54,187 matches
-
șefia partidului său, dar și într-un fel de ofsaid politic pentru declarația sa despre o posibilă alianță cu stînga. Ecourile n-au întîrziat. De la Cotroceni, premierului i s-a atras atenția că acest guvern trebuie să se ocupe de chestiuni punctuale și că eșecul în obținerea celei de-a două tranșe de împrumut de la FMI ar fi un motiv pentru demisie. Cam aceeași atitudine a avut-o și șeful liberalilor, Mircea Ionescu Quintus, încît Radu Vasile s-a văzut în
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
lumea nu este rezultatul lipsei de organ pentru rău, al unei autoiluzionări inconștiente, ci provine dintr-o orbire programatica. Noica se leaga cu bună știință de căpăstrul măgarului lui Sancho refuzînd - cu excepția acestui pasaj - să numească răul: "Nevinovăția e o chestiune de vocabular. Trebuie să eviți a numi răul. Omul bun nu vede răul pentru că refuză să-i învețe numele, să-l individualizeze, să-l știe. Există răul și în el; dar intra, nu știu cum, în altă compoziție"9. Să vedem cum
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
și pe noi. Uităm că omul nu există numai pentru a-l convinge pe celălat om - el există și pentru a-l apropia, a-l împăca, a-l seduce, a-l fermeca, a-l subjuga. Adevărul nu e doar o chestiune de argumente, ci și de atracție. Adevărul nu devine realitate într-un turnir abstract al ideii, ci din înfruntarea unor persoane"23. NOTE: 1. Miguel de Cervantes y Saavedra, Don Quijote de la Mancha, Chișinău, Ed. Hyperion, 1993, p.396 2. Ibidem
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Gabriel Dimisianu Discuțiile prilejuite de Centenarul Călinescu au reagitat chestiunea colaboraționismului marilor scriitori, a pactului pe care aceștia l-ar fi încheiat cu puterea comunistă în epoca postbelică a tuturor cedărilor. Nu doar despre Călinescu a fost vorba ci și, din nou, despre Sadoveanu, Arghezi, Ralea, Vianu, Camil Petrescu, adică
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
textele serioase și autentice de simple apocrife sau mai știu eu ce compilații bizare) și a psihologiei în discursul contemporan, asadar între aceste discipline psi și felul în care definim identitatea personală. Legătură e oarecum evidență: cine sîntem e o chestiune tranșată, în mare măsură, astăzi, de vocabularul, normele și modelele psihiatriei moderne, nu neapărat în chip evident, cît mai degrabă insiduos strecurat în reflexele noastre cotidiene de gîndire. Aceasta este ipoteza de la care pornește Nikolas Roșe, profesor de sociologie și
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
revoluționar. Deși se apropie mai curînd de primul pol, cartea e pasionanta. Roșe pornește de la o constatare la îndemînă aproape oricui: că trăim într-o perioadă obsedată de problema identității, colective dar și personale. Teoriile deja existente referitor la această chestiune sînt, crede sociologul, fie excesiv culturaliste, în sensul că se rezumă la a reconstitui o istorie culturală a conceptului de sine, fie naiv-prescriptiviste, în măsura în care aspiră la o normativitate a identității, incapabilă să țină cont de teoriile antecedente. Roșe aspiră la
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
cum preferați - căci redactorii revistei au avut grijă să scrie genericul în două feluri, spre satisfacția ambelor părți. Toate articolele sînt de citit și, cum Cronicarului îi e greu sa faca o selecție obiectivă, preferă să citeze întregul dosar al chestiunii: Lăură Grünberg: "...un feminism diversificat și fragmentat" (p.3); Florin Dumitrescu: "Pentru stratégii consumului mondial, sexul majoritar a devenit minoritar" (p.3); Mariana Net: "Nici Dulcineea nu e chiar o donna angelicata" (p.4); Cecilia Ștefănescu: "Dragostea, cu toată recuzita
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
Z. Ornea E uimitor cît de valabile pot fi unele scrieri despre fenomenul Gulagului, daca autorul a gîndit matur și pătrunzător despre trăsăturile esențiale ale chestiunii. Din această categorie fac parte vestitul 1984 al lui Orwel și Gîndirea captivă a lui Czeslaw Milosz, în sfîrșit tradusă în românește la Editură Humanitas. Laureatul premiului Nobel din 1980, Milosz e, acum, un venerabil scriitor de 88 ani (născut
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
cu vederea". * Un alt semnal de alarmă din acest interviu este în legătură cu evoluția în salturi periculoase a criticii literare, domeniu în care unii sînt orbi față de nou, iar alții orbesc de prea multe noutăți: "...încerc să urmăresc fenomenul critic românesc. Chestiunea principala este că acest 'fenomen' (cum îi spuneți) rămîne în urmă masiv, iar apoi recuperează hulpav, neatent, mult". Intervievatul pledează pentru mai mult calm: "Prin calm înțeleg tocmai capacitatea de a selecționă treptat ce se întîmplă spe plan mondial, n.m.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
