6,376 matches
-
Împărțite În cel puțin trei locuri diferite, mergea hotărât și tăcut iar pasu-i apăsat zdruncina câte puțin comoara din brațele-i vânjoase, comoară ce se legăna În primitorul imperiu al somnului. Alături, prinsă Într-un hățiș de gânduri negre și cenușii, din care nici ea măcar nu putea să mai lămurească ceva, mergea cu certitudinea că odată ajunși În gara din apropiere, cerul va cădea peste ea, Ochenoaia pe care puține greutăți au clătinat-o În viață. Din cauza „legăturilor proaste” -și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ochii aburiți? Șterge-i repede! Mai fă un iepure ici, un cocoș dincoace, la acesta fă-i trei flori intercalate printre ăstelalte, că-s prea rare! Tămâia mătii! Victor Olaru spuse un „Săru’-mâna!” neconvingător iar Ochenoaia numai un „Bunaziua!” cenușiu, dar Îndemnându-l, cu vivacitate, pe copil: Hai, spune „Săru’-mâna!” bunicuților tăi! Săru’ mâna! Copilul rostise mirat binețele pentru bunicii săi dar și Înfricoșat, de-a dreptul, la gândul că Mamaia Îi va cere să sărute -efectiv - mâinile murdare
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de vară, bogăție a pădurii din care satele apropiate, sărace În mare parte, se alimentau ades. În acel anotimp, pădurea era plină cu marea sa varietate de bureți buni de mâncat: hribii cărnoși, chitoaștele moi, hulubițele sau pânișoarele roșii, verzi, cenușii, ciobăneii gălbiori care creșteau În cete mici, Îndesați unii În alții, frumos mirositori și multe alte soiuri de bureți și ciuperci pe care Victor le cunoștea foarte bine. Cei doi bărbați culegeau aceste daruri ale pădurii, umplând cu destulă ușurință
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În foișor, Didița Îl plimba cu „mașina” până la Vizanti care se gudura bucuros că Va Îi oferea o bucată generoasă de măliguță foarte galbenă, iar Gristofor Îi Înghițea bucuros toți „petii” săi. Îl aducea la realitatea, care adesea era destul de cenușie, nenea Ion (așa să-i spui, nu „badi” cum se zice pe aici de către mojicii cei fără de carte, ai Înțeles, Hasmațuchi?! Da, tăticule!), Ionel (cum Îl alinta bunica Ileana), care Îi spunea: Prâsleo! Dacă nu ești cuminte și m-asculți
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
parcă Îi bine șașa, bogdaprosti și har Domnului! Da, Aneta... Poate să aibă oleacă de noroc cu băietu’ lu’ Darie din Șăpti draci, tocmai acolo diparte să se ducă?! Au trecut alte zile și nopți, care mai de care mai cenușii pentru Va și, În timp ce În fiecare zi, soarele străbate de la răsărit la apus, un arc de cerc, rotindu-se implacabil pe firmament În jurul Pământului, așa cum mai toți pământenii cred, În pofida adevărului cosmic, copilul Înzestrat cu puterea de a depăși gri
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
vorbea și cum privea. Nimic-nimic!, mai rosti Ochenoaia, iar cei doi Își luă la revedere de la toți, mai priviră Încă odată capul mare și ochii căprui ai copilului și plecară afișând oarecare insatisfacție și lăsându-i cu nedumeriri și gânduri cenușii. Valerică simțea că a pierdut ceva important pe care nu-l putea defini, ceva ce se alătura unei și mai triste constatări: Bunică oare când mă mai chemi să vin la Cățălești, ce fac eu fără mata, fără Dorița șî
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
și, În timp ce o vizita, băiatul era lăsat să vândă oale, de două ori pline cu vin, o dată și jumătate pline cu grâu sau grăunțe sau o dată pline cu făină. Se Întorceau acasă cu produsele obținute și viața searbădă continua la fel de cenușie. La Început de septembrie, Victor a tăiat porcul și găinile, a vândut câte ceva, restul a fiert și a făcut păstramă la hornul de ars oale, a Împachetat ce era mai important, a bătut ferestrele În cuie, a Încărcat căruța, l-
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dacă îi dai drumul dintr-o macara. Cum adică? întreabă Dinu. Planează și n-are nevoie decît de cîțiva metri ca să aterizeze. De aici începe chinul. Dinu face școala de pilot și își pune la bătaie toată bruma de materie cenușie. Face ore suplimentare, angajează un pilot ca să-l învețe tainele toate. Treci pe deasupra casei mele, așa, la mustață, ca să le rup gura. N-avem voie, țipă pilotul. Hai, vă rog. O mie de euro pun la bătaie. V-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fondul ei de zgomote: cîini lătrînd, vrăbii agitate, manele care te învăluiau nemilos și un robot de bucătărie nervos tare. Nicușor are fruntea creață și deloc eminesciană, dar acolo, sub carcasa aceea enormă, se coceau gînduri cu iz de materie cenușie, nu glumă. Așa cred că stăteau Eminescu și Creangă, gustînd lăsarea serii și a păcii peste Șorogari. Deși îmi convenea comparația, convins că eu sînt în rolul lui Eminescu, totuși el să joace rolul lui Creangă nu-mi venea prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
