1,976 matches
-
Ion Toma (n. 24 decembrie 1947, Vîrvoru de Jos, Dolj) desfășoară o bogată activitate didactică și de cercetare în domeniul lingvisticii. Obține doctoratul în litere la Institutul de Științe Etnologice și Dialectologice în 1980. Este cercetător științific la Centrul de Științe Sociale din Craiova (1971-1975), arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1975-1976), asistent universitar (1976), lector (1990), conferențiar (1991), iar apoi, din 1994, profesor la Catedra de limba romînă a Universității din Craiova. În 1994-1995 este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dinamicilor și proceselor care îl caracterizează, la diferitele scări geografice, însă nu acesta este singurul interes al lecturii. Importanța acestei cărți poate fi urmărită pe multiple planuri, deschizându-se astfel către o gamă largă de cititori. Specialiștii în geopolitică - analiști, cercetători sau universitari - pot beneficia de un exemplu de aplicare a teoriilor de profil asupra unui spațiu puțin studiat în cadrul sistemului științific românesc. Studenții, masteranzii și doctoranzii de la științe politice, drept internațional, istorie, științe economice sau geografie, găsesc în această lucrare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3038]
-
învățământului“, respingând metodele scolastice. La sfârșitul școlii se acorda elevilor o medalie, care-i distingeau pe absolvenți de șarlatanii neșcoliți. Medicina bizantină, pragmatică, punea accent pe organizare, funcționalitate, control, responsabilitate, dăruire caritabilă. în istoria sa s-au înscris însă și cercetători medici care au lăsat opere medicale comentate și pe care le-au propus pentru a fi studiate în Academiile Medicale sub formă de compendii. Așa s-au format de-a lungul secolelor, serii de medici care au studiat la patul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care le-au propus pentru a fi studiate în Academiile Medicale sub formă de compendii. Așa s-au format de-a lungul secolelor, serii de medici care au studiat la patul bolnavului, dar și în biblioteci și laboratoare. MEDICI CERCETĂTORI îN EVUL MEDIU RĂSĂRITEAN Înflorirea medicinei și a culturii în Bizanț a redus treptat activitatea în celebrele Atena, Alexandria și Roma. Limba greacă urca spre zenit în detrimentul limbii latine. Pentru Alexandria expansiunea arabă i-a fost fatală. Incendiile din 390
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
își conturează convingerea și explică deductiv ideile la care ajunsese inductiv. Devine membru al Colegiului Regal al Fizicienilor. I se încredințează funcții oficiale. în 1615, Harvey ocupă catedra de Anatomie și Chirurgie a unei renumite școli medicale, rămânând un pasionat cercetător. După două decenii de cercetări aprofundate și neîntrerupte publică: Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus, care apare la Frankfurt în 1628. Această capodoperă, care va fi elogiată peste secole, stârnește reacții pro și contra în toate țările
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Pasteur face comunicarea „Teoria germenilor și aplicațiile sale la medicină“. El militează pentru vaccinare și imunizare, vaccinul antivariolic fiind luat de exemplu. Pasteur descoperă vaccinul antiholeric scăpând astfel oile, păsările de îmbolnăviri. Pasteur colaborează cu Emile Roux (1853 - 1933). Tânărul cercetător își face laborator după modelul maestrului Pasteur. Fac experiență cu vaccinuri pe pui, vaci, vulpi. Realizează culturi de microbi și bacterii. încep să se utilizeze filtrele specifice fiecărui agent patogen de către Chamberland (1853 - 1908) ș.a. Bacteriologia devine știință cu domeniu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etruscă 43 MEDICINA ÎN DACIA 45 Argumente pentru medicina dacă 45 Opinii despre medicina dacă 46 Alte mărturii 47 MEDICINA îN EVUL MEDIU 51 La răspântia dintre ere 51 Se apropie Evul Mediu 52 Bizanțul creștin - Bizanțul medical 54 Medici cercetători în Evul Mediu răsăritean 57 Declinul Bizanțului și al medicinii bizantine 59 MEDICINA ISLAMULUI 61 Originile medicinii arabe 63 Apogeul medicinii arabe 64 EVREII șI MEDICINA IUDAICĂ 69 MEDICINA ÎN ASIA ANTICĂ 77 1. India Antică 77 Concepția medicală 78
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe al lui Caragiale: caricatural și derutant prin neverosimil 35. 6.1.3. De la "lumea-lume" la infralume Domeniul tipologiei este cel care semnalează, înainte de orice, coincidențe de viziune între cei doi autori, coincidențe despre care au pomenit în treacăt atât cercetători ai operei caragialiene 36, cât și cei ai textelor urmuziene. Organizată în cupluri de "amici" sau în familii "legitime", umanitatea mecanomorfă a lui Urmuz pare o sublimare a celei caragialiene, la rândul ei o rafinată imagine parodică a lumii fenomenale