salvării. * Pe un alt canal de televiziune mai puțin dornic să împroaște cu noroi sistemul social, ci mai atent să vadă ce s-a întîmplat, a reieșit că sistemul celălalt, cel a fotbalului, nu e în stare să rezolve o chestiune elementară atunci cînd e vorba de viață și de moarte, deoarece medicii care ar trebui să se ocupe de așa ceva habar n-au cum s-o facă. * Adrian Păunescu are ca invitați la emisiunile sale atît persoane care au o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
aspecte mai puțin cercetate fără a face parada de descoperirile sale. Le las istoricilor de specialitate misiunea de a se pronunța asupra acurateții demersului, rezumîndu-mă la o observa că, alături de eseul lui Paul Valéry, studiul lui Grosser propune discutarea unei chestiuni care pe noi, la porțile Orientului, pare să ne frămînte tot mai mult în ultima vreme: cea a europenității. Mă tem însă că nu vom afla prea mari încurajări pentru pretențiile noastre de europenitate la Grosser, și nici măcar la Valéry
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
părere aveți despre textele legionare ale poetului, reapărute în presă după 1990? Avem în vedere, spre exemplu, poezia "1940", apărută în "Falanga" la 25 decembrie 1940. Ce loc ocupă în biografia poetului această exaltare a extremismului (oda Căpitanului și Führer-ului)? - Chestiunea este mult prea delicată: ar merita, ea singură, un studiu (sau, cel putin, un interviu întreg). Oricum, în ^99, noi avem altă perspectivă decât a marelui poet, asupra lumii/vremii sale... Să-i dăm crezare lui Ion Barbu însuși, ce
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
tot în numele unor astfel de intervenții? Reacția dura a Ministrului Apărării, pedistul Victor Babiuc, cel care anunța într-un comunicat că Armata declară recurs împotriva acestei sentințe și că el însuși se va adresa șefului acestei armate, președintelui Constantinescu, în chestiunea recursului, e și ea cît se poate de elocventa pentru imensele presiuni la care e supusă justiția în România de azi. * Cu un titlu spectaculos, Cincisprezece ani pentru trei zile, si cu un editorial în foileton, Cornel Nistorescu își declară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
nu este, fiindcă Ileana nu scrie pentru ea însăși, ca într-o terapie a rememorării, chiar dacă volumul a avut, cu siguranta, și acest rol. Nostalgia există, dar ea e atît de discretă și de sublimata, încît devine mai curînd o chestiune de tehnica literară, în măsura în care ea instalează în carte o anumita atmosferă, prielnica evocării și întoarcerii în trecut. Reverii strict puse la dispoziția autoarei nici nu ar fi cu adevarat posibile, căci prințesa la a cărei naștere s-au tras 21
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
au gândit actuala constituție s-au ferit că dracul de tămâie să spună că în România proprietatea privată e garantată. Or, când e s-o ocrotească, o fac așa cum i-a învățat tătucul lor Stalin. Amestecul brutal al politicienilor în chestiuni care nu-i privesc ar trebui să se soldeze cu măsuri aspre. Dar la noi se pare că prea puțină lume a priceput că epoca dirijismului a apus demult. Am văzut ce-a știut să facă statul cu întreprinderile și
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
a măsura mai bine profunzimea rupturii dintre creștinismul răsăritean și cel apusean la fatidica dată de 1054... Ruptură ale cărei urmări sînt mai prezente, în zilele noastre, sau mai actuale, decît însuși fondul, miezul sau substanță divină a Credinței în chestiune. Iată fragmentul: "...Anul care a trecut, ăanul întîlnirii monarhilor europeniă poate fi numit și anul intensificării discordiilor religioase. Ar fi fost, fără îndoială, ciudat că în secolul al nouăsprezecelea, atît de luminat, cineva să prezică reînvierea învrăjbirilor sau chiar a
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
prezică reînvierea învrăjbirilor sau chiar a războaielor religioase, care nu sînt potrivite decît barbariei din Evul Mediu. Noi nu prezicem și chiar n-avem nici cea mai mica intenție s-o facem; totuși, sîntem înclinați să considerăm că toată această "chestiune religioasă", atît de pregnanta în anul trecut (1873 n.n.), este una dintre cele mai importante enigme ale anului. Luna de luna am făcut în Grajdanin (Cetățeanul, n.n.) dese referiri la această chestiune. Noi vedem problemă în felul următor: ăNon possumusă
