1,403 matches
-
5. Igienă și protecție individuală: Măsuri igienice minimale după lecția de educație fizică și sport Măsuri de protejare individuală și a colegilor/partenerilor. Strategii didactice Este recomandat ca activitățile de învățare care să permită trecerea de la centrarea pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare. În vederea formării competențelor, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educație fizică și sport să pună accent pe: construcția progresivă a cunoașterii, flexibilitatea abordărilor și parcursul diferențiat. Metode folosite în ora de educație fizică
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
sărăciei l-au acordat lipsurilor alimentare (26 din 30) sau de vestimentație (14 din 30), comparativ cu cei implicați (18 din 30 și 8 din 30), ceea ce poate explica strategiile de autoprezentare ale cerșetorilor din Paris sau din alte părți (centrare a discursului adresat publicului din mijloacele de transport pe "mîncare" și pe "igiena corporală") care intensifică intuitiv, punînd-o în scenă, ierarhia nevoilor elementare percepută de oamenii neimplicați în lupta împotriva sărăciei. Subiecții săraci pun accentul, în ceea ce-i privește, pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
mai normative, inevitabile, altele funcționale, altele mai periferice). O astfel de caracteristică ar putea incita un ansamblu uman să organizeze o reuniune de lucru în funcție de percepția pe care o va avea asupra obiectivelor sale (creativitate vs. rigoare logică, de exemplu; centrare pe sarcină sau pe relațiile dintre participanți). Definirea scopurilor unei situații, așteptările și anticipările condiționează puternic îndeplinirea oricărei activități, inclusiv în timpul desfășurării ei. Cercetările lui Abric (1987) privitoare la influența imaginii partenerului asupra realizării unui joc precum dilema prizonierului ilustrează
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
subiecții cu nevoi mari de cunoaștere (need for cognition, după Cacioppo și Petty) sau care preferă situațiile de incertitudine (Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a mesajelor? Ne vom limita, pentru moment, să presupunem
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a cuvîntului), dar nu le putem asimila doar cu cuvintele care le exprimă. Relația dintre aceste diverse aspecte este dialectică. Ele se determină unele pe altele. "Fetișizarea" limbii uită să ia în considerație existența unei elaborări reprezentaționale în amonte. Iar centrarea doar pe dimensiunea cognitivă, în scopul unui mai bun control științific al manifestărilor sale, se îndepărtează de o aprofundare a contextului lor lingvistic și social de apariție. [Asimilînd] "un vocabular de emoții, nu învățăm doar o taxinomie de senzații corporale
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să le întrunească pe toate sub un numitor comun - formarea omului care înțelege fenomenele vieții, a omului dornic de autodepășire și autoaperfecționare, a omului de cultură. Dar, în ultimii ani s-a produs o lărgire a atenției și preocupărilor dinspre centrarea pe structura formală, instituționalizată a educației - școlaritatea - către un proces mai vast al învățării , se impune o nouă abordare a invățării deoarece: Noul curriculum nu duce imediat la performanțe în învățare; Învățarea nu are loc numai în școli. Familia, comunitatea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
să facă legături organice cu ceea ce el „ a văzut, a simțit și a apreciet...” sublinia J.Dewey în studiul „Copilul și curriculum” ( 1977, p.79). Procesul de învățământ trebuie să pună accent pe valorizarea mediului înconjurător al copilului, să urmărească centrarea efortului educativ pe elev, să plece de la experiența, de la interesele și nevoile acestuia. Educatorul trebuie să fie preocupat „nu de materia în sine, ci de interacțiunea dintre ea și nevoile și capacitățile actuale ale elevilor” ( J. Dewey, 1972, p 159
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în decubit dorsal și înclinând raza centrală cu 20-30% caudal. În acest fel stancile sunt proiectate deasupra orbitelor și se poate evidenția fosa cerebrală posterioară și, în mod deosebit, imaginea bolții craniene în ansamblu. - incidențe de profil (laterale) temporotemporală, cu centrare la 1 cm deasupra mijlocului planului bazal. Ritmul luării de imagini este: 4 imagini în prima secundă (timpul arterial), urmat de câte o imagine lută în secundele 3, 4 și 5 pentru sistemul venos superficial și o imagine în secunda
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
luate în considerare în ceea ce privește dinamicile proceselor de democratizare. Din multe studii asupra tranzițiilor democratice rezultă că sistemul judiciar și administrația publică, în general, reprezintă două sfere în care se manifestă clar fenomenul continuității/discontinuității cu regimul precedent; de remarcat că centrarea atenției asupra acestor medii și în special asupra sistemului judiciar este foarte utilă și semnificativă pentru înțelegerea modului în care continuitatea cu regimul trecut influențează procesele de democratizare. Studiile de politică comparată asupra democratizării se orientează în general asupra tipurilor
