evitând să
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Liviu Rebreanu în atelierul de creație, București, 1985; Liviu Rebreanu după un veac, îngr. Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 1985; Ornea, Actualitatea, 145-150; George, Petreceri, 105-111; Niculae Gheran, Tânărul Rebreanu, București, 1986; Adrian Dinu Rachieru, Pe urmele lui Liviu Rebreanu, București, 1986; Centenar Liviu Rebreanu (1885-1985), îngr. Gheorghe Pârja, pref. Ion Hangiu, București, 1986; Râpeanu, Scriitori, 113-129; Cristea, Fereastra, 32-46; Dimisianu, Subiecte, 30-38; Drăgan, Clasici, 264-268; Popa, Clasici, 27-31; Liviu Rebreanu, îngr. și pref. Paul Dugneanu, București, 1987; Poetica romanului românesc, îngr. Mircea
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
I.P. Țuculescu, Vasile Măceșanu), apar cronici la Viața lui Eminescu de G. Călinescu, Țara de peste veac de Nichifor Crainic și la Atitudini politice și literare de D. Tomescu. Al. Iacobescu traduce poezie neogreacă. Mai semnează Eugen Nicolescu și Dan Spineanu (Centenarul lui Goethe). M.Pp.
LUMINISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287916_a_289245]
-
rom., VII, 85, 96, 136, 301, 419; Carol Isac, Permanențe în dramaturgie, Iași, 1982, 9-85; Brădățeanu, Istoria, III, 173-177; Stanca, Fragmentarium, 211-212; [Ion Luca], ATN, 1994, 11 (număr omagial); Valeriu Anania, „... Mistuiam dramele lui Luca...”, TR, 1994, 51; Iordan Datcu, Centenar Ion Luca, ALA, 1994, 246; Ion Luca, DRI, III, 208-222; Nicolae Cârlan, Dramaturgul Ion Luca între alb și negru, CL, 1998, 4; Dicț. esențial, 466-467; Ghițulescu, Istoria, 82; Marin Cosmescu Delasabar, Ion Luca, o jertfă creatoare, Bacău, 2000. C.P.
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Opere, II, 183-185; Călinescu, Ist. lit., (1941), 622, Ist. lit. (1982), 700-701, 1 016; Ciopraga, Lit. rom., 406-407; Micu, Început, 180; Firan, Macedonski-Arghezi, 418-419; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor: Eugeniu Ștefănescu-Est, LCF, 1977, 20; D. D. Șoitu, Eugeniu Ștefănescu-Est, „poetul aproape centenar”, R, 1980, 1; Piru, Ist. lit., 270-271; Scarlat, Ist. poeziei, II, 347-350; Geo Bogza, Ca să fii om întreg, București, 1984, 193-194; Iliescu, Poezia, passim; Al. Raicu, La centenar: Eugeniu Ștefănescu-Est, „Almanahul literar”, 1987; Rotaru, O ist., III, 461-462; Cristea, Teleorman
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
Eugeniu Ștefănescu-Est, LCF, 1977, 20; D. D. Șoitu, Eugeniu Ștefănescu-Est, „poetul aproape centenar”, R, 1980, 1; Piru, Ist. lit., 270-271; Scarlat, Ist. poeziei, II, 347-350; Geo Bogza, Ca să fii om întreg, București, 1984, 193-194; Iliescu, Poezia, passim; Al. Raicu, La centenar: Eugeniu Ștefănescu-Est, „Almanahul literar”, 1987; Rotaru, O ist., III, 461-462; Cristea, Teleorman, 674-675; Dicț. scriit. rom., IV, 483-485; Firan, Profiluri, II, 281-282. S. C.
