3,025 matches
-
SCRIE Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului M-aș scrie primăvară pe firul mic de iarbă Și aș trasa cu cretă contur de ghiocei, Când dorul depărtării se va porni să cearnă, În fir de tuberoză mi-oi pune ochii mei. M-aș scrie un copac în vara cea fierbinte, La umbră mea să stai pe rânduri de cuvinte Să îmi auzi cântarea de doină și de flaut, Într-o pădure deasă
M-AŞ SCRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368401_a_369730]
-
de murire care se măsoară în stele, își găsește expresia lirică în poezia cu același titlu: „Timpul”: „Timpul ne unește, timpul ne desparte, / Timpul stă în nimeni, timpul șade-n toate! / Ca un bun profesor, timpul ne învață / Cum să cernem lumea, călători prin viață. // Timpul paște stele, naște și iubire / Iar prin timp ni-i zborul vis de nemurire; / La răscruci de vremuri clipa se oprește, / Noi alegem calea ce se cam grăbește. Dacă timpul nostru se măsoară-n stele
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
nu voi fi înfrânt. // Azi am plecat condus de ciocârlie, / Înțelegând că graiul ți-este sfânt, / Am să renasc prin tine, poezie, / Trăindu-mi viața într-un singur cânt. // Iar de voi pierde orice urmă vie / Când timpul îmi va cerne zborul frânt, / Chemându-te cu-aceeași duioșie / Am să plutesc din nou pe-aripi de vânt. // Am să renasc prin tine, poezie!” Versurile sunt fie decasilabice, fie endecasilabice, cu rimă încrucișată 1-3; 2-4 sau împerecheată: 1-2; 3-4. Uneori, poeta folosește
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
recomandat producțiile editoriale abia primite: „Nu vă-ndrăgostiți primăvaraˮ de Nicolae Dabija și „Poezii pentru copiiˮ de Iulian Filip, ambii scriitori din Chișinău. Momentul cel mai așteptat al serii l-a reprezentat lansarea Antologiei Napoca Nova Nr. 9, „Ninsori albastre cerne cerulˮ, la care și-au adus contribuția o bună parte dintre cei prezenți. În luarea să de cuvânt, Voichița Pălăcean-Vereș, îngrijitor al volumului, a mulțumit colaboratorilor săi apropiați, artistul plastic Lazăr Morcan, Valeri Toderici, Vasile Bele, pictorul Peter Vereș, Bianca
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
umbra sub Stejar, O dâră pare viața în luminișuri stând, Răsfrântă pe chilimuri, ca Luna pe al ei jar, Grăbită pare soarta Destinului plecând, Esența să-și culeagă din mugurii de har. Românul e o Rocă din veșnicii Carpați, Omenia-își cerne peste pământ și mări, Cer și Pământ cuprinde-Credința întru frați, Așternându-și Iubirea în cele patru zări. ------------------------------------ Cu aleasă prețuire și prietenie, Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț, 15 februarie 2017 Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - ROMÂNUL E O ROCĂ DIN
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
ținea scrisorile de la mine. Bine că nu a apucat săraca să mai vadă. A pierit înainte ca apele să mai bată la ușă. I-am spus că mă duc să-i aleg un loc frumos cu verdeață. Ar trebui să cern iarba de prin ceruri. Jos n-a mai rămas nimic! -Lasă tataie, că o să fie totul bine!-îl asigură un pompier, ștergându-și obrajii de câtă neputință văzuse în juru-i. Suntem aici să vă salvam. -Ajută-i pe alții nepoate! Eu
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
po vijnë, të mbështesin mes nesh, qëndisjet e tyre fine? Fije të thurrura nga hëna, nga dritat, ngjyra dhembje dhe përmallim... 2 să-nțelegi nerostitul ți-aș dărui cuvinte dar nu știu să le spun de-aș putea să le cern din sita să le adun le-aș pune-n nisip și în vânt să fluture la tine-n gând: să-nțelegi nerostitul 2 të kuptosh të pashprehshmen do të të dhuroja fjalë por nuk di ț’i them nëse do
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
care mă trezesc singură, fiindu-mi alături. Și... mă doare...! mă doare depărtarea gândului tău, gândului tău de aproape! Mă doare... și iar mă doare... această toamnă... cum mă dor toate diminețile fără de soare! cum mă dor... toate ploile dezmățate cernute din poeme ascunse. ZBOR SAU CĂDERE Eu n-am avut niciodată decât liniștea păsărilor călătoare... mereu venind de nicăieri, mereu plecând spre nicăieri, prinsă-ntre zboruri cu aripi de mercur. SĂ-MI MAI SCRII Îmi place să-mi scrii noaptea
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
2015 Toate Articolele Autorului Un moment din a ta viață Ce cu drag îl ai a scrie, Adevăr de vezi în față, Să îl așterni pe hârtie... Că a noastră e menirea Să vedem cu ochi de vultur, Cum se cerne omenirea Ce prin ani, e ca un vântur ! Tu iubești în profunzime, Steaua, Luna, Demiurgul Și așterni frumoase rime Adulând mereu amurgul... Ce renaște-o nouă viață În maturii noștrii ani, Cu iubire-ntr-o prefață S-o compunem, LA
