4,080 matches
-
Cred că a fost pentru prima oară în viața lui când a fost ascultat în tăcere; atâta că nu pe el îl ascultam, ci mulțimea al cărei freamăt devenea clipă de clipă mai distinct și mai apropiat. Deodată, unul dintre chestorii noștri, Degousée, urcă solemn treptele tribunei, îl îndepărtează fără nici un cuvânt pe Wolowski și spune: „Împotriva voinței chestorilor, generalul Courtais a ordonat adineaori gărzilor mobile, care apără poarta Adunării, să-și repună baionetele în teacă.“ După aceste puține cuvinte, a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu pe el îl ascultam, ci mulțimea al cărei freamăt devenea clipă de clipă mai distinct și mai apropiat. Deodată, unul dintre chestorii noștri, Degousée, urcă solemn treptele tribunei, îl îndepărtează fără nici un cuvânt pe Wolowski și spune: „Împotriva voinței chestorilor, generalul Courtais a ordonat adineaori gărzilor mobile, care apără poarta Adunării, să-și repună baionetele în teacă.“ După aceste puține cuvinte, a tăcut. Acest Degousée, care era un om foarte de treabă, avea figura cea mai patibulară și glasul cel
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
lista cetățenilor. Ordo administrează cetatea, iar membrii săi răspund cu propriile lor bunuri de buna încasare a impozitelor imperiale. Puterea executivă este încredințată de către ordo unor magistrați după o ierarhie de carieră, un cursus. Baza este constituită de cei doi chestori și de cei doi edili a căror sarcină este mai ales financiară: încasarea impozitelor, supravegherea piețelor, lucrări publice, poliție locală etc. Deasupra acestora, administrarea cetății este asigurată de cei doi duumviri. Toate aceste funcții sînt anuale și colegiale. Într-o
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se ocupă energic de protecția provinciei, de menținerea păcii și respectarea legilor. Ajutat de serviciul său sau officium, întrunește tribunale în principalele orașe ale provinciei. El afirmă în felul acesta prezența Romei în inima ținutului. La Narbonne, proconsulul, ajutat de chestorul său, are și funcții financiare. În celelalte provincii, finanțele sînt rezervate procuratorilor-cavaleri, aflați direct în serviciul împăratului, care îi plătește după rangul lor în carieră. Pentru posturile foarte importante, cadrul provincial este depășit. Doi procuratori supervizează ansamblul serviciilor: la Trèves
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fugari spre dezolarea Voevodului”. La ora 18, Mihai și Principesa Elena au plecat la București. Sâmbătă, 4 octombrie. Mihai a sosit în București, venind de la Sinaia. Pe peronul gării a fost întâmpinat de secretarul general de la Poliția Capitalei, de un chestor de la Sectorul IV al Poliției Capitalei și un chestor, șeful Siguranței Capitalei. Duminică. 5 octombrie. Patriarhul află de la Principesa Elena despre noile șicane pe care i le făcea Carol, unele cu consecințe directe pentru educația lui Mihai. „Elena a luat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Principesa Elena au plecat la București. Sâmbătă, 4 octombrie. Mihai a sosit în București, venind de la Sinaia. Pe peronul gării a fost întâmpinat de secretarul general de la Poliția Capitalei, de un chestor de la Sectorul IV al Poliției Capitalei și un chestor, șeful Siguranței Capitalei. Duminică. 5 octombrie. Patriarhul află de la Principesa Elena despre noile șicane pe care i le făcea Carol, unele cu consecințe directe pentru educația lui Mihai. „Elena a luat pe directorul Școlii franceze din București, recomandat de ministrul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sosit în București, venind cu trenul de la Florența. Era însoțit de gen.n. Condeescu și col. Tr. Grigorescu. În Gara de Nord, a fost întâmpinat de gen. C. Ilasievici, mareșalul Palatului, preot prof. Nae Popescu, gen. Papazoglu, comandantul Pieței București, col. Pălăngeanu, chestorul V. Daschievici și camarazii de clasă ai lui Mihai. Duminică, 11 februarie. Mihai a asistat la slujba liturghiei la biserica Sf. Vasile din Calea Victoriei. Marți, 27 martie. După amiază, Mihai îl însoțește pe tatăl său la vânătoare în pădurea Scroviștea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Bodley Head, Londra, 1974, pp. 88-90, 123-145. Nu propun aici, totuși, realizarea unei investigări a rolului militar al comisarului florentin, pe care instituția o merită. Ar trebui remarcat că comisarul florentin a fost în mod tradițional asemănat cu venețianul provveditore [chestor], asupra căruia vezi: John R. Hale, "Renaissance Armies and Political Control: The Venețian Proveditorial System 1509-1529", în Journal of Italian History, 2 (1979), pp. 11-31; Michael Mallett și John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State: Venice, c