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mele n-o va stinge cu ușurință și din vale răsună lângă trupurile noastre împreunate zvonul limpede al clopotelor de vecernie, 16 august, ar trebui poate să stau de vorbă cu părintele, să nu-i evit cu atâta tulburare privirea cercetătoare și să-i spun curat că nu sunt în stare să-mi îndeplinesc angajamentul luat, să-și caute alt meșter, am fost mult prea orgolios crezând că voi putea picta altfel decât meșterul Luca, părintele Ioan va înțelege asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
meu decât ar fi trebuit, iar urechea stângă încă mă durea de la ploaia de informații legate de Dalia. Madeleine deschise ușa: o bombă sexy îmbrăcată cu o fustă și un jerseu din cașmir, mulat pe corp. Îmi aruncă o privire cercetătoare, mă luă de mână și-mi spuse: — Uite ce e. Îmi pare rău, dar tati a aflat de tine și insistă să rămâi la cină. I-am spus că ne-am întâlnit la o expoziție de artă de la librăria Stanley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lui cu femeile eurasiatice, Își sprijini capul pe genunchi. Îl simți pe Basie Împungîndu-l cu gamela. — Ora de haleală, Jim. Treci la coadă. CÎnd Jim se ridică, sperînd că nu vorbise În somn, Basie Îi șterse murdăria de pe obraz. Ochii cercetători ai stewardului analizau minuțios trupul firav al lui Jim. — Fă-te folositor doamnei Blackburn, Jim. Fă-te puțin plăcut. O femeie are Întotdeauna nevoie de ajutor la făcut focul. Nu se știe cum, În timpul vizitelor la closet, Basie aflase numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
nu-i așa? Așa că de ce să crezi că suntem atacați? Nu știu. Cred că am visat. Beth ridică din umeri. — Poate că ai simțit podeaua vibrând din cauza pașilor mei. Oricum, mă bucur că te-ai hotărât să dormi. Aceeași privire cercetătoare, ca și cum ceva era În neregulă cu el. — N-ai dormit destul, Norman. — Nici unul dintre noi n-a dormit destul. — Dar mai ales tu. — Poate că ai dreptate. Fu nevoit să admită că se simțea mai bine acum că apucase să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
decît aspirația miliției sîrbe de-a stăvili prin intimidare corecțională valul negru de bișnițari care le inundă de aproape-un an orașele, venind din nord. Din cînd În cînd se mai strecoară cîte-o eroare de apreciere, și sînt bătuți fazani cercetători ce vor să migreze, de teamă că nimic nu se va mai schimba În România. Și vor rămîne fără viitor, prezent, stare materială. Spre deosebire de alți compatrioți, cu apetit vienez pentru cîntecul lebedei, care nu se tem că vor rămîne fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și apoi timp de câteva secunde, prea speriată ca să mai înainteze, rămase să privească tablourile de pe pereți. O încurajau: erau oribile. Dar își aminti ceva, în timp ce trăgea adânc aer în piept și își târșâia picioarele potrivnice spre pupitru, sub privirea cercetătoare și insolentă a recepționistei. De dimineață, până în momentul când plecase să ia trenul, se ocupase de selectarea diapozitivelor; dar acum își dădea seama că și-ar fi putut petrece timpul într-un mod mai folositor. Trebuia să-și aleagă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ca niște manechine Într-un spectacol despre viața condamnaților. Îmi amintește de Carceri-le lui Piranesi - nu m-am gîndit niciodată că aș putea trăi Într-una din gravurile alea ciudate, spuse Sanger, apoi se Întoarse spre mine cu o privire cercetătoare. Ați fost În pericol? E foarte posibil. Lui Crawford Îi place să agite mereu sacul cu șoareci, dar uneori merge prea departe. — Mă simt mai bine decît mă așteptam. Întîmplător, nu Crawford conducea deltaplanul. Și nici motocicleta. — SÎnt convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mi-aș pierde timpul cu distracțiile, cel puțin nu acum, când am senzația acută că stau pe loc, ca un băț de chibrit nears. Aștept flacăra care să mă aducă la viață. — Ce faci, Clara? mă întreabă mama, privindu mă cercetător. Cum ai petrecut tot timpul ăsta? Ți-a fost urât singură? Are acea strălucire a feței care-mi arată că s a simțit bine în vizită. Mamei îi plac foarte mult vizitele la prieteni, petrecerile, mereu îl trage pe tata
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
