4,731 matches
-
favorizate", dar motivul acesta exista încă din 1948. Deși decizia lui Ceaușescu de a pune capăt Clauzei a fost pusă pe seama susținătorilor drepturilor omului, Congresul nu i-ar fi forțat mîna dacă Gorbaciov nu ar fi sprijinit drepturile și libertățile cetățenești, indiferent de considerentele invocate de Casa Albă. Cum putea continua America să recompenseze o țară ale cărei practici legate de drepturile omului erau criticate de Moscova? Problema drepturilor omului are importanța ei în cadrul relațiilor româno- americane. La cîțiva ani după
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu era atît de serioasă pe cît pretindea Congresul. Din diferite motive, dintre care unele vizau politica internă a Americii, Washingtonul nu ratificase cîteva tratate internaționale majore, cu privire la drepturile omului. Printre acestea se numărau Acordul O.N.U. cu privire la drepturile cetățenești și politice, Acordul ONU cu privire la drepturile sociale, economice și culturale și Acordul Organizației Statelor Americane cu privire la drepturile omului 2589. Deși unii congresmeni se plîngeau de persecuțiile la care erau supuse minoritățile religioase și etnice din România, problema drepturilor omului a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cicatrice mare ce-i brăzdează obrazul stâng a povestit într-o emisiune specială ce, când și cum a pățit-o el la punctul de frontieră Blow pe Deal. După toate astea, în Republica Vandana de Sud au luat ființă Comitetele Cetățenești pentru Ajutorarea Victimelor Repetatelor și tot mai Gravelor Conflicte de Graniță între Republica Vandana de Nord și Bulgaria, așa numitele C.C.p.A.V.R.ș.t.m.G.C.d.G.î.R.V.d.N.ș.B. sau, mai pe scurt C.C.V.d.N.B.. Dincolo de frumosul gard de sârmă electrificată, în
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
culturală, mergând de la învățarea limbilor evreiești la fondarea de reviste culturale sau organizarea de colocvii. Dar datoria memoriei, distilată de instituțiile comunitare și organele lor, în lipsa unei culturi evreiești bogate și creative, permite adunarea oițelor mult timp împrăștiate în luptele cetățenești și în ideologiile anilor de după război. Din acest moment se intră în exclusivitatea unei memorii care marchează distanțarea de universalism, atât de indisociabilă, până atunci, de vocația evreului modern de a dori să schimbe lumea. Ruperea contractului dintre evrei și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cicatrice mare ce-i brăzdează obrazul stâng a povestit într-o emisiune specială ce, când și cum a pățit-o el la punctul de frontieră Blow pe Deal. După toate astea, în Republica Vandana de Sud au luat ființă Comitetele Cetățenești pentru Ajutorarea Victimelor Repetatelor și tot mai Gravelor Conflicte de Graniță între Republica Vandana de Nord și Bulgaria, așa numitele C.C.p.A.V.R.ș.t.m.G.C.d.G.î.R.V.d.N.ș.B. sau, mai pe scurt C.C.V.d.N.B.. Dincolo de frumosul gard de sârmă electrificată, în
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
la Paris s-a creat o identitate subsumată, mai degrabă, cetățeniei. Spre deosebire de apartenența bazată, în interiorul anumitei comunități, pe vorbirea unei limbi de circulație, identitatea circumscrisă cetățeniei se referă la împărtășirea de valori comune. Adică presupune asumarea unor drepturi și obligații cetățenești, indiferent de apartenența etno lingvistică și religioasă. Cele două tipuri de identități nu sunt incompatibile, putând fi exersate concomitent la nivel individual, chiar dacă, în cadrul discursului oficial, se face o distincție între ele. Așa numita identitate moldovenească reprezintă cel mai potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
punea în valoare argumente raționale și dimensiunea funcțională a produselor, numeroase mărci joacă astăzi cartea senzorialității și a afectivului, a „rădăcinilor” și a nostalgiei („retromarketing”). Alții pun accentul pe mituri sau pe ludism. Alții, în sfârșit, fac să vibreze coarda cetățenească, ecologică sau animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau prin puneri în scenă spectaculoase. Pretutindeni marketingul senzorial se străduiește să amelioreze calitățile sensibile, tactile și vizuale, sonore și olfactive ale produselor și ale spațiilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
trecut de anii 1980, trenul de mare viteză individualist nu și-a încetinit cursa, ci chiar și-a accelerat-o. Consumatorii atenți la cauzele umanitare, la etichetele „verzi” și la produsele etice sunt mai solidari? Dar dacă tendința spre consumul „cetățenesc” e de netăgăduit, prin ce ne face ea să ieșim de sub zodia individului, altfel spus a angajamentelor de tip opțional, minimal și nedureros? Ea semnifică mai ales faptul că individualismul nu este sinonim cu egoismul absolut: acesta poate fi compatibil
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dispuși să plătească mai mult dacă produsul respectă norme ecologice sau etice: conform Institutului Mori, doar un sfert dintre consumatori se declară indiferenți la aceste criterii. 18% dintre britanici și 14% dintre olandezi au boicotat deja anumite produse în funcție de criterii „cetățenești”. În societățile noastre nu se mai consumă doar „lucruri”, filme și călătorii, se cumpără și „produse etice” și ecologice. Alte timpuri, alte motivații: militanții politici sunt urmați de noii consumatori „angajați”, amatori de etichete etice și de produse asociate cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