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a sunat-o, se afla într-o stare de spirit excelentă. Și că ea l-a rugat să cumpere o pâine proaspătă. Trecând șapte ore de când trebuia să apară cu pâinea, normal că doamna s-a impacientat. „Are dușmani - întreabă chestorul, care preia ancheta, întrucât i-a fost cândva student marelui profesor -, îi vroia cineva răul, exista vreun motiv profesional ca să fie răpit, ar fi putut avea o criză de inimă, de ficat?“ Din declarația soției reiese că soțul era sănătos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Din declarația soției reiese că soțul era sănătos, că avea numai prieteni și că parcul pe care-l traversa înainte de a intra în bloc era întotdeauna plin de lume. Misterul e total și așa rămâne vreme de un an, până ce chestorului i se spune că profesorul a fost văzut împreună cu o tânără pe o plajă din Buenos Aires. Chestorul are inspirația să verifice numărul de la care a sunat acasă ultima oară profesorul și misterul devine mai mare. Sau poate mai mic, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-l traversa înainte de a intra în bloc era întotdeauna plin de lume. Misterul e total și așa rămâne vreme de un an, până ce chestorului i se spune că profesorul a fost văzut împreună cu o tânără pe o plajă din Buenos Aires. Chestorul are inspirația să verifice numărul de la care a sunat acasă ultima oară profesorul și misterul devine mai mare. Sau poate mai mic, fiindcă e un număr de Paris. Deci nu la zece minute distanță de mers pe jos, ci la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
poate mai mic, fiindcă e un număr de Paris. Deci nu la zece minute distanță de mers pe jos, ci la trei ore de zbor cu avionul. Dacă, bineînțeles, te întorci acasă, și nu fugi de-acasă. De la un vecin chestorul reține că profesorul avea un principiu: „Mai bine cheltuiesc doi bani anunțându-mi nevasta că sosesc, decât să risipesc o avere pe divorț“. Din discuție mai reiese că, într-adevăr, profesorul avea numai prieteni, dar și că unul dintre colegii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că, într-adevăr, profesorul avea numai prieteni, dar și că unul dintre colegii de catedră, la fel de manierat ca și dânsul, putea fi văzut ieșind adesea din bloc cu zece minute înainte de sosirea celui căruia îi era asistent. La familia asistentului, chestorul descoperă că o soră a acestuia are o bursă la Buenos Aires. Și că n-a știut nimeni de bursă, până în ziua în care, trimisă să cumpere o pâine proaspătă, deși avea una mai veche, fata le-a telefonat tocmai de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de la Paris ca să-i întrebe ce era mai bine: să le expedieze pâinea prin poșta rapidă sau să-și cumpere ei alta. La un an, așadar, de la misterioasa dispariție a profesorului, despre care s-a scris mult în toată presa, chestorul are o conversație ca de la bărbat la bărbat cu asistentul. Povestea cu pâinea e destul de încurcată. Soția l-a mințit pe anchetator. Din această ultimă cercetare, care nu va fi consemnată la dosarul cauzei, rezultă că nu profesorului i-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
scumpească și cumpărase dânsa zece. „Ca să vezi -i-ar fi spus atunci profesorul - că și la catedră s-a zvonit asta. O știu de la asistenți. Am cumpărat și eu trei, dar nu-i nimic, le facem pesmeți.“ „Acum - l-a întrebat chestorul pe asistent - vă mai vedeți cu doamna?“ „Un timp ne-am mai întâlnit - a răspuns tânărul -, dar se întâmplau lucruri ciudate și, cu toate că ne iubeam, am părăsind-o.“ „Ce lipsit de caracter e tineretul de azi -i se mărturisește chestorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
chestorul pe asistent - vă mai vedeți cu doamna?“ „Un timp ne-am mai întâlnit - a răspuns tânărul -, dar se întâmplau lucruri ciudate și, cu toate că ne iubeam, am părăsind-o.“ „Ce lipsit de caracter e tineretul de azi -i se mărturisește chestorului soția profesorului -, nu el m-a lăsat, eu l-am dat afară. Era ceva suspect în felul său de a fi. Dumneavoastră cum vă explicați că bărbatul meu găsea mereu pâine proaspătă, iar mincinosul ăsta cu caș la gură numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
din conducerea Cercului cultural Nahum Sokolov făceau parte: Mauriciu Kantar președinte onorific, Carol Segal președinte activ, vicepreședinți Lazăr Zelțer și Isac Marcovici, casier Herman Weiner, controlori Iancu Burasuicu, David Făgădău, bibliotecari Tony Alper, Moritz Weiner, secretar Nahum Nadler, Iosua Zoler, chestor Natan Polak, membri consilieri Cecilia Marcus, Amalia Marcus, Roscheler Weinwr, Eti Rabiovici, Iancu Weinr, Marcus Segal, Dady polak, Ozias Rapaport, Hoișie Șepcaru, Alex Binder, Benedict Zelțer. În anul 1921, președintele onorific era Binder, președinte activ era Iosef Cohn, vicepreședinți Beno