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
unghiul de bază. Operatorul-observator trebuie să se poziționeze față de agentul observației în așa manieră încât să sugereze unitatea corpului, indiferent de distanța la care se află. Cadrul de bază al unor activități corporale nonreflexive poate să varieze în amplitudine, de la centrarea sa pe polul operator (adică, în cazul nostru, relația strictă cu obiectul din cositor care trebuie analizat și interpretat) până la imaginea de ansamblu a întregii activități corporale. Unghiul de bază, în acest caz, permite o multitudine de variante de observare
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
electorală war room76. Intensitatea și rapiditatea desfășurării proceselor de comunicare într-o campanie electorală determina acordarea unei atenții deosebite managentului comunicării. Strategia de campanie electorală fixează, în primul rând, obiectivele, iar prima decizie strategică se referă la tipul de campanie, centrarea campaniei, alegerea temelor și a mesajelor politice și identificarea purtătorilor de mesaje, candidați și susținători. În ultimii ani s-a constatat, atât în plan intern, cât și extern, o orientare către campaniile politice negative. Așa se explică implicarea masivă a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
a copilăriei școlare reprezintă o perioadă favorabilă achiziționării jocurilor instructiv constructive, Mead arata că jocurile reprezintă trecerea de la luarea rolului altora în joc la desfășurarea organizată a altora. Tot Mead arăta că formarea identității este însoțită de egocentrism și de centrare a posibilităților sociale a copilului, că educația și învățarea ar trebui să fie în legătură cu acele practici sociale care contribuie la formarea și dezvoltarea identității. În cadrul jocului, copilul ocupă un singur post, dar el înțelege și posturile celorlalți care încearcă să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și ușor de recunoscut" (Garnett 1984: 110). Realismul evidențiază constrângerile asupra politicii impuse de egoismul uman și de absența unui guvern internațional ("anarhia"), care duc la "primatul puterii și securității în toate aspectele vieții politice"(Gilpin 1986: 305). Raționalitatea și centrarea pe stat sunt identificate frecvent ca presupoziții centrale ale realismului (de exemplu Keohane 1986: 164-65). Dar nicio teorie (suficient de cuprinzătoare) a relațiilor internaționale nu presupune iraționalitatea. Iar dacă ne referim la "state" ca la o prescurtare pentru ceea ce Gilpin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Keohane 1986: 164-65). Dar nicio teorie (suficient de cuprinzătoare) a relațiilor internaționale nu presupune iraționalitatea. Iar dacă ne referim la "state" ca la o prescurtare pentru ceea ce Gilpin numește "grupuri de conflict" (1996:7) sau ceea ce Waltz (1979) numește "unități", centrarea pe stat este împărtășită în mod larg (deși nu universal) de către teoriile internaționale. Coroborarea egoismului și a anarhiei și rezultanta imperativă a politicii de putere ne oferă miezul realismului. Reprezenții săi emblematici în secolul al XX-lea sunt, printre alții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
socială și are capacități de a le preveni; evitarea discriminării între "cei mai puțin săraci" și "cei mai săraci" politica socială centrată excesiv pe ajutorarea "celor mai săraci" riscând să accentueze excluderea acestora; scoaterea din sărăcie prin oferirea de oportunități (centrarea pe "reducerea sărăciei" înseamnă menținerea problemei sărăciei...); principiul eliminării disparităților social-economice, fapt care necesita o radiografiere sociologică a comunităților; îmbinarea politicii economice cu cea socială (economia să fie organizată în așa fel încât, fără a scădea performanțele, să devină instrument
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
vârstă, categorie socio-profesională, etnie, nivel de educație etc. Cei selectați vorbesc liber și spontan pe teme importante pentru studiu. În mod normal, sunt necesare mai multe ședințe pentru a asigura o acoperire adecvată a temei. Focus-grupul poate fi utilizat: • pentru centrarea cercetării și formularea întrebărilor ce vor fi incluse într-un chestionar; • pentru a completa informațiile privind cunoștințele, convingerile, atitudinile, percepțiile unei comunități privind starea de sănătate și resursele sanitare; • pentru identificarea unor ipoteze necesare altor studii; • pentru a dezvolta vocabularul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de școlarizare și curriculumului etc. Școala trebuie pregătită pentru a deveni inclusivă: să aibă condiții materiale, educatori specializați, mobilier corespunzător, program zilnic modulat, tehnici speciale de predare, adaptare curriculară etc. Este important de avut în vedere în acest caz necesitatea centrării pe copil, a unei școli, clase deschise, prietenoase etc. Părinții copiilor cu dizabilități care solicită înscrierea lor în grădinița cu copii normali trebuie primiți cu căldură și atenție. Personalitatea educatoarei depinde în mod semnificativ de reușita programului de incluziune. Ea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