motivații: militanții politici sunt urmați de noii consumatori „angajați”, amatori de etichete etice și de produse asociate cu protecția copiilor, a celor înfometați, a animalelor, a mediului, a victimelor de tot felul. Faza III se structurează sub auspiciile consumului „corect”, cetățenesc, ecologic și socialmente responsabil. Simultan, marfa „responsabilă” are drept complement un consum de acțiuni umanitare, succesul de care se bucură tot mai numeroasele gale mediatizate de binefacere cu public, cu starurile și jocurile lor, cu râsete și lacrimi, cu potopul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
scăldat într-o ambianță festivă și interactivă. Stadiul terminal al consumului se înfăptuiește prin consacrarea valorii etice, instrument de afirmare identitară a neoconsumatorilor și generatoare de emoții „la minut” pentru spectatorii maratoanelor filantropice. La festivalul obiectelor se adaugă acum consumul cetățenesc și sărbătoarea bunelor sentimente. S-a terminat cu calculul egoist „la rece”, faceți loc carității, fericirii oferite și primite în direct și în gros-plan. Gata cu rivalitățile simbolice ale schimbului-cadou primitiv, spectacolul nostru e feeric, consensual și lacrimogen, este cel
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumatorii de tip nou se implică personal în modul lor de consum. Dacă faza III favorizează „nebunia cumpărăturilor”, ea asistă, în paralel, la dezvoltarea unui consumator angajat, „responsabil”, pentru care actul cumpărării nu trebuie separat de o interogație etică sau cetățenească. Societatea de hiperconsum este oare minată din interior de aceste noi atitudini? Este ea martora aspirațiilor și a comportamentelor care amenință expansiunea consumeristă? Nu se poate tăgădui că aceste grupuri de cumpărători reprezintă o disidență față de modelul frenetic al supraconsumului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cât și în unele noi. Un proces de democratizare parțial și superficial poate să creeze instituții ostentativ democratice, care funcționează foarte bine pentru bărbați, dar care tind să excludă femeile de la participarea politică și de la procesele de exercitare a drepturilor cetățenești democratice. Un proces de democratizare deplin și profund necesită schimbări de substanță în relațiile tradiționale dintre bărbați și femei, în modul de socializare a bărbaților și a femeilor și modificări nu doar în cadrul instituțiilor publice, cum sunt partidele, legislativul, administrațiile
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
a relațiilor de gen în familii sau în alte instituții sociale puternic genizate. Desigur, în cea de-a doua jumătate a secolului XX, mișcarea globală de afirmare a drepturilor omului a fost extrem de importantă pentru legitimarea cererii globale de drepturi cetățenești pentru femei. Agenda drepturilor omului susține cetățenia egală juridic pentru toți oamenii, fără diferențe de sex. O mare victorie simbolică și conceptuală s-a înregistrat la Congresul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omuluixe "Congresul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului", care a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
pentru a-și asigura nivelul de trai ridicat la bătrânețe. Pentru acești membri ai societății, prevederile statului providențial keynesian au depășit termenul de garanție, deoarece nevoile lor sunt pe deplin satisfăcute, putând fi cumpărate de pe piața liberă. Prin urmare, drepturile cetățenești oficiale nu s-au schimbat, însă condițiile lor de aplicare au fost subminate de economia globală „fără frontiere”. Baza „societății muncii” a fost formată de compromisul social keynesian între cei care au și cei care o duc mai puțin bine
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
care fac posibile asemenea acțiuni. Globalizarea și femeiletc "Globalizarea și femeile" Globalizarea securității, a comerțului, a producției, a piețelor financiare și cunoașterii a determinat restructurarea forței de muncă, a regimurilor sociale, a strategiilor de dezvoltare, a suveranității statelor-națiune, a drepturilor cetățenești, a democrației, a piețelor și a relațiilor de gen. Trecerea puterii în mâinile altor autorități, nestatale, dă naștere unor noi întrebări privind natura suveranității, dispersarea puterii și controlul politic, dar și cu privire la impactul asupra relațiilor de gen și la modul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Unitexe "Statele Unite", în timpul mișcării feministe din anii 1800 și apoi din anii ’60 și ’70, a fost ideologia politică liberală promovată de Constituția americană și de Declarația Drepturilor, ambele documente fiind bazate pe noțiuni abstracte de individualism universal. Extinderea drepturilor cetățenești asupra afro-americanilor și femeilor reprezintă soluția logică de rezolvare a unei contradicții vădite între idealurile națiunii și realitate. Mișcarea feministă și liderii politici care au susținut-o s-au putut folosi, în cadrul societății civile, de libertatea de asociere și de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