LUI MARCELA de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368074_a_369403]
-
eu le sunt dragă... S-a plimbat privirea înspre codrul verde, Sufletul și-a prins dorul în izvoare, Ascultă cum cântă cerul și să crezi Frumusețea asta , astăzi iar mă doare. C-am lăsat acolo, toamna mea târzie, Lacrima albastră cerne peste munți, Amintirea voastră peste nopți învie, Luminând cărări, pașilor cărunți. Iarna îmi va fi primăvară-albastră Când la un hotar unde ani se-ating Eu îmi voi deschide în suflet fereastră Peste voi, prieteni, dalbe flori să ning... Referință Bibliografică
GEOAGIU, UN COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367315_a_368644]
-
eu le sunt dragă... S-a plimbat privirea înspre codrul verde, Sufletul și-a prins dorul în izvoare, Ascultă cum cântă cerul și să crezi Frumusețea asta , astăzi iar mă doare. C-am lăsat acolo, toamna mea târzie, Lacrima albastră cerne peste munți, Amintirea voastră peste nopți învie, Luminând cărări, pașilor cărunți. Iarna îmi va fi primăvară-albastră Când la un hotar unde ani se-ating Eu îmi voi deschide în suflet fereastră Peste voi, prieteni, dalbe flori să ning... Referință Bibliografică
GEOAGIU, COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367316_a_368645]
-
cu ochii verzi, am râs, recunoscându-te! Și ești tot tu, un om onest și sunt tot eu, fata voioasă. Trecut-am azi același test și m-ai găsit, din nou, frumoasă! Dragoste de viață Iubesc ploaia, vântul sălbatic, zăpada, cernând singuratic. Și totuși insist și totuși risc, să privesc soarele în adâncul luminii. Căldura lui mă învăluie și soare devin! Acrobație Am clădit un vis, drum suspendat și îl străbat pe vârfuri, temătoare. Și sufletu-mi de vajnic acrobat suportă-arsura
ÎNGERUL PĂZITOR de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367377_a_368706]
-
reci, străpunși de găuri negre, Chiar fără lună, m-aș abandona, Simțind povara clipelor funebre. Aș bea cu tine-un strop de infinit Din cupa vieții, plină cu otravă, Și colindând sub norii de grafit, Am semăna furtuni și-am cerne pleavă. Chiar sufletul mi l-aș amaneta, De-aș ști că ziua-ncepe iar cu tine, Cu anotimpuri calde-aș cocheta, Să-mi împrumute ploi diamantine. Cu ele ne-am spăla păcate vechi Dintr-un destin confuz, invariabil, Am strânge
NOAPTE ÎN NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367506_a_368835]
-
permanență să învețe câte ceva, cu atât mai mult cu cât, prietenul meu, a avut abilitatea de a strânge în jurul său o mulțime de oameni valoroși. „Neamurile ți le dă Dumnezeu, prietenii ți-i alegi!” Pentru că sita minții lui ascuțite a cernut necontenit grâul de neghină, în fiecare dintre cei din anturajul său a văzut ceva bun și a uzat în permanență de balanța sufletului în aprecierea valențelor spirituale, socio-umane și profesionale ale celor cu care lega prietenie. De fapt, nea Mitică
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ]NSORITUL APRIL Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E primăvară, prieteni, e primăvară! Toată câmpia zâmbește de-atâta verde; Pomii din livadă, floarea-și cerne, Rândunelele se-ngână prima oară. Se resimte iară-și mireasma de afară Și cântecul ciocârliei ce abia se vede; E primăvară, prieteni, e primăvară, Toată câmpia zâmbește de-atâta verde. Și prin satul trezit, încă te-nfioară Un piuit de pui
]NSORITUL APRIL de GEORGE PENA în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367523_a_368852]
-
vieții, sumbru, ca soluție de resuscitare a frumosului trăit, între scepticism și asumarea lui ca prezent, iar realismul acestui prezent este motivație trăirii viitoare. Sigur pe sentimentele sale, în iubire față de ființa dragă și înstrăinare față de realitatea înconjurătoare, poetul își cerne și discerne perspectiva emoțională fără candoare, fără naivități inutile, constatator. Deși versurile sale sunt profunde, analitice, grave pe alocuri, în tonalități sobre, versuri cu rime complicate și răsturnări semantice, citesc ușor, pentru că nu întâlnesc nimic ținând de manierism sau formulare
LANSARE DE CARTE, 3 APRILIE 2015, BUCUREŞTI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367549_a_368878]
-
Ramona Oros, Gergely Renata, Ioana Beltechi, juristele Tatiana Nedelcu, Ramona Panti, Ioana Turcuț, jurnalistele Anca Faca și Iulia Maghiar, inginerul Ionuț Turcuț, informaticienii Cristian Gădălean (Timișoara) sau Adrian Hurpoi (Baia Mare) și mulți alții. Pentru toți, doamna educatoare Elena Beltechi va cerne astăzi, în lacrimi de bucurie, picăturile unor amintiri deosebite păstrate din vremea când, prin exerciții de excelență și dăruire, „Mama Lenuța” presăra în suflețelele lor inocente dragoste, înțelepciune, sete de cunoaștere și dorință de afirmare. Autori: Melania Mateuț, Sorin Petrache