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
totuși, sîntem înclinați să considerăm că toată această "chestiune religioasă", atît de pregnanta în anul trecut (1873 n.n.), este una dintre cele mai importante enigme ale anului. Luna de luna am făcut în Grajdanin (Cetățeanul, n.n.) dese referiri la această chestiune. Noi vedem problemă în felul următor: ăNon possumusă rostit de papă îl considerăm într-atît de serios, încît vedem în el viață și moartea religiei înseși în Europa. (În finalul cărții, printre notele explicative, se reamintește că expresia clasică "non possumus
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
În Legitimitatea estetică a căsătoriei, personajul-matur al lui Kierkegaard, soțul, îl mustra sever pe cel tînăr, îndrăgostitul, reproșîndu-i atașamentul pentru figură seducătorului. A fi un Don Juan echivalează, pentru protagonist, nu doar cu o gravă imoralitate, ci chiar cu o chestiune de prost-gust. Cum se explică, însă, remarcabilă longevitate a eroului Don Juan, analizat, între alții, de Kierkegaard însuși? Răspunsul poate părea prea simplu ca să mulțumească, dar cred ca e valabil: prin faptul că seducătorul reprezintă un mit. Jean Rousset dedică
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
să întregească mai curînd din spirit de obligație o analiză docta și cu oarece ambiții de exhaustivitate. Altfel nu-mi explic de ce Rousset nu descoperă nimic cu adevarat semnificativ modificat în paradigmă mentală a mîțului lui Don Juan. Printre puținele chestiuni asupra cărora zăbovește se află modificarea primului invariant, figură Mortului. În epoca modernă, întîlnirea dintre el și seducător stă adesea sub semnul parodicului și al cinismului. Apoi, sînt, firește, modificările aduse de o perspectivă feministă ale grupului de femei, dar
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
trezirea unora dintre ei, mai tarziu, din "rătăcire", de felul cum unii și-au recunoscut culpele iar alții nu, de valoarea morală a recunoașterii culpelor, de motivația disidentelor de la noi, atâtea câte am avut, cine este preocupat de astfel de chestiuni și de altele din aceeași categorie, va găsi în cazul poetului Dan Desliu un element de raportare dintre cele mai semnificative. Invocarea acestui caz mi-o prilejuiește apariția relativ recentă a unui volum de Convorbiri cu Dan Desliu (ed. Eminescu
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
atunci? mă întreb siderat. Bancher? Fotbalist? Negustor de pește? Lăsînd la o parte faptul că am scos 11 volume de versuri și că am publicat, chiar în Contemporanul - ideea europeană, materia a cel puțin două cărți de aforisme, îmi pun chestiunea și băbește: Oare criticul nu e scriitor? Dacă nu e, de ce nu există două uniuni, una a scriitorilor și alta a criticilor?). În al patrulea rînd, a urmat actul ultim al comediei: eliminarea mea din casetă redacționala. Problema nu e
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
la iveală în noaptea nunții ei cu un alt bărbat, si, de îndată ce ea divulgă numele vinovatului, întreg satul știe că lui Santiago ceasurile de viață îi sînt numărate. Moartea lui nu poate fi împiedicată, pentru că în joc se află o chestiune de onoare. Iar apropierea ei este o imensă povară care îi apasă pe toți locuitorii satului, toți legați, într-un fel sau altul, de erou. Singurul care nu știe că va fi ucis e chiar Santiago. Din contrastul care se
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
vătămată și învinsă în același timp. De la sfîrșitul secolului al XVII-lea începînd, arta persuasiunii intra într-un grav declin, pierzîndu-și treptat prestigiul intelectual, dispărînd din programele de studiu universitar, și ajungînd în cele din urmă să fie considerată o chestiune de bun simț, de inventivitate personală, de talent individual. Poate așa se explică, prin interesul scăzut pentru retorica, de ce ne vine astăzi atît de greu să vorbim clar și articulat, să formulam propoziții inteligente, să ne înțelegem unii pe alții
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
ele rămîn, cu toate acestea, profund distincte la un anumit nivel. Acel nivel unde lumea se împarte, irevocabil, în evrei și pagini. În numărul trecut al "României literare" am prezentat studiul lui Tzvetan Todorov despre memorie și uitare, aplicat aceleiași chestiuni a comparabilității dintre Gulag și Holocaust. Cum anunțăm în finalul cronicii, reiau problemă discutînd o altă carte dedicată ei, cea a lui Besançon. Diferențele dintre cele două argumentații, o spun din capul locului, nu mi se par mari. De altminteri
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]