precum „democrația” și definiția pe care o dau științele sociale acestor noțiuni. Începând cu secolul al XVIII-lea, de exemplu, teoreticienii politici liberali au susținut, în general, că unele considerații pragmatice, cum sunt mărimea populației, constrângerile temporale, interesul sau cunoștințele cetățenești limitate și nevoia de stabilitate, fac necesar ca democrația să fie înțeleasă ca un sistem de guvernare reprezentativă. În științele sociale, definiția conform căreia democrația este „conducerea poporului de către popor și pentru popor” a fost înlocuită de o concepție a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
are dezvoltarea „societății civile” pentru a se asigura succesul democratizării. În lucrările specialiștilor occidentali în democratizare, „societatea civilă” este, în general, definită ca un sector voluntar al organizațiilor și grupurilor de interese, care pune la dispoziție mijloacele necesare unei acțiuni cetățenești organizate. Se consideră că e benefic să fie cultivată o astfel de societate civilă, cetățenii fiind astfel încurajați să se organizeze pentru a-și promova interesele și se favorizează legăturile dintre oameni cu aceleași vederi, indiferent de rasă, clasă, etnie
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
America Latină și Europaxe "Europa" Centrală și de Est, Jane Jaquettexe "Jaquette, Jane" și Sharon Wolchikxe "Wolchik, Sharon" subliniază faptul că femeile au participat activ la primele și cele mai periculoase etape ale procesului de democratizare: organizarea împotriva regimurilor opresive, mobilizarea cetățenească, revendicarea schimbării de sistem politic și manifestarea publică împotriva conducerii autoritare. În această fază critică a democratizării, femeile și-au înțeles rolul politic într-un mod foarte diferit de modul în care l-au perceput ca indivizi autonomi. Ca și
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Est după căderea vechiului regim, în cursul perioadei de „consolidare a democrației”. Autoarele observă că se poate face o legătură între absența tot mai accentuată a femeilor și revenirea sistemului de partide și a relațiilor politicieni-clienți tradiționale, care înlocuiesc coalițiile cetățenești atât de importante pentru răsturnarea vechilor regimuri. În vreme ce partidele politice sunt extrem de diverse, formațiunile încurajate de specialiștii americani în democratizare sunt cele subordonate intereselor, „neideologice”, lipsite de disciplină și „pragmatice”, caracteristice vieții politice americane 4. Cercetătorii feminiști și cei din
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
și cultura sufletului” (2003, p. 233). Pentru fiecare dintre cele patru domenii sau cadre de dezvoltare, comunitățile își pot crea instituții și structuri de asociere locală: comunități profesionale și cooperative, instituții de sănătate și programe de educație pentru sănătate, asociații cetățenești, religioase și artistice, șezători, biblioteci, muzee etc. PRECIZĂRI METODOLOGICE Am ales ca studiu de caz pentru problematica acestei lucrări satul Drăguș (județul Brașov) din două motive: Drăgușul este un sat intrat deja în istoria cercetării sociologice din România deoarece aici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
să ne îngrijoreze, deoarece, în timp ce cultele istorice, în general, nu reușesc decât în mică măsură, deși diferită, să capteze preocupările credincioșilor lor pentru problemele religioase, cultele neoprotestante captează aproape total preocupările credincioșilor lor pe linia problemelor religioase în dauna preocupărilor cetățenești, economice, sociale, culturale și politice”. Printre altele, măsurile luate de autorități împotriva confesiunilor neoprotestante au inclus: controlarea resurselor financiare ale acestora; înlocuirea unor „elemente necorespunzătoare” din conducere (la adventiști și creștinii după Evanghelie); interzicerea catehizării organizate a copiilor; alcătuirea unui
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de orice gen. Recrutarea va fi efectuată de mr. Căciulă V., la sediul organelor de miliție în 29.09 a.c., unde va fi invitat sub o legendă plauzibilă. Se va porni de la discuția anterioară avută cu el referitor la obligațiile cetățenești ale fiecăruia și se va propune candidatului colaborarea secretă cu organele de securitate. Se va lua angajament scris, adecvat situației sale speciale de cleric. I se va face un instructaj general cu profil de prelucrare C.I. pentru a-l familiariza
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Potrivit cuvântului lui Dumnezeu, autoritățile statului sunt rânduite de Dumnezeu pentru păstrarea ordinii publice și securității statului. [...] Sfânta Scriptură impune recunoașterea și respectarea autorităților și ordinii de stat, precum și a organelor statului. Pe de altă parte, aceasta este o îndatorire cetățenească. Membrii Bisericii sunt datori să respecte legile țării potrivit cuvântului lui Dumnezeu, să se achite de îndatoririle bănești față de stat și să îndeplinească conștiincios serviciul militar, atât în timp de pace, cât și în timp de război sau orice împrejurare
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]