5,264 matches
-
cinci și șase, operatorul poate comite trei tipuri de erori de anticipație: a. În primul rând, este vorba de așa-numiteleanticipații de structură-atitudine. Pornind la completarea unui chestionar, operatorul evaluează, după răspunsul la primeleîntrebări, structura atitudinală a subiectului referitor la tema cercetată. Din acest moment, subiectul este într-un fel etichetat, clasificat într-o anumită categorie (de pildă, de stânga sau de dreapta, sau adeptul unui partid, dacă-i vorba de o anchetă pe probleme politice) și, la toate întrebările care vor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
vorba despre alte mărimi, am putea oarecum generaliza acest ordin de mărime spunând că o eroare de 2-3% din mărimea estimată este acceptabilă. În consecință, folosirea expresiei „eșantion reprezentativ” este justificată, dacă prin aceasta se înțelege că, în raport cu toate caracteristicile cercetate, eroarea d este sub o limită acceptabilă, iar mărimea p se află sub pragul de 5% (sau P peste cel de 95%). Gradul de reprezentativitate a eșantionului depinde, în principal, de următoarele aspecte: caracteristicile populației care urmează a fi studiate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
două clase. Dar nu este numai atât sau nu este vorba, în primul rând, de acest lucru. În cercetările sociologice, chiar bazate pe o singură metodă, cea a anchetei, se simte nevoia de a aprofunda în mod diferit anumite aspecte cercetate, ceea ce implică utilizarea unor eșantioane de mărime variabilă, întrucât un studiu de mare adâncime nu poate fi efectuat, cu costuri rezonabile, decât pe loturi mai reduse de indivizi. Eșantionarea multifazică răspunde acestor cerințe și constă, în esență, în alegerea, inițial
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
procedura supraestimează proporția persoanelor din familiile mai reduse, familii care, printre altele, sunt caracterizate de o vârstă medie mai înaintată, de un status socioprofesional mai ridicat, de o distribuție geografică deosebită etc., factori ce pot fi corelați semnificativ cu problemele cercetate. În principiu deci, problemele acestor familii sau ale indivizilor din aceste familii vor apărea cu o pondere mai mare decât cea reală, din totalul populației. Înlăturarea acestei deficiențe este posibilă prin acordarea unor șanse diferite familiilor, în funcție de numărul de persoane
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu se cunoaște abaterea standard în populație -,rămânesă facem apel la cea de a patra propoziție enunțată, pe baza căreia formula (1) se modifică, înlocuind abaterea standard a variabilei x în populație cu cea găsită pentru aceeașivariabilă la nivelul eșantionului cercetat, pe care o notăm cu σ'. Formula utilizabilă va fi: care ne arată că e vorba doar de o estimare a erorii standard. În practică, vom utiliza pur și simplu formula: (2) Cu acestea problema reprezentativității este rezolvată. Având un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eșantion dintr-o populație B, care aproximează deci o mărime fixă b. Se pornește de la așa-numita ipoteză nulă, conform căreia se presupune că mărimile a și b coincid (între populațiile A și B nu există nici o diferență după mărimea cercetată). Urmează să testăm această ipoteză în sensul următor: dacă diferența dintre a și b' întrece o anumită limită, ce trebuie luată în calcul din cauza faptului că b' nu coincide cu b, atunci ipoteza nulă se respinge, adică diferența este semnificativă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nivelul de probabilitate de 0,01”. Altfel spus, de această dată diferența este semnificativă și, ținând cont și de diferența mare dintre cele două valori, este aproape sigur că abaterile cifrelor de la distribuția uniformă reflectă particularități sezoniere efective ale fenomenului cercetat. O altă aplicație a testului „hi pătrat” se întâlnește în analiza tabelelor de asociere a două caracteristici calitative. De exemplu, să presupunem că într-un chestionar avem o întrebare de opinie ale cărei variante de răspuns sunt: „foarte mult”, „mult
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
impune sociologului prin constrângeri exterioare (instituționale sau de altă natură), așa încât ea nu derivă în chip natural din preocupările sale științifice anterioare, venind deci ca o prelungire a acestora în scopul testării unor ipoteze cu rol explicativ pentru fenomenele anterior cercetate sau al detalierii unor cunoștințe descriptive deja utilizate. Sociologul este deseori chemat să răspundă solicitărilor din partea unor beneficiari ce-i pun în față o problemă descrisă în limbajul curent și în termeni foarte puțin preciși. Așa se face că prima