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
TTR, 1984, 4; Viorel Cosma, Mircea Ștefănescu. Între muzică și dramaturgie, MS, 1986, 2; Cristina Dumitrescu, Pagini din literatura originală, TTR, 1987, 5; Mircea Ghițulescu, Pragmatica teatrului, ST, 1988, 11; Raicu, Descoperirea, 168-178; Mircea Ștefănescu, DRI, V, 79-159; Adrian Țion, Centenar Mircea Ștefănescu, ST, 1998, 6; Dicț. analitic, I, 214-215, III, 55-56; Alex. Ștefănescu, „Amintirile unui dramaturg”, RL, 1999, 2; Victoria Luță, Plăcerea de a consemna, RL, 1999, 17; Ghițulescu, Istoria, 105-109 ; Micu, Ist. lit., 313-314; Popa, Ist. lit., I, 308
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
spună nimic cu naturalețe și simplitate”. Bibliografie. Ediții: CSEL 6, 1882 (G. Hartel); MGH, Auctores Antiquissimi 7, 1885 (Fr. Vogel). Studii: L. Navarra, Contributo storico di Ennodio, Aug. 14 (1974), pp. 315-342; ***, Magno Felice Ennodio, Contribuție la al XV-lea centenar al nașterii, Poggi, Pavia, 1975; R. Ficarra, „Fonti letterarie e motivi topici nel programma poetico di Magno Felice Ennodio”, în Studi in onore di S. Pugliatti, Giuffré, Milano, 1978, pp. 235-254; R. Rallo Freni, „Atteggiamenti topici nel programma poetico di
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în ceea ce privește activitatea mea individuală și nu mi s-a adus la cunoștință absolut nimic, dar treaba nu mi se părea tocmai curată datorită faptului că n-am primit carnetul de partid și am fost lăsat să funcționez așa pînă după centenarul Caragiale, care puțin a lipsit să nu-mi scoată sufletul, m-am ales cu o boală gravă după aceea și am și intrat într-o fază de cercetări mai intense în ceea ce privește trecutul meu. Deduceam aceasta din faptul că mi se
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
Tatiana Slama-Cazacu La 15 iunie 1989, s-a celebrat Centenarul nașterii lui Mihai Eminescu (ME), evident, cel mai important poet român, cel care a transformat nu numai poezia dar și limba română - și care a fost numit de "regim" "Poetul Național". În deosebi ultimii săi ani de viață au fost
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
din clasa superioară de boieri, de înalta burghezie intelectuală etc. Din cauza unor poeme sau texte patriotice scrise ca jurnalist, "regimul" a început să-i dea o "înaltă apreciere" (după epoci în care era criticat datorită unor fragmente "naționaliste"). Și astfel, Centenarul său a fost celebrat în marea sală istorică "a Ateneului Român", prin așa-numitul "Simposion Omagial Mihai Eminescu", participanți fiind invitați "aleși", mai cu seamă din Nomenklatură, din scriitorii bine-văzuți etc. Adunarea s-a deschis printr-un "Mesaj " (M) al
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
tipic, spre a se spune cât mai multe vorbe în șir hipnotizant). Gerunziul, cu acțiunea lui în desfășurare, pare să fie cuvântul-cheie, dar de fapt servește doar ca punct de pornire, împreună cu "memoria lui ME"; suntem imediat azvârliți în afara "prezentului" - Centenarul -, către adevăratele scopuri, de "mobilizare" patriotică, pentru "programul Partidului", pentru "ridicarea conștiinței socialiste", și în final pentru "visul de aur", "comunismul"! Așa cum menționam, întregul șir de cuvinte (mai ales S și epitete pozitive) este marcat de la început - se știa, într-
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
om nou, înaintat", niciun "vis de aur" nu era posibil sau era chiar o cacealma ridiculă ori tragică, de vreme ce comunismul era declarat a fi "cea mai dreaptă și umană societate". Schematic vorbind, putem afirma că acel context al Simposionului dedicat Centenarului marelui poet din sec. al XIX-lea a fost un pretext pentru "emițător", NC, de a încerca să manipuleze pe receptori (auditorii de la Simposion și întreaga țară), pentru a acționa în favoarea regimului, prin mascare (evocând un "mare poet național" - deci
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
Existența lor de acum se consumă În ritmul impus de hazardul drumului și fiecare ins deține În această aventură colectivă un rol precis. Pélagie LeBlanc este o conducătoare charismatică și Înțeleaptă, un fel de Moise laic și autoritar, Bélonie, bătrânul centenar, este memoria comunității, povestitorul, biblioteca ei orală, o Céline, infirmă și răbdătoare, este vindecătoare și moașă, o tânără stranie, Catoune găsește În situațiile limită prin care trece grupul soluții miraculoase. Dar drumul În căruțe spre nord, de-a lungul coastelor
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
Chițimia, Profesorul Dan Simonescu la 85 de ani, „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1987; Mircea Anghelescu, Cărturari și ediții, LCF, 1991, 36; Mihai Mitu, Dan Simonescu, RITL, 1993, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog, II, 210-211; Victor Stoleru, Remember, București, 2001, 52-57; Centenar Dan Simonescu. Cartea și biblioteca. Contribuții la istoria culturii românești, îngr. și pref. Gheorghe Buluță și Victor Petrescu, Târgoviște, 2002; Dicț. scriit. rom., IV, 253-254; Gheorghe Buluță, Victor Petrescu, Galeria bibliologilor români. Portrete, Târgoviște, 2003, 36-38. D. H. M.