când l-am cunoscut, teribil de îngâmfat și de frivol? — în plus, am o problemă cu marea: nu știu să înot, continuă el cu voce joasă, aproape șoptit. Nu prea intru în apă. Tace și-mi aruncă o scurtă privire cercetătoare. Mă uit la el cu gura căscată. Ce coincidență! Tocmai scrisesem în compune rea de azi că Edo nu știe să înoate! — Ce curios! îi spun, după un timp, simțind, nu știu de ce, nevoia să-mi dreg iar glasul. Nici
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu știe să înoate! — Ce curios! îi spun, după un timp, simțind, nu știu de ce, nevoia să-mi dreg iar glasul. Nici personajul meu Edo nu înoată. Eduard mă fixează tăcut cu privirea. Mă simt ca naiba sub privirea lui cercetătoare. — Mai știi, rostește el, după o tăcere prelungită, nescăpându-mă din ochi, poate că eu sunt chiar Edo. Te-ai gândit la posibilitatea asta? M-am gândit, dar n-aș vrea să i-o spun. M-am gândit când mi-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
am dat silința să mă port cât mai natural cu putință și probabil că tocmai din cauza asta aveam momente când ba râdeam strident și incontrolabil, ba mă închideam brusc în mine, mohorându-mă, părându-mi-se că sunt privită mult prea cercetător de cei din jur și începând și eu să mă cercetez, în grijorată, cu nenumărați ochi interiori. Cu această ocazie, Edo, mi-am dat seama de ce mă simt alt fel decât ceilalți: pentru că la mine totul e pe dos. Sunt
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un băț de chibrit ars pe jumătate. Ceva semănând cu un chip de fată cu păr ondulat și cu ochelari. O imagine neașteptată îi răsare în minte lui Eduard. Un chip de fată cu ochelari și cu păr zburlit. Ochi cercetători și iro nici în spatele ochelarilor. Glas răgușit și tremurător. Buze strânse mereu cu încăpățânare. Și o minte foarte ascuțită și cla ră. Clara. Copilul își îndreaptă spre el ochii cenușii și îl măsoară curios. Apoi se ridică brusc și o
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
alb - era limpede că îi era totuși de folos gimnastica medicală. — La cine te gândești, Bobo? îl întrebă Eduard, măsurându-l binevoitor din ochi. Bobo tresări și își întoarse privirea spre el. Era o pândă mută, alarmată, în privirea lui cercetătoare. Era un licăr neașteptat în cenușiul ei zgrunțuros. — Care din fete ți-a căzut cu tronc, eh? continuă Eduard, mijindu-și ochii cu un surâs complice. N-am vorbit de fete între noi pân acum și rău am făcut! Hai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
conversație casnică și practică despre ce urma să se întâmple în acea seară. îl conduse la ușă când el plecă la serviciu, ca de obicei. Se întoarse în dormitor, se așeză pe taburet în fața oglin zii și se studie îndelung, cercetător. Apoi își trase pe ea niște haine la nimereală și ieși, ducându-se direct la hotel. își dorea să înoate în piscina rotundă. Să se rotească în cercuri nesfârșite, iar și iar. Să înoate ore în șir, să lepede în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
înoate în piscina rotundă. Să se rotească în cercuri nesfârșite, iar și iar. Să înoate ore în șir, să lepede în apă tot noroiul în care se înveșmântase de ani de zile. Când ieși din apă chiar aruncă o privire cercetătoare spre bazin, să vadă dacă se observă ceva în urma ei, ca o dâră vâscoasă de mâl. Nimeni nu părea să vadă nimic, în afară de ea, care observa tremurul întunecat, prelung și subțire al apei și îi auzea zumzetul surd. Fata de la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a hotărât în numai câteva ore. Enfin 18! Acum ești acasă și acesta este cel mai important lucru. Tot timpul mi-a fost teamă să nu ți se întâmple ceva pe acolo. Se îndepărtează puțin ca să-l poată privi lung, cercetător. Te simți bine? Adică, într-adevăr bine? Da, sunt doar un pic obosit. Din spatele unei uși întredeschise, apare Sofia Hagiaturian. Înaltă, bine făcută, încă frumoasă, cu un cap cochet de bucle castanii, arată vârsta nedefinită a femeilor obișnuite să viziteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
palmei fruntea asudată, apoi salută dând tăcut din cap. E un bătrânel scund, cu părul alb tuns foarte scurt și obraji supți. Poartă o cămașă albă de in, încinsă la mijloc cu un brâu lat, din piele. Privește cu ochi cercetători răniții, în special către căpitanul neamț. Se vede că dumnealui e foarte grav. Știu, răspunde grăbit Marius, tocmai de aceea trebuie să ajungă cât mai repede la un medic. Păi, are noroc domnu' ofițer. Nu mai departe de ieri a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]