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Weinwr, Eti Rabiovici, Iancu Weinr, Marcus Segal, Dady polak, Ozias Rapaport, Hoișie Șepcaru, Alex Binder, Benedict Zelțer. În anul 1921, președintele onorific era Binder, președinte activ era Iosef Cohn, vicepreședinți Beno Zelțer și Isac Marcovici, casier Weisman, controlor Bianco Finchelștein, chestor Marantz și Cherbis, bibliotecar Elias Marcovici. În ianuarie 1935 președintele Cercului studenților evrei era Liviu Moscovici, care cere autorizație, pentru un ceai dansant pentru ziua de 6 ianuarie 1935 în folosul cantinelor studențești. În mai 1935 președintele Cercului studenților evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei haluțimi din Hotin, Gura humorului și Cernăuți, 5 băieți și 10 fete, care urmează a și face stagiul de muncă în vederea emigrării în Palestina. La fel, în 16 ianuarie 1931 șeful biroului de siguranță, comisarul Iacint Radu se adresează chestorului poliției cu informația că în Dorohoi au venit tineri din Chișinău cu scop de a învăța diferite munci și a fi trimiși în Palestina. O altă organizație sionistă a fost „Haheluț Dron”. Din comitetul de conducere făceau parte: Lerner, Fricman
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de unul dintre cele mai semnificative „abuzuri strigătoare la cer” ale legionarilor și de reacțiunea lui Antonescu. La începuturile iernii 1940 (deși cred că era mai degrabă în luna Noiembrie decât în Decembrie, căci zăpada a căzut foarte de timpuriu, chestorul legionar al poliției din Brăila, Stere Mihalexe, român macedonean, a dat dispoziții ca toți evreii majori, până la o anumită vârstă, să iasă la curățirea zăpezii căzute în mare cantitate. Imediat, presa adversară a atacat acest „procedeu barbar” - căci generalul Antonescu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Aflând despre cele întâmplate la Brăila - prezentate în stilul său special de Rioșianu - generalul Antonescu a făcut spume la gură de mânie, a bătut cu pumnul în masă la Consiliul de Miniștri, amenințând cu „demisia”, și a destituit telefonic pe chestorul „Garban”, dând presei și un comunicat fulminant în această chestiune. Peste câteva luni însă, generalul Antonescu a [266] instituit munca obligatorie pentru toți evreii - ca să-i facă pe plac lui Killinger - și nu s-a mai scandalizat de miile de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dă smash uri, ci medicamente compensate electoral. înainte de alegeri, EI acționează cu maximă eficiență. Cine sînt EI? Nu contează, MI, Contrainformațiile, Doi și-un sfert, Secu, CNSAS. Totuna! Al treilea candidat pe lista președinților Comitetului Olimpic era Marcel Popescu, bonomul chestor comandant al clubului Dinamo. Nesăbuința de a-l înfrunta pe Țiriac, adică de a se pune de-a curmezișul sistemului, a fost urgent taxată de EI. Adică de MI (trăiți, ordinele se execută, nu se discută!), care i-a pus
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
generali pe bandă rulantă. Drumul scurt din arenă pînă sub caschetă ne coboară în istorie către anii stalinismului biruitor la orașe și sate. Să trăiți, dom’ general Iordănescu, amintirea meciului de la Erevan vă prezintă onorul! Săru’ mîna, să trăiți, doamna chestor Lipă, ramele de canotaj aliniate regulamentar sînt gata pentru revista de front. Atențiune, Kant, atențiune, Hegel, pentru domnul chestor Dinu, prezentați arm’! Continuați! Cum de-o fi scăpat de generălire Ivan Patzaichin, pentru că tocmai a împlinit 55 de ani și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la orașe și sate. Să trăiți, dom’ general Iordănescu, amintirea meciului de la Erevan vă prezintă onorul! Săru’ mîna, să trăiți, doamna chestor Lipă, ramele de canotaj aliniate regulamentar sînt gata pentru revista de front. Atențiune, Kant, atențiune, Hegel, pentru domnul chestor Dinu, prezentați arm’! Continuați! Cum de-o fi scăpat de generălire Ivan Patzaichin, pentru că tocmai a împlinit 55 de ani și nu trebuia ratat momentul festiv? Săpînd mai adînc, aflăm că, din păcate, n-a scăpat, urmează să fie uns
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
din dotare. în cazul particular al concursului de la Pitești, factorul uman se numește Gheorghe Perjaru și e arbitru general. Probabil că a fost caporal, sergent, locotenent-major, căpitan, colonel și a fost avansat. Nimic anormal, putea fi, după caz, comisar sau chestor-șef. În fața lui Beatrice Câșlaru s-a comportat ca un comandant de regiment care a prins bucătarul că doarme călare pe trompetă, cu drapelul de luptă în brațe. „Tu nu ai cuvînt în fața mea, eu sînt arbitru general.“ Această lecție
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]