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
vietii culturale românești în Brazilia, trece în 1957 atribuțiile sale Societății Sf. Treime, organizată în jurul bisericii ortodoxe de aici de Cercul Literar-Artistic Căminul și, mai tarziu, în 1964, de Sociedade Cultural Romeno-Brasileira care, în 1966, patronează la Sao Paulo sărbătorirea centenarului George Coșbuc. M. P.-C.
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
573-577, 676; Scarlat, Ist. poeziei, ÎI, 21, 34, 43; Mincu, Eseu, ÎI, 294; Pop, Avangardă, 151-156, passim; Negoițescu, Ist.lit., I, 265; Nicolas Catanoy, Claude Sernet, ,,Euresis”, 1994, 1-2; Lucian Pricop, Dicționar de avangardă literară românească, București, 2001, 49-50; Cornel Galben, Centenar Claude Sernet, ATN, 2002, 6; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003, 156. S.D.
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Deaconescu, Pius Servien - între interogație și rememorare, MS, 1985, 2; Artur Silveștri, Pius Servien - un renascentist printre moderni, MS, 1985, 3; Simion, Mercuțio, 88-91; George Bădărău, Estetică lui Pius Servien, CL, 1998, 8; Popa, Ist. lit., I, 1201-1202; Solomon Marcus, Centenar Pius Servien, RL, 2002, 33; Ion Marcos, Pius Servien, în Dicț. scriit. rom., IV, 217-221; Firan, Profiluri, ÎI, 234-235; Manolescu, Enciclopedia, 617-619. D. G.
SERVIEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289647_a_290976]
-
Aurel Tripon, Monografia-almanah a Crișanei, Oradea, 1936, 439; Predescu, Encicl., 754; Ion Bradu, Revista „Cele trei Crișuri” din Oradea, în Contribuții culturale bihorene, Oradea, 1974, 361-362; Teodor Neș, A doua carte despre oameni din Bihor, Oradea, 1979, 274-275; Nae Antonescu, Centenar: M. G. Samarineanu, F, 1993, 4; Ovidiu Papadima, Evocări, Iași, 1997, 26-28. V. D.
SAMARINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289453_a_290782]
-
atmosfera din București în preajma iminentei intrări a trupelor germane, în însemnările lui Dem. Theodorescu, Miercuri, 6 decembrie 1916 și D. Nora (pseudonim al lui D. Rosen), Zile neuitate. Un an de atunci. Un articol de D. Karnabatt se referă la centenarul nașterii lui Mihail Kogălniceanu, Gala Galaction scrie despre Curtea de Argeș, Barbu Nemțeanu traduce un fragment din Nathan înțeleptul de Lessing, Liviu Rebreanu semnează comentariul Literatura dramatică germană din România, iar Ion Olteanu vorbește, în articolul Titu Maiorescu, despre moartea marelui om
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
Marin Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș. Șerban Cioculescu se ocupă de Pompiliu Constantinescu, în 1979 se consemnează moartea poetului Al. A. Philippide și se publică poezia În nemiloasa devenire, iar în 1984 Dumitru Radu Popa marchează dispariția lui Nichita Stănescu. La centenarul nașterii lui Gala Galaction scrie un articol omagial Șerban Cioculescu, iar lui Tudor Arghezi îi sunt consacrate în 1980 contribuțiile lui Edgar Papu, Alexandru Balaci, Valeriu Anania ș.am.d. În paginile T.R. pot fi citite interviuri cu Marin Preda
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
T. este lucrarea Exegeza eminesciană, parțial editată postum, în 2002, o minuțioasă și plină de devoțiune întreprindere, din care nu s-au păstrat decât părțile publicate în „Convorbiri literare”, circa o treime din volumul plănuit să apară în 1949, în preajma centenarului nașterii poetului. Având ca subtitlu Poeziile antume din punct de vedere filologic, studiul s-ar fi vrut încununarea unei susținute preocupări pentru corecta cunoaștere, interpretare, editare și difuzare a operei lui Eminescu, manifestată prin publicarea corespondenței și a numeroase referințe
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]