a strănutat de câteva ori, apoi, pentru ultima dată, și-a luat munca de la capăt. 6 zile Bătrânul a curățat livada din rădăcini 6 zile Petru a regretat arderea nimicului. Jertfelnicul gol sfida iluziile sfinților, vițelul gras tropăia stingher deasupra cenușii. În ziua a șaptea, ostenit de atâta căutare, cu fața în cenușa iconostasului, Petru și-a împăturit viața ca pe o scrisoare (veștile către destinatari necunoscuți motivau obscuritățile): Dragii mei, aflați despre mine că în ultimii 33 de ani m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
un om rătăcit. Liniștiți-vă, vom zidi altă mănăstire, Maica Domnului este grabnic ajutătoare, frații sunt harnici, cei de la consiliu sunt milostivi, domnișoara Cătălina-i muiere cu inimă largă și cu ce ai agonisit matale vom ridica alt locaș deasupra cenușii. Acum este vremea Utreniei, merg cu părinții în pădure să săvârșim slujba. Sfinția ta, întinde-te sub stejar până se face ziuă și om vedea ce este de făcut. Banii mei, cutia mea cu odoare! Ilarioane, Gherasime, unde sunteți, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
sunt create independent de partenerii sociali tradiționali și amenință oarecum structurile sindicale. Noi actori, de tipul unor asociații de pensionari, se impun deci ca grup de presiune pentru a formula critici sau propuneri privind politicile duse. Unii evocă o "putere cenușie" care pentru moment totuși, în Europa cel puțin, are un impact încă foarte relativ (Viriot Durandal, 2003). Care ar putea fi incidența acestei "puteri cenușii" asupra vieții democrate în Europa? Ar trebui să ne temem de emergența unei "gerontocrații" paralizante
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de presiune pentru a formula critici sau propuneri privind politicile duse. Unii evocă o "putere cenușie" care pentru moment totuși, în Europa cel puțin, are un impact încă foarte relativ (Viriot Durandal, 2003). Care ar putea fi incidența acestei "puteri cenușii" asupra vieții democrate în Europa? Ar trebui să ne temem de emergența unei "gerontocrații" paralizante prin sclerozare, adică dominarea peisajului politic de către populația în vârstă în calitate de alegători și aleși? Cu îmbătrânirea prin partea superioară, partea pensionarilor (sau a celor de peste
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vota o forță majoră. Într-adevăr, legătura tinerilor cu politica pare să fie mai puțin strânsă, în timp ce atașamentul față de manifestarea cetățeniei prin vot la cei mai în vârstă este foarte răspândit (vot din principiu sau vot din datorie). Această "putere cenușie", exprimându-se cu ocazia alegerilor, poate să dea naștere unui dezechilibru între clasele de vârstă sau grupuri pe generații dăunător dinamicii economice și politice a societăților moderne. Raporturi de forță politice ar duce astfel la gestiuni publice destinate în întregime
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
constă în lărgirea fără încetare a varietății de bunuri și dotări. Producerea de bunuri noi (progres tehnic) depinde de numărul de bunuri existente și de stocul de capital uman în sectorul cercetării. Producția în cercetare depinde de capitalul uman (materie cenușie) și de cunoștințele sociale (stoc global de cunoștințe). Bernard de Chartes scrie: "Suntem niște pitici urcați pe umerii unor uriași". După Romer, un inginer posedă astăzi același capital uman ca cel ce lucra acum un secol, dar cel de astăzi
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
108-109, 126-127, 134, 142-143, 146-147, 190, 199, 213, 246 Prag evolutiv, 223 Prelevări obligatorii, 95, 190, 206, 226 Prestări familiale, 159, 169, 173, 177, 187 Procent de înlocuire, 183, 205, 210 Procent/rată de participare, 111, 117, 143-144, 174 Putere cenușie, 93 R Raport de dependență, 57, 68, 190 Rată a creșterii naturale, 13-15, 76, 78, 127 Rată a mortalității, 13, 18, 76, 219 Rată a mortalității infantile, 20 Rată a natalității, 13-15, 18, 76-77, 243 Rată brută a mortalității, 14-15
