304,830 matches
-
speciale pe care esteticianul le descoperă în cursul investigațiilor sale nu fac decît să detalieze și să aprofundeze obiectul ca totalitate, dat și presupus de la început. Demersul esteticii este deci analitic, estetica reprezintă un ansamblu deductiv. „Din această pricină... orice cercetare estetică manifestă o tendință spre sistem”. Dacă ne vom întreba care este acea concepție despre valoarea estetică și, mai ales, despre opera de artă, care este postulată la „începutul” Esteticii, vom constata că ea se cristalizează progresiv în capitolele introductive
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
revistă au fost și sunt bine primiți și contestatarii metodelor critice tradiționale, tematice sau psihocritice, dar am pretins ca ele, aceste contestări, să fie formulate argumentat, neîntunecate de prejudecata noului. Au încă utilitatea lor și demersurile de-acum clasice ale cercetării litarare, analizele pe textele unor interbelici, Goga, Perpessicius, Cotruș, și impresionismul de sorginte galică și eseul critic subiectiv, lectura evenimentului isoric în cheie pozitivistă sau simbolică, condiția publicării lor e talentul autorului și adecvarea la operă, la întreg. Poezia, e
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
urmă, Institutul începuse să funcționeze, și părea că va fi pentru totdeauna. Cu mâinile și picioarele mereu înghețate din cauza curentului rece care mătura holul de la intrare, îi trebuiseră ani și ani înainte ca serioase îndoieli să-l tulbure în legătură cu seriozitatea cercetărilor făcute de persoane altminteri agreabile și curtenitoare, dar curajul de a le mărturisi nu-i venise decât după ce haosul se instalase în țară. Dar o făcea rar și nu cu toată lumea. Iar atunci, cum s-a întâmplat în acea zi
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
spune cee ce spunea de obicei: că, poate numai Cel de Sus știa când, cum și cu ce scop doamnele și domnii cercetători ai Institutului, care îmbătrâneau și se îngrășau pe zi ce trece sub privirea lui somnolentă, își făceau cercetările, fiindcă toți, de îndată ce soseau spre prânz se și grăbeau să plece, iar el putrezea singur, în spatele mesei, cu mâinile și cu picioarele înghețate, până la ora oficială de închidere. Și-a împins cu un bobârnac șapca de piele pe spate, și-
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
supraomenești, revoltați ce săpaseră discret, dar tenace temeliile comunismului, ilegaliști subversivi la ordinele Mesiei cu o mie de capete ce-și așteptau răsplata. Cei mai plângăreți, cei mai servili, cei mai onctuoși o căpătaseră: invitații la colocvii, burse, subvenții pentru cercetări cu rezultate dinainte cunoscute ca și cele de pe vremuri, subsidii pentru publicații confidențiale; aceiași care supseseră până la sațietate și cu o vocație particulară mamelele comunismului și se lăsaseră căutați peste tot. Nu mă simțeam singur, ci stingherit. Deseori, de-a
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
modul în care a conceput" diferitele fragmente ale cărții, anticipîndu-le și justificîndu-se. E vorba, evident, de mărturisiri pe jumătate jucate: cartea ar avea "pretenția de a fi obiectivă, imparțială", manuscrisul lui Grig Georgescu ar fi "fotografiat după regulile criminalistice ale cercetării la fața locului" -, iar fotografia din secțiunea finală a cărții, cea de planșe, arată un manuscris în iarbă. De fapt, explică autorul în același aide-memoire, "poemul planșă a fost structurat după o lege julesverniană, care stipulează în ce fel trebuie
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
liber și era cotată de iubitorii de carte ca un reper, venerată de unii ca o biblie. Se stinseseră polemicile de la momentul apariției și în ciuda unor obiecții plauzibile la diferite caracterizări și ierarhizări, se impusese opinia că masivul volum sintetizează cercetări ale predecesorilor și, concomitent, defrișează pârtii de înaintare. Era demonstrată creșterea pe criterii de organicitate, pe baza vechimii și a continuității neîntrerupte. Originile, lanțul de inele care suie spre modernitate acest tablou a fost zugrăvit excepțional. Relevând liniile majore ale
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
de valoare, necontaminate total de ideologie ( când obsesiile unor creatori autentici puteau coincide cu unele ambiguități ale programului de îndoctrinare). Notez astfel Moromeții de Marin Preda, episoade din Cronica de familie de Petru Dumitriu sau chiar Bietul Ioanide, obiect al cercetării de față. De o zgură a mentalității vulgarizatoare nu s-au putut descotorosii nici aceste produse de excepție. Climatul era otrăvit, nepropice artei libere, consecvente cu ea însăși. Nu e locul aici de a stabili o periodizare a fazelor de
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
