887 matches
-
piatră și duce către un mic cimitir amenajat pentru viețuitorii Mănăstirii trecuți la cele veșnice. La 150 de metri nord-est de biserică s-a construit corpul de chilii în formă cubică, din cărămidă, clădire parter și etaj. La etaj are cerdac susținut de stâlpi din lemn cu parapet, grilaj de scândură vopsit în culoarea maro. Clădirea adăpostește chiliile, trapeza pictată, bucătăria, stăreția. Este acoperită cu tablă zincată. În incintă s-a creat un frumos parc cu alei asfaltate. La 100 de
Mănăstirea Vlădiceni () [Corola-website/Science/307854_a_309183]
-
monument istoric, între case și casa memorială „Al. Vlahuță”. Ansamblul mănăstirii Agapia are o suprafață de peste 50 ha, din care 35 ha curți și clădiri. Mănăstirea Agapia este formată dintr-o incintă alcătuită din clădiri pe două nivele, având un cerdac larg, care se desfășoară de jur-împrejurul bisericii. Pe latura de est se află un turn clopotniță cu două etaje, având la primul etaj o prispă continuă cu arcade elegante și coloane de lemn dispuse în linie. Pe latura sudică a incintei
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
din copilărie" (1881). El o menționează cu următoarele cuvinte: „Agapia, cea tăinuită de lume”. După cum scrie în povestirea „În munții Neamțului” din volumul "România pitorească" (1901), scriitorul Alexandru Vlahuță a poposit și el aici. El o descrie astfel: Aflat în cerdacul arhondaricului, Vlahuță a privit: În această liniște, scriitorul vede o maică bătrână și scundă care a început să bată toaca, cu „sunete mărunte, dulci, cadențate, ca șoapta pripită a unei rugăciuni”, care îi „redeșteaptă, ca dintr-o lume depărtată, dulcea
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
cel mare al arhondaricului. Aici sosește maica Evghenia, arhondăreasa, care le inspiră un mare respect prin figura sa blândă și binevoitoare, părând a fi "„așa de aproape și totuși așa de departe de noi!”" În acea noapte, stând singur în cerdacul din față al arhondaricului, scriitorul a privit cu admirație, timp de peste o oră, peisajul nocturn al Agapiei, în care "„noaptea, retrasă în văi și în desimea posomorâtă a brazilor, cernea munții adormiți și visători, ale căror piscuri neguroase păreau că
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița. Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km. Reportaje Vârfuri de peste 2500 de metri Moldoveanu- 2.544 m • Negoiu- 2.535 m • Viștea Mare- 2.527 m • Parângul Mare- 2
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
de 500-600) printre care se afla și cel al lui Ferentz au fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Țarigradului în preajma Cetățuiei. Și-au pus pământ peste dânsele și au făcut o movilă mare și lângă movilă cerdacu de piatră și au îngropatu și un stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au scris toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Țarigradului în preajma Cetățuiei. Și-au pus pământ peste dânsele și au făcut o movilă mare și lângă movilă cerdacu de piatră și au îngropatu și un stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au scris toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni. Domnul a construit acolo și un foișor (cerdac) de piatră. Movila pe
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
stâlpu de peatră în mijlocul cerdacului pre care au scris toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni. Domnul a construit acolo și un foișor (cerdac) de piatră. Movila pe care a fost ridicat Cerdacul lui Ferentz - în locul numit "La Părasca" - și crucea cu inscripția se pot vedea și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
toată întâmplarea."" (A. Amiras) În total, sub colina pe care se află azi Crucea, au fost îngropați circa 600 de soldați austrieci și moldoveni. Domnul a construit acolo și un foișor (cerdac) de piatră. Movila pe care a fost ridicat Cerdacul lui Ferentz - în locul numit "La Părasca" - și crucea cu inscripția se pot vedea și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
crucii este rupt. Crucea lui Ferentz a privegheat intrarea în târg până când Iașul s-a tot întins înspre Vaslui. Astăzi, groapa comună a ajuns să fie acum aproape de miezul orașului. În apropierea crucii s-a înălțat un han numit "La Cerdac". Ploile, zăpezile și trecerea vremii au ruinat Cerdacul. Un negustor grec a luat piatra pentru a-și face pivniță, iar un olar făcea pe acolo cuptoare. Din mormântul comun prăbușit, în primăvara anului 1886 ieșeau afară oseminte ""bucăți de craniuri
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
intrarea în târg până când Iașul s-a tot întins înspre Vaslui. Astăzi, groapa comună a ajuns să fie acum aproape de miezul orașului. În apropierea crucii s-a înălțat un han numit "La Cerdac". Ploile, zăpezile și trecerea vremii au ruinat Cerdacul. Un negustor grec a luat piatra pentru a-și face pivniță, iar un olar făcea pe acolo cuptoare. Din mormântul comun prăbușit, în primăvara anului 1886 ieșeau afară oseminte ""bucăți de craniuri, coaste, omoplate"". Ziarul "Liberalul" din 30 martie 1886
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
războaie mondiale a avut loc o creștere semnificativă a populației, dar și o extindere a orașului Iași, fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în zilele noastre, rămânând doar urmele fundației, iar unul din brațele crucii s-a rupt. Gardul metalic ce a
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în zilele noastre, rămânând doar urmele fundației, iar unul din brațele crucii s-a rupt. Gardul metalic ce a înconjurat apoi crucea a dispărut și el. La doi pași de monument, a fost ridicată o benzinărie
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
aveam doi ani ca să ies om cu pâinea în mână. Și deodată ai picat d-ta la Ciuleandra aceea. Am avut imediat presimțirea că are să mi se întâmple un rău mare din clipa din care v-am zărit apărând în cerdacul cârciumii. Apoi când ai intrat în horă și te-ai prins de Mădălina, am înțeles că de-aci îmi va veni răul. Am încercat să lupt, să mă împotrivesc. Mi-au luat-o oamenii cu sila. Ați plecat, am răsuflat