proveniți din grupuri sociale defavorizate economic, cerea ca studenții să fie învățați să învețe, să devină cetățeni activi, să finalizeze o formare de calitate (în conformitate cu recomandările ENQA European Association for Quality Assurance in Higher Education). • Conferința de la Londra (2007) cerea centrarea învățământului pe noile misii ale universității, pe student, pe pregătirea lor pentru cariere profesionale și pentru viața de cetățean al Europei unite; • Conferința de Louvain-la-Neuve (2009) sublinia rolul esențial al învățământului superior în dezvoltarea durabilă a societății, în formarea studenților
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poziția omului (în univers,în cunoaștere, în viața socială și a culturii, în trăirea la nivelul diferitelor tipuri de experiență), transcendența este situare totodatăși trecere, care poate fi absolută („dincolo” în sensul metafiziciiprekantiene și al celei teologice) sau relativă (în urma centrării kantiene prin subiect: dincolo de „experiența posibilă”; înperspectivă fenomenologică: actul de „vizare” este „transcendent”în raport cu „obiectul”, care, la rândul lui, este, „transcendent” înraport cu actul prin care e pus). 2. Interacțiunea transcendenței cu imanența este deosebit declară la nivelul „fenomenologiei cunoașterii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
funcția pe care o îndeplinește, rolul său social, este depersonalizat, el reprezintă, în funcție de context, specia, societatea, casta, profesia (însă doar prin acestea individul își poate realiza potențialitățile).134 Conform lui Campbell, există pentru om o cerință constantă a psihicului de centrare în termenii unor principii adânci, mitul fiind "expresia experienței de a fi viu", a desfătării de a trăi.135 Avem același corp de care dispunea și Cromagnon, deci trăim aceleași experiențe corporale (copilărie, pubertate, maturitate, bătrânețe), cu reprezentările aferente și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
altor forme de divertisment, precum televiziunea ori jocurile electronice, deoarece acestea satisfac necesități diverse, și chiar dacă intervine concurența între formele de divertisment, aceasta poate însemna și complementaritate, și chiar stimulare reciprocă.549 Sursa este localizată tot în domeniul său, în centrarea exclusiv pe aspectul economic, pe maximizarea profitului (chiar și prin recursul la produse derivate, precum jucării, obiecte de uz casnic etc.), într-o logică comercială a imaginii, care o înghite pe cea artistică și care aplatizează diferențele fără a crea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
atenuate de activitatea perceptivă, în timp ce această activitate creează și dezvoltă condițiile de manifestare pentru a doua categorie de iluzii (iluzii "secundare"). Această clasificare în primare și secundare a fost realizată de Piaget. Iluziile primare se pot explica prin efecte de centrare sau efecte de câmp. În timpul unei fixări a privirii, elementul figurii care este centrat de privire (element a cărui imagine se proiectează pe fovea) este supraestimat în raport cu elementele periferice, această supraestimare crescând, odată cu durata, până la un anumit plafon. Dezvoltarea activității
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
figurii care este centrat de privire (element a cărui imagine se proiectează pe fovea) este supraestimat în raport cu elementele periferice, această supraestimare crescând, odată cu durata, până la un anumit plafon. Dezvoltarea activității perceptive atenuează amploarea iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist. Efectele de centrare rezultă din faptul că, pentru partea de
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
odată cu durata, până la un anumit plafon. Dezvoltarea activității perceptive atenuează amploarea iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist. Efectele de centrare rezultă din faptul că, pentru partea de figură care este centrată, probabilitatea întâlnirii între elementele figurii și elementele receptoare este mai ridicată decât pentru elementele figurii care se proiectează
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
iluziilor primare, pentru că ea tinde să coordoneze centrările și, deci, să le echilibreze efectele (care efecte, considerate izolat, nu variază cu vârsta). Coordonările constituie ceea ce Piaget nume decentrare. Efectele centrării și decentrării sunt explicate printr-un model probabilist. Efectele de centrare rezultă din faptul că, pentru partea de figură care este centrată, probabilitatea întâlnirii între elementele figurii și elementele receptoare este mai ridicată decât pentru elementele figurii care se proiectează la periferia câmpului (ne amintim că elementele receptoare susceptibile să funcționeze
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]