Editura Fundațiilor Regale, a două cărți ale lui Gheorghe V. Madan. Acestuia, fire cam boemă, trimițându-i și bani din propriul său buzunar, când se afla la strâmtoare la Chișinău. A ajutat-o, de asemenea, pe Tatiana Gălușcă să facă cercetări etnografice. Semnificativ este că l-a ajutat și pe un rapsod popular al acesteia, despre care profesoara basarabeană îi scrisese că e sărac. L-a îndemnat pe preotul Dimitrie Balaur să scrie, pentru Șezătoarea, unde a și apărut, o prezentare
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
o carte (1985), la care am fost invitat să colaborez și eu; și profesorul Constantin Prangati, autor al unui dicționar al personalităților nemțene și de mulți ani truditor pentru înfăptuirea ediției Jurnalului lui G. T. Kirileanu, pentru care a făcut cercetări, a studiat manuscrisul, nu prea pus la punct de autorul lui, în sensul că l-a scris pe tot felul de foi disparate. Revenind la generozitatea lui Kirileanu, să amintesc ultimele ei manifestări; dăruirea vastei sale biblioteci (20.000 exemplare
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
șase volume, pentru Margareta Feraru și Alexandru George care, de asemenea, au umplut cu "carne" telegraficele notații ale criticului. Partea de note recuperează pagini întregi de istorie literară, constituind o adevărată monografie a relației dintre Lovinescu și contemporanii lui, cu cercetări literare de o valoare covîrșitoare. Dar despre toate acestea se va scrie, fără îndoială, în revista noastră, la Cronica edițiilor). Ipoteza formulată cîndva de Z. Ornea - că aceste însemnări aproape codificate sînt de uz "strict personal", iar criticul le păstra
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
fi conservator. Irina Marin Cătălin Țîrlea, Suburbanele Bucureștilor, urmate de nuvela Fratele meu geamăn, Editura 100+1 Gramar, București, 2002, 118 pag. A fi conservator, Antologie, comentarii și bibliografie de Ioan Stanomir și Laurențiu Vlad, Universitatea din București, Institutul de Cercetări Politice, Editura Meridiane, Colecția STUDIA POLITICA ANALECTA, 2002, 526 pag.
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
scriitorii târgovișteni nici atunci când fac confesiuni. Sau mai ales atunci. Situația care declanșează această autobiografie, asistată îndeaproape de ficțiune, avea chiar o semnificație aparte în anul apariției primei ediții. Un tânăr care vrea să se angajeze într-un institut de cercetări, ajuns în fața eternului șef de cadre, e nevoit să ofere câteve variante biografice instantanee asupra cărora revine aleatoriu, modificându-le sau completându-le după bunul plac. Intrigat de biografia schematică și ipocrit rubricizată (dar oare cum ne vroiau comuniștii?), stânjenit
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
locul în paginile acestei reviste. Mai exact: fiecare capitol se divide în două subcapitole, A și B. Primul, A, descrie evenimente legate de lucrul pe teren, revelând totodată în mod mascat demersul prin care autorii își construiesc gradat obiectul de cercetare. (Așa sunt capitolele VI A și XII A, pe care le-am prezentat mai sus.) Cel de-al doilea, B, tratează la rece, segment cu segment și din toate unghiurile imaginabile în acest moment, un gen muzical unic și ";bizar
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
rece, segment cu segment și din toate unghiurile imaginabile în acest moment, un gen muzical unic și ";bizar": danțul (sic). Este neobișnuit ca etnomuzicologii să-și dezvăluie procedurile de anchetă și să etaleze datele empirice pe care și-au fondat cercetarea; de obicei, ei își enunță doar concluziile, contând pe o convenție profesională unanim acceptată: cititorii le acordă creditul de a fi pricepuți și nepărtinitori observatori ai realităților de pe terenul ";lor". Iată un motiv în plus pentru care ";À tue tête
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
totuși! - creator, sîntem părtași ai copleșitoarei sale bibliografii, diversă: 51 de titluri definitorii. Să fie oare justificată tăcerea generațiilor următoare în fața segmentului de "raft" pe care îl scrisese I.B.? Ar mai fi de amintit: 17 eseuri și studii; tot 17 cercetări de critică literară; teatru - 3; romane și nuvele - 4; traduceri - nenumărate. Dar sînt și lucrări aflate în manuscrise, de care nici o editură, autohtonă ori străină, nu s-a interesat. Așteaptă neștiute: Drum către mintea cea de pe urmă (memorii); De la arta
Un scriitor uitat - Ion Biberi by Mihai Stoian () [Corola-journal/Imaginative/14499_a_15824]
-
sale lacune, studiul lui Romano constituie premisa lucrării noastre. El ne autorizează o lectură a lui Iuvenal în perspectiva ironiei, lăsîndu-ne totodată spațiu de manevră pentru un demers complementar pe care îl socotim necesar (...)Credem în posibilitatea de a aprofunda cercetarea cu un demers care concentrează perspectiva asupra unui singur aspect semnificativ, dar o lărgește totodată urmărindu-i implicațiile generale în interpretarea de ansamblu a operei lui Iuvenal, ca și în contextul literar al epocii."(pp. 30-31) Ceea ce transformă, apoi, această