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Zoli, ungureasca poate că nu s-ar fi lipit de mine. Am dat să vorbesc În minte și ziua, și seara cu Duczi, numai că el nu mi povestea nici o noutate. Apoi, Duczi era slab, purtînd mereu pantaloni și bluze cenușii. L-am Încercat, dar tot degeaba, și pe Fromercz Tibi, mai ales că el avea un obraz roșu ca Zoli și unul alb. Zoli Îi avea pe amîndoi la fel de Înroșiți, și asta tot timpul. Iar dintre noi, el părea cel
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dominată de roșu, de violet și de brun, culori adînci ce mă Îndemnau să-l cred. În altă parte Însă, totul era clar: doi șerpi de culoarea brumei Încolăceau un arbore cu frunze foarte rare, În care tremurau niște porumbei cenușii. De neuitat era și silueta cărămizie a unei cetăți pe o creastă de munte, Înconjurată de prăpăstii adînci și de luciul unor săbii sau cuțite pe fundul gropii. Îmi mai amintesc de o casă impunătoare din streșinile căreia curgeau flori
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iar doi bărbați cafenii, Înarmați cu niște pari groși care aveau cîte un bostan plin de țepi În vîrf, păzeau o ușă mare deschisă. Am mai văzut și un copil (aici culorile dispă reau, lăsînd locul nuanțelor de argintiu și cenușiu), culcat la pămînt, cu fața În sus și cu o cruce Înfiptă În pîntecele umflat. Poze am Întîlnit și-n alte cărți, ba chiar și-n unele revis te. Pe cele din poveștile lui Creangă le-am redesenat cu mi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
asta, iar fetele ziceau: „Dacă ne uităm la tine, albastru mai tare e pe partea dreaptă“. Cei mai interesanți erau ai Liei, pe ea o chinuiam mai mult, mutînd-o Întruna de la umbră la soare, fiindcă nuanțele nu se hotărau Între cenușiu și verzui. Eva, din cauza căreia pornise jocul, Îi avea, după vorba noastră, „sclipitori“, vasăzică, de un azuriu cumva fragil, dar cu lumină proprie. Toți o strigam „Eva cea Mică“ deoarece, pe cîteva ulițe de jur Împrejur, toate Evele, nu puține
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
să construiască o cale ferată Între Brad și Deva, pesemne pentru transportul minereurilor de aur. LÎngă acele pietre, i-a sărit În ochi o cutie lunguiață și roșiatică de tablă. Ridicînd-o și deschizînd-o, a dat de un fel de ou cenușiu din metal cu un inel la capăt. Cutia a aruncat-o, iar ovalul l-a strecurat În buzunarul hainei. Oile Între timp se Îndepărtaseră. A mers după ele și le-a mai preumblat de la un smoc de iarbă la altul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui și a prins să coboare coasta. Spre casă ar fi putut s-o ia de la Început pe alte trei poteci, dar a ales-o pe cea pe care venise și unde se Întîlnise astfel a doua oară cu jucăria cenușie. În curtea casei, zărind o teslă, a ridicat-o și s-a gîndit că n-ar fi rău să aleagă o bucată potri vită de lemn În care să sape un jgheab pentru un izvoraș din deal, În așa fel
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lase să se risipească prin ierburi. Zis și făcut, s-a așezat pe o piatră, apucîndu-se de lucru. Numai că, mînuind tesla, cotul mîinii drepte se lovea mereu de obiectul oval din buzunar. Uitase de el, dar iată că oul cenușiu, nebăgat În seamă, Începea să-și caute el ortacul. Furios că e sîcÎit, băiatul a luat gălușca de fier, a fixat-o pe o muchie de ciment și a izbit-o cu tesla o dată, de două ori. Flacăra care a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
aceeași acuitate și cu puzderie de amănunte visul straniu pe care l-a avut În noaptea dinainte... Se făcea că ieșise din casă sub puterea nopții, pe ușa din dos spre grădină. Cu neputință să Înainteze Însă, fiindcă o pisică cenușie, mare cît un cîine, i-a sărit În piept. Înspăimîntat, a fugit pînă În camera din mijlocul casei unde și-a văzut tatăl Întins Îngrijorat În pat și pe un unchi cu un cuțit Îndreptat asupra părintelui, tocmai cuțitul pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Alergase de la unul la celălalt, să-i împace, dar nici el, nici copilul nu fuseseră auziți. Acum se așternuse tăcerea dar nu liniștea. Tristețea se revărsa în valuri din casă, peste potecă, până la poartă, ba ajunsese și în grădină . Era cenușie și rece, ca un val înghețat, și făcuse să se aplece capetele florilor nici măcar roua serii nu se mai așezase pe-acolo pe unde cursese tristețea. Știa ce-o să se întâmple: copilul o să se trezească înspăimântat și obosit, mama n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]