SUFLET DE MAMĂ, LA SUPERLATIV de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367630_a_368959]
-
norii, Iubirea trăiește în inima hoinară... Suflet blând, noaptea-i pe sfârșite, O nouă zi își va pune marama, Stelele în curând vor fi adormite, Iar Luna își va lega năframa... Universul naște după zi noapte Cănd mintea omului, poate cerne În liniște, idei, sentimente, șoapte Și vise ce pot fi eterne. Referință Bibliografică: SUFLET BLÂND / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUFLET BLÂND de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367673_a_369002]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUMINECARE Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 186 din 05 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cuminecare amintire trecută dintr-un blid în altul aruncată peste casă ca un dinte de lapte cernută printr-o sită cu ochi de piatră se va fi făcut noapte din pleoape așteptă-te să vină somnul ca un papagal bătrân spunându-ți să ai încredere că totuși mâine te vei trezi că totuși soarele va ateriza peste
CUMINECARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367046_a_368375]
-
adăpostul văilor adânci și cu libertatea cutezanței spre înălțimi. Dar pașii care-l interesează pe poet sunt pași care nu se opresc niciodată. Este spațiu și sunt momente, în exprimarea poetului, înțelese, însă, ca incrustații în țesutul infinitului. „Timpul se cerne ca un praf de vis / și ne trezim că peste noi a nins / [...] / mi-e sufletul puțin cam ruginit, / dar nu sunt sigur, sigur c-am murit”. Este o poezie, cea a lui Mircea Tudose, care se rostește în promisiunile
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
ce-și căutau cărarea/ Și-am fost doar pentr-o clipă fericit,/ În rest prietenă mi-a fost uitarea”. („Uitarea”) De altfel, poezia lui Ilie Marinescu nu merită a fi dată uitării. Dacă „peste toate se așterne,/ Tăcerea albă care cerne” („Anotimpuri”), în poemele sale „se naște înc-o primăvară” („Anotimpuri”) și trăiește speranța. De aceea, nu ne rămâne decât să îi citim „Meditațiile poetice” și să îi urmăm îndemnul: „Curcubeul priviți, are aceeași cunună,/ De ne naștem în locuri diferite sub
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
răvășită e natura, nimic din ce era sublim, se zvârcolește-n agonie, o, Doamne sfinte, ce destin! Cu șerpi de foc se-ncinge cerul și clocotește-n spume marea, în tunet hohotește zarea, doar muntele-i nebiruit. Lacrimi calde cerul cerne și în liniște le așterne-n noapte, pe fereastră-n lungi șuvoaie se preling lacrimi de ploaie. În culori de smalț pestrițe se trezesc poienele, mândrul Soare le surâde, mijind ușor genele. Referință Bibliografică: LANUL DE GRÂU / Cârdei Mariana : Confluențe
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
se adresează în mare parte cititorului de rând și mai apoi criticului (contemporan), de aceea și-ar dori ca stihurile să-i fie lecturate de cât mai multă lume. „În ceea ce privește contribuția mea la dezvoltarea poeziei românești, dacă ar fi să cern, aș îndrăzni să spun că am câteva texte frumoase în vers clasic, câteva acrostihuri, câteva texte umoristice și câteva creații mai scurte, pseudo-haiku-uri care au prins la cititori. Impresiile acestora și ale câtorva critici literari, precum și promtitudinea cu care am
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
curpins De voluptăți de nedescris Și nu știu visul ce-mi aduce Dar clipa știu că-mi este vis În care tu deja m-ai prins O bautură cum doar zeii Cuprinși de voluptăți eterne Știu din arome cum se cerne I-a fost dată în veci femeii Și ce dulceață voluptoasă Ne-a fost dată etern pre limbă În timp ce ea coapsele-și plimbă Pură, eternă, voluptoasă Desfă picioarele, iubito, Să fim și noi astăzi ca zeii Și cred că eu
VERSURI ALBA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367283_a_368612]
-
dezleagă la mâncare, Pește, de-a poftei plăcere. Iar omul care postește Și sărbătorile ține, Mâncând pește-n Blagovește, Tot anu-i va merge bine. Cei ce spun că nu au vreme De reculegere sfântă, Nu simt viața cum se cerne Către lume nevăzută. Nu citesc Sfânta Scriptură, Să afle ce-i pocăința. Lăsându-și slobodă gura, Îndepărtează credința. Cât stau în popas de viață, Scriu tradiții moștenite Și în suflet port speranță, Că de urmași sunt citite. Deschid fereastră de
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]