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
Societatea Scriitorilor Români înregistrăm apariția unui studiu al lui Ion Ianoși consacrat instituțiilor literare postbelice și în special Uniunii Scriitorilor (Uniunea Scriitorilor în sistemul culturii socialiste și segmentul literar în tranziția românească, Ed. Paideia, 2003). Studiul face parte dintr-o cercetare mai întinsă dedicată Instituțiilor în tranziție, urmărite pe domenii și, probabil, cu mai mulți autori, avându-l coordonator pe Adrian Miroiu. Studiul profesorului Ianoși cuprinde trei capitole: primul e consacrat "antecedentelor" (veacul XIX și întâia jumătate a veacului XX), al
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
valorile sunt foarte adesea supuse discreditării prin ridiculizare, ne este greu să înțelegem câtă acoperire a avut reputația Bucureștilor de "mic Paris", de capitală înfloritoare în această parte a Europei, cu toate diferențele dintre centrul orașului și marginile sale." O cercetare genealogică metodică pe familii ilustre - prin naștere, nu mai puțin prin merite, și rămânând în cadrul cultural - ale trecutului nostru ne deschide, într-adevăr, perspective nebănuite, de la cele ale satisfacerii purei curiozități la sinteze interesând destinul nostru ca societate, în prag
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
cu locuințele lor; acolo unde acestea mai există, autorul le-a cercetat cu un simț detectivistic pe care i-l invidiem. Oameni, cinuri, case, nu am găsi, poate, disciplină mai condensată, în ordinea densității informațiilor, decât genealogistica și obligând, în cercetare prin însăși structura ei, la o mai desăvârșită supunere la obiect. Din această carte, apel la resurecția memoriei, lectorul iubitor de literatură va afla date inedite despre personalități cumva enigmatice în privința provenienței lor, date controlate în măsura în care, pe acest pământ ceva
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
vreme și mai existând și propria versiune lacunară a scriitorului, numind o ascendență franceză. În realitate, mama lui Eugen Ionescu, Tereza, născută Ipcar, aparținea unui neam evreiesc din România, vrejuit, cum spunea Mateiu, în Franța. Mihai Sorin Rădulescu a efectuat cercetări minuțioase în arhivele și bibliotecile din Franța, a bătut și cimitirele, spre a ridica un arbore genealogic al familiei Ipcar, nume rar în onomastica iudee. L-a aflat în Encyclopedia Iudaica (Ierusalim, 1971), greșit scris, Icard, iar pe urmă în
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
Nu, unde tatăl meu era ironizat, dar cu respect - ceea ce nu se întâmpla cu alții -, ca unul care l-am vizitat la Paris pe dramaturg, prin 1969, sunt bucuros să-i relev dlui Mihai Sorin Rădulescu un indiciu suplimentar la cercetările sale atât de amănunțite în chestiunea familiei Ipcar. În primul număr al publicației - bimensuală - Lumea vechie, semnat Urechie, Ortens, Aur, Iodoform, cu toate pseudonime ale lui Alceu Urechia, broșură umoristică de un haz cu totul relativ, datată 15 ianuarie 1896
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
Gurian, dacă nu mă înșel, a constituit o excepție, romanul ei Zilele nu se întorc niciodată necunoscând altă ediției după aceea din 1946. Oricum, discutarea dezinhibată, și avizată, a momentului literar 1945-1948 a devenit posibilă. Până în prezent nu avem o cercetare de tip monografic a segmentului acesta de epocă, dar există lucrări cu deschidere mai amplă, de aspect mai ales istorico-politic, care îl include. Una singură, după cât știu, își fixează cam aceleași borne în timp, adunând mărturii ale presei dintre 24
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
autor în 1979, în deplină libertate de conștiință, parcă fără gând să o publice deși încercări a făcut. A apărut postum. Este și ea consultabilă, dincolo de accentele de pamflet, pentru anii de început ai literaturii postbelice. Dar, cum spunea, aceste cercetări, chiar și aceea a lui M. Nițescu, sunt interesate precumpănitor de fenomenul politico-ideologico-social și abia apoi de evoluțiile din sfera literarului propriu-zis. Ceea ce caracterizează, poate în primul rând, momentul 1945-1948 este imensa compresiune. Nu știu să mai fi existat o
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
care a văzut lumina tiparului în 1885, tratează, pe larg, biografia lui Maiorescu, prezentat fiind drept „cel mai de seamă conducător al năzuințelor spirituale ale României moderne", fondator al Junimii (data e însă greșită, 1867 în loc de 1864, probabil sub impresia Cercetării critice maioresciene) și al prelecțiunilor ei populare, fără a uita să menționeze activitatea sa de deputat („cel mai bun vorbitor din Cameră") și ministru, și nici chiar pe cea de avocat („cel mai bun din oraș"). E vizibil faptul că
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]