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ale modelului explicativ pe care-l adoptăm în legătură cu fenomenul menționat. Chiar dacă o anchetă - cum se întâmplă cu multe sondaje - are un caracter eminamente descriptiv, ea se întemeiază pe un sistem de relații ce sunt presupuse a guverna universul de fenomene cercetate. Așa se face că, practic, orice întrebare dintr-un chestionar se originează într-o astfel de supoziție asupra naturii complexului de fenomene cercetate și a relațiilor dintre ele. De pildă, întrebându-l pe studentul-subiect al unei anchete pe tema mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
descriptiv, ea se întemeiază pe un sistem de relații ce sunt presupuse a guverna universul de fenomene cercetate. Așa se face că, practic, orice întrebare dintr-un chestionar se originează într-o astfel de supoziție asupra naturii complexului de fenomene cercetate și a relațiilor dintre ele. De pildă, întrebându-l pe studentul-subiect al unei anchete pe tema mai sus menționată despre ocupația părinților săi, nu facem altceva decât să introducem ipoteza că studenții provenind din categorii socio-profesionale diferite (deci din medii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
variantelor de răspuns și la construcția acestoraetc. Și aici contribuția experților poate fi folositoare, deși, în general, un cercetător cu experiență stăpânește bine aceste aspecte. Nu este nevoie să mai demonstrăm că ambele categorii de probleme se rezolvă în funcție de tema cercetată, de tehnica folosită și de caracteristicile (intelectuale, în speță) ale populației anchetate. 1.2.3. Alegerea eșantionului Problemele eșantionării, inclusiv o serie de aspecte practice ale acestei operații, au fost expuse în cele două capitole special dedicate acestei chestiuni de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fenomenelor, fiind interesați mai mult de descrierea acestora (și care nici nu-i permit cercetătorului utilizarea în scop propriu a informației culese), întreaga analiză statistică se oprește aici. În rest, rostul prelucrării sumare constă în obținerea primelor informații despre tema cercetată, prefigurând piste pentru prelucrările ulterioare și fiind, de asemenea, capabilă să ne ajute în evaluarea calității eșantionului și a muncii operatorilor, adică să prelungească operația de verificare și evaluare la care ne-am referit anterior. Așadar prelucrarea sumară, din care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cea de a doua situație expusă este analiza cluster, metodă cu foarte multe posibilități de aplicare în studiile sociologice, așa cum convingător este ea prezentată, printre cei dintâi la noi, de D. Sandu (1992). În prelucrarea datelor de anchetă, numărul indivizilor cercetați este mare și deci nu vom putea folosi decât proceduri de tipologizare aplicabile (și) la situații statistice. Una dintre acestea, descrisă și prezentată riguros pentru prima dată de Paul Lazarsfeld (vezi 1970, pp. 361-374 sau 1992, pp. 158-171), dar aplicată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o anchetă. Tot în contextul enunțului problemei, este preferabil să se facă referiri, mai ample sau mai sumare, și la alte aspecte, cum ar fi: ipotezele folosite și măsura în care testarea lor a fost posibilă; semnificația socială a problemei cercetate și gradul de interes al publicului larg pentru rezultatele obținute; tratarea problemei în literatura de specialitate și cât anume din documentația existentă anterior a fost utilă și folosită în cercetare. Descrierea tehnicilor de cercetare. Este un punct asupra căruia sociologii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
element central al deontologiei sociologului, este o calitate solicitată de practica sondajelor în două direcții principale: în relația cu respondenții și în relația cu beneficiarul. Despre prima (asigurarea anonimatului sau a confidențialității răspunsurilor, transparența obiectivului cercetării, neutilizarea informațiilor împotriva subiecților cercetați, inclusiv prin grija de a nu induce în spiritul lor așteptări ce nu vor fi împlinite de nimeni etc.) a fost vorba în mai multe rânduri în lucrarea de față. Subliniem aici doar faptul că, în concepția noastră, sociologul-cercetător trebuie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lucru de preț. Apoi îl așeză pe birou și începu să-l desfacă, netezind foaia cu dosul mâinii. — Așadar, spuse, lovind cu degetul hârtia creponată. Pe mine nu mă interesează rubricile. Nu mă interesează ce poate fi măsurat, cântărit ori cercetat. Eu vreau să știu ce e cu liniile astea, când faci totul ghem și amesteci. Ce cărți citește, ce-i place și ce nu - flori, dulciuri, fructe -, ce-ar vrea și n-are voie, ce are voie, dar nu vrea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