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
și cel al lui Ferencz au fost strânse lângă Fântâna Parasca, la drumul cel mare al Țarigradului, în preajma Cetățuiei. "„Și mai pre urmă le-au strâns capetele tuturor, și trupurile, și au făcut o movilă și o cruce mare cu cerdac, ca să fie de pomenire acolo, la Parasca.”" Domnitorul a pus să se scrie întreaga întâmplare pe acestă cruce, numită de popor Crucea lui Ferencz. După acest eveniment, domnitorul Mihai Racoviță le-a dat călugărilor Mănăstirii Cetățuia mai multe scutiri de
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
central, masiv, cu ferestre gotice. Palatul Foișor (Teremnoi Dvoreț) din secolul al XVII-lea, ridicat peste un vechi palat, cu două etaje somptuoase, care era Casa Regală, apartamente cu mobilier elegant, covoare fine, sobe din faianță smălțuită, cu terase și cerdac acoperit, exterior bogat ornamentat, reprezentând animale fantastice, himere, Clădirea Arsenalului (1701-1736), refăcută un secol mai târziu (1851), adăpostește astăzi Muzeul Armelor. Clădirea Senatului (1776-1837) după proiectul lui M.F. Kozakov și Marele Palat (Balșoi Kremlevski Dvoreț, 1839-1849) sunt ultimele mari edificii
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
ocupa spațiul liber, creat după încrustarea textului circular, a fost reprodusă o cruciuliță . Catedrala este construită sub formă de treflă cu pridvor înconjurat de coloane la intrare. Deasupra intrării și a pronaosului, sub turlă, pe cele trei laturi, există un cerdac cu niște coloane care creează între ele o boltă artistic lucrată. Turla principală de 46 metri se înalță maestuos într-o armonie perfectă cu celelate componente ale catedralei. De la poalele turlei principale se desfășoară în lateral, în formă de cascade
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
sau „bătrânele case călugărești” după cum le denumește Al. H. Simionescu. Casele de pe deal se află de o parte și de alta a bisericii de zid, pe o alee largă, pe direcția vest - est. Casele mănăstirești se remarcă prin prezența unor cerdacuri largi care sunt uneori prelungite pe lateralele construcției. Intrarea se face într-o tindă centrală, de unde are loc accesul în camerele casei, pe fiecare parte a tindei fiind plasate câte una sau două camere. Casele au un acoperiș. Mama poetului
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Pardoseala este din dușumele din scândură. Pereții interiori sunt din zidărie cu liant mortar. Casa are două camere, tindă și cerdac. Tinda are mari dimensiuni, de aici putându-se pătrunde în cele două camere și în cămara de pe partea stângă. În spatele casei (pe partea nordică) se află două cămări separate, în care se intră prin tindă (cea din stânga) și prin bucătărie
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mari dimensiuni, de aici putându-se pătrunde în cele două camere și în cămara de pe partea stângă. În spatele casei (pe partea nordică) se află două cămări separate, în care se intră prin tindă (cea din stânga) și prin bucătărie (cea din dreapta). Cerdacul este prevăzut în mijloc cu un foișor acoperit. Pe latura din dreapta (sub casa cea mare) se află o intrare separată pe sub gang care duce într-o pivniță. Camera din partea stângă, denumită și „casa cea mare”, este un spațiu destinat păstrării
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de șindrilă de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și trei fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Crâșma are cinci încăperi (două camere, două cămări și bucătărie), o tindă și un cerdac. Prezența cerdacului duce la împingerea cu aproape 2 metri în interior a bucătăriei și tindei. Au fost păstrate elementele principale ale casei de locuit: sistemul de încălzire cu sobe sau cuptoare folosite mai mult pentru încălzit și mai puțin pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și trei fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Crâșma are cinci încăperi (două camere, două cămări și bucătărie), o tindă și un cerdac. Prezența cerdacului duce la împingerea cu aproape 2 metri în interior a bucătăriei și tindei. Au fost păstrate elementele principale ale casei de locuit: sistemul de încălzire cu sobe sau cuptoare folosite mai mult pentru încălzit și mai puțin pentru prepararea hranei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Pardoseala este din lut bătătorit uns cu balegă. În interior, una dintre încăperi este amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului, cealaltă fiind folosită ca locuință. Cuptorul de ars ceramica este construit sub plecătoare. La intrare se află cerdacul, de unde poate intra sub plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
capetele căpriorilor. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe pe partea din față. Pardoseala este din lut stabilizat. În fața casei a fost construit un cerdac. În casă se intră printr-o tindă de unde se pătrunde în partea dreaptă în „casa cea mare” (de formă dreptunghiulară), iar în partea stângă în camera de locuit cu rol și de bucătărie (în formă de „L”). Prin partea stângă
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de munte a Bucovinei. Celarul are o formă dreptunghiulară (3.30x5.50 metri) și este de tip monocelular. El este format dintr-o cameră de mici dimensiuni (fără ferestre) pentru păstrarea alimentelor și a uneltelor de lucru, precedată de un cerdac larg. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad, cioplite în patru muchii și îmbinate în „cheotori”. Lipsind ferestrele, aerisirea este asigurată printr-o deschidere practicată într-un perete transversal, care putea fi acoperită la nevoie. Fruntarul are
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]