neoaristotelică", iar Gauthier-Jolif va remarca valoarea științifica a operei : “morala conținută în acest tratat, departe de a fi separată de psihologia și metafizica sa, este strîns legată de ele, așa cum strîns legată este și de observațiile lui în celelalte domenii cercetate.” Noțiunea-pivot a lucrării face referire la binele uman, idee cu care se deschide Cartea I a eticii și care ne arată că binele stă la baza realizării oricărei năzuințe: “Pe buna dreptate s-a afirmat că binele este cel spre
Fericirea ca demnitate umană în „Etica nicomahică”. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Mihaela Alexandra Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2298]
-
azot (mediul BYCB), a necesităților de vitamine (mediul BYFVB), creșterii pe medii cu presiune osmotică ridicată, producerii de acizi și compuși amiloizi extracelulari, hidrolizei ureei, rezistenței la cicloheximidă. Ca surse de carbon s-au folosit monozaharide, dizaharide și trizaharide. Sușele cercetate au manifestat preferințe diferite față de sursele de carbon cercetate. Sușa 981-S fermentează glucoza, zaharoza și maltoza și nu fermentează lactoza și rafinoza. Sușele 2S și 5S nu fermentează hidrații de carbon cercetați iar sușele 3S și 4S fermentează glucoza
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
creșterii pe medii cu presiune osmotică ridicată, producerii de acizi și compuși amiloizi extracelulari, hidrolizei ureei, rezistenței la cicloheximidă. Ca surse de carbon s-au folosit monozaharide, dizaharide și trizaharide. Sușele cercetate au manifestat preferințe diferite față de sursele de carbon cercetate. Sușa 981-S fermentează glucoza, zaharoza și maltoza și nu fermentează lactoza și rafinoza. Sușele 2S și 5S nu fermentează hidrații de carbon cercetați iar sușele 3S și 4S fermentează glucoza, galactoza, zaharoza, maltoza și rafinoza și nu fermentează lactoza
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
au folosit monozaharide, dizaharide și trizaharide. Sușele cercetate au manifestat preferințe diferite față de sursele de carbon cercetate. Sușa 981-S fermentează glucoza, zaharoza și maltoza și nu fermentează lactoza și rafinoza. Sușele 2S și 5S nu fermentează hidrații de carbon cercetați iar sușele 3S și 4S fermentează glucoza, galactoza, zaharoza, maltoza și rafinoza și nu fermentează lactoza. În ceea ce privește asimilarea acelorași zaharuri toate cele cinci sușe asimilează glucoza și galactoza, nu asimilează lactoza; zaharoza și maltoza sunt asimilate de sușele 1S , 3S
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
ne conferă profunzime, pătrunde "până în adâncul ființei noastre" (Osho, 2003, p. 46). Potrivit gânditorului indian, niciun alt sentiment "nu este mai profund decât tristețea"; ea ne conduce în niște locuri în ființa noastră de care nu am știut niciodată nimic. Cercetată sistematic, tristețea ne dezvăluie mai multe forme, laturi și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cercetărilor întreprinse în domeniul contemporan. Asemenea majorității cercetărilor, studiul face o serie de afirmații pozitive despre tendințele empirice din sistemul internațional din perioada 1989-1999. Totuși, se recunoaște explicit și că descoperirile sunt atât o reflectare a reflexivității din sistemul internațional cercetat, cât și o contribuție la aceasta. Prin urmare, studiul adoptă o orientare în mod deschis critică, ce recunoaște faptul că cercetarea socio-științifică este ea însăși constant atrasă către tiparele de comportament pe care încearcă să le explice. Această observație nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
obiective, ci le reduce la simple relații de cooperare între actori. El reproșează acestor teorii "subiectiviste" idealismul irealist (idealism pe care Blumer nu-l neagă deloc). Acest reproș îi este adresat și lui Habermas, care postulează universalul când ar trebui cercetați cei care au interesul să-l postuleze: "El reduce raporturile politice de forță la raporturi de comunicare [...] din care a eliminat, practic, raporturile de forță care se realizează sub o formă transfigurată" (Bourdieu, 1977, p. 81). Această teorie nu are
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu avutul lor în pădurile mari (numeroase documente și izvoare narative consemnează fenomenul), dar, imediat ce pericolul trecea și se îndepărta, oamenii reveneau pe vechile lor vetre. Așadar, nu suntem primii care facem constatarea că așezările de aici sunt prea puțin cercetate, cunoscute și prezentate ca exemple cu bogat trecut istoric în multe din studiile dedicate domeniului sătesc, comparativ cu așezări din zone mai intens și mai amănunțit investigate. De aici rezultă impresia de „pete albe” pe harta ce înfățișează sudul Moldovei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
peremptorii privind existența și trăinicia instituției care a fost devălmășia pe teritoriul de astăzi al comunei noastre, devălmășie ce ni se înfățișează esențialmente asemănătoare, aproape identică aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]