2,063 matches
-
este mai puțin adevărat că această dobândă era, la fel de semnificativ, mai mică decât cea acordată băncilor. „Chioșcurile” pieței financiare și monetare Ca în toate celelalte domenii de formare și afirmare a sectorului privat, și în acesta totul a început cu „chioșcurile”, adică cu inițiative de mici dimensiuni orientate spre colectarea banilor aflați la populație. Primele asemenea „chioșcuri” au apărut în domenii cu totul noi pentru o populație ieșită din socialism - schimbul monetar și amanetul. Liberalizarea schimbului monetar - crearea unei piețe a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Chioșcurile” pieței financiare și monetare Ca în toate celelalte domenii de formare și afirmare a sectorului privat, și în acesta totul a început cu „chioșcurile”, adică cu inițiative de mici dimensiuni orientate spre colectarea banilor aflați la populație. Primele asemenea „chioșcuri” au apărut în domenii cu totul noi pentru o populație ieșită din socialism - schimbul monetar și amanetul. Liberalizarea schimbului monetar - crearea unei piețe a monedelor - a fost considerată o primă victorie importantă a noului capitalism asupra socialismului opresiv. Populația a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a menținut vreme îndelungată, până la adoptarea euro ca monedă comună a Uniunii Europene și până la modificarea, de către Banca Națională a României, a coșului valutar utilizat pentru stabilirea cursului de schimb al monedei naționale, ca urmare a tendinței României de a adera la Uniunea Europeană. „Chioșcurile” de schimb valutar care au împânzit România imediat după liberalizarea schimbului de monedă nu au fost, totuși, o afacere prioritar românească. Principalii artizani ai procesului au fost mai degrabă întreprinzătorii mici și medii veniți în România din Orientul Apropiat, mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
este deloc întâmplător faptul că vârfurile activității oficiilor de schimb valutar au avut loc tocmai în perioada în care războiul din Balcani a oferit contrabandiștilor o piață specială, cu o rată a profitului excepțională. Cea de a doua „rețea de chioșcuri” care s-a dezvoltat rapid după 1989 a fost cea a amanetului, adică a posibilității de a transforma rapid obiectele de valoare în bani. Aceasta a aparținut în mult mai mare măsură întreprinzătorilor autohtoni decât celor străini. În sfârșit, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
va repeta în România postcomunistă, chiar dacă ea pornește dintr-o societate destul de asemănătoare cu precapitalismul european. În ciuda succesului lor din primii ani (și chiar a continuării lui, la o rată net mai mică a profitului, de-a lungul întregii tranziții), „chioșcurile” primei piețe financiare din România capitalistă nu au ajuns să se transforme în instituții financiare nici măcar de dimensiuni medii, deși legislația românească și o serie de reforme guvernamentale au forțat concentrarea lor. Piața financiară privată a banilor populației urma să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
culturale importante 58. Prezența lor În noile țări adoptive duce la transformarea acestora din urmă. Într-un articol din The New York Times Magazine, Timothy Garton Ash reflecta cât de penetrantă a devenit influența imigranților musulmani. El scrie: „Tocmai am cumpărat ziarul de la chioșcul unui musulman, mi-am luat rufele de la o curățătorie musulmană și medicamentele de la o farmacie musulmană, iar asta În Înfrunzitul North Oxford”59. Influența musulmană este o provocare specială fiindcă Islamul s-a considerat pe sine ca pe o frăție
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
soții, ca fiica lor să fie închisă, timp de doi ani, în balamuc, la München. Anormală erotic, de pe urma traumei suferite, Zoe devine treptat o epavă umană: nu își încheie cursul liceal, abandonează familia, locuind la o rudă, apoi, într-un chioșc, se droghează. Ana își face o unică preocupare din demersurile riscante de a-i procura, pe ascuns, morfină. Cu toate că era fiică a unor oameni bogați, Zoe ajunge, spre a se putea întreține, să cânte la pian într-un restaurant de
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
apariția - cu luciul ei odihnitor și răcoros („apa răcoritoare” face parte din imaginarul românesc al raiului) - de multă vreme în grădinile domnești. Tot implicarea desfătării o urmăreau și amenajările ce încep să mobileze grădinile de pe la jumătatea veacului al XVII-lea - chioșcurile (celui de la București Del Chiaro îi zice loggia), edificii ale odihnei care vor deveni foarte repede polifuncționale, „spații ale repaosului”, podoabe, dar și indicii ale unui alt mod de situare a omului în peisaj. Grădinile își păstrau aceleași funcții și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de seară, București, 1987; Eminescu pe pământ românesc și în durata eternă (în colaborare cu Victor Crăciun), București, 1989; Carte însingurată, pref. Florin Vasiliu, București, 1991; Secunda fără sfârșit, pref. Laurențiu Ulici, București, 1996; Între lumină și umbră, București, 1998; Chioșcul de ziare, București, 1998; Drojneala, pref. Ion Rotaru, București, 1998; Vreme de-o clipă, pref. Ion Acsan, București, 1999; Luna ca o iscoadă, pref. Ion Rotaru, București, 1999; Ecoul clipei, pref. Ion Rotaru, București, 2000; Cerul cu tot albastrul, pref.
SMARANDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289732_a_291061]
-
și inspector-șef la Inspectoratul de Stat pentru Handicapați al Județului Arad. La activitatea de la catedră se adaugă cea din domeniul literar, U. fiind un timp și redactor-asociat al revistei arădene „Arca”. Debutează la „Tribuna” în 1973 cu schița În spatele chioșcului, iar editorial cu romanul Ochiul zilei de ieri, apărut în 1976. Colaborează la „Luceafărul”, „Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Orizont”, „Aradul cultural”, „Astra” ș.a. Ochiul zilei de ieri este romanul unei colectivități rurale, accentul narațiunii căzând pe întâmplările dramatice și violente
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
cunoaște pe viu locuri știute din cărți, de pe hărți și, descoperă tărâmuri ignorate, peisaje doar bănuite, populații primitive, cu obiceiuri ciudate, realități ce par din altă eră, dacă nu din altă lume. Dacă pitorescul unui Istanbul cu frizerii, cafenele și chioșcuri cu bacșiș instituționalizat, cu bazar, palate și minarete nu mai surprinde, priveliștile din Țara de Foc se detașează prin ineditul vieții primitive. Toate pânzele sus! se situează deasupra întregii proze românești de aventuri, numărându-se, totodată, printre puțin numeroasele scrieri
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
Sașa Pană tipărește în 1930 primul volum de scrieri urmuziene. Tot el va întocmi culegerea Pagini bizare (1970). Purtătorul numelui literar Urmuz (dat de Tudor Arghezi) a murit într-o noapte, sinucigându-se cu un foc de revolver, într-un chioșc din apropierea Bufetului de la Șosea. Premergător, potrivit caracterizării lui Eugen Ionescu, al „revoltei literare universale”, „unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului”, creator care, după Geo Bogza, „cel dintâi de aici și de aiurea [...] a făcut [...] din
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
să te pricepi cât de cât la ceea ce vinzi... Îți trebuia pile ca să te angajezi bine, că de angajat oricum te angaja... Acum, dacă nu ai și nu ai unde lucra, te duci vânzătoare pe la vreun butic sau la un chioșc de ziare... Te duci de nevoie vânzătoare, că n-ai încotro... Înainte te dădeau părinții la școală pentru asta, să lucrezi în comerț era mare lucru, era un post sigur și te cunoștea lumea, chiar dacă nu erau salarii imense și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
niște amărâte de ecleruri vechi sau pentru câte o savarină cu frișcă acrită... Cozile de la tutungerie, pentru puturoasele țigări „Carpați”, „Mărășești”, „Amiral” sau „Bucegi” - și, Doamne, ce omor era, pe trei rânduri, când băgau „BT”-uri (Bulgar Tabac)! și la chioșcurile pătrățoase de înghețată se formau cozi de zeci de persoane, mai ales atunci când aveau „parfe cu glazură” de ciocolată. În ultimii ani ai regimului, dispăruse până și glazura, mai găseai doar „vafe” (la cornet) cu „vanilie”, de fapt, un lapte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un chioșc (ceramică chineză), Panopticul pisicii mele. Varietatea prozodică și tematică a operei acestui poet sumbru și luminos, tensionat și calm, nocturn și solar, contemplativ și „activ” e cumpănită de omniprezența unificatoare a unei stări de nostalgie domolită, fără accente acute, preponderent
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
trebuie să te anunți... Dacă are timp, te primește; dacă nu, îți spune franc: «Nu veni astăzi, că nu am timp de tine». Pe când aici, dacă vine la tine cineva, chiar dacă n-are decât 50 de mii, fuge repede la chioșc, cumpără o pâine, un salam, o sticlă de țuică și plătește când are... Din punctul ăsta de vedere suntem mult mai calzi decât ei... Dar partea practică... Adică nu avem coloană vertebrală țeapănă... Să nu ne plecăm cum bate un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt: unitate, ajutor reciproc, comuniune, acord, putere. Strategii de consum media Tomșenenii nu citesc ziare cu regularitate, ci mai degrabă ocazional. Există câțiva abonați care primesc ziarul prin poștă, restul cititorilor iau ziarul de la oraș, pentru că în comună nu există chioșc de ziare. În ceea ce privește rubricile pe care le-ar citi în mod preferențial, acestea variază de la „toate rubricile”, la „rubrica sport” sau „orice în afară de violuri sau crime”. Principalele ziare citite sunt Adevărul, Libertatea, Jurnalul național, Ziua, Gazeta sporturilor. Nu se dă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
centrale precum: Libertatea (abonații tineri), România liberă și Evenimentul zilei (abonații în vârstă)” (poștaș, 45 de ani). Ziarele sunt aduse zilnic, mai puțin cele centrale, care, în special iarna, întârzie o zi, maxim două, din cauza traficului feroviar îngreunat. Nu există chioșc de ziare în sat, dar sătenii nu invocă acest aspect ca o necesitate, cumpărând alte ziare sau reviste de la oraș. Oamenii citesc mai toate rubricile ziarului, citesc rubrici de divertisment, programe TV (tinerii), despre politică, agricultură, decese, vreme (cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de tipar, că „Femeile române dau pildă ostașilor noștri”. Oroare Însă, de astă-dată Într-al patrulea cuvânt al explicației, l fusese Înlocuit prin z și ziarul - pretind colegii mei - așa ar fi ieșit, alergându-se apoi să se confiște de pe la chioșcuri foile nevândute. Ce să mai confiști? Se-nfulecaseră ca pâinea caldă (apud Funeriu, 1995, p. 233). În presa de azi, marele maestru al acestor procedeuri este Academia Cațavencu. Câteva exemple: „La Otopeni, dl X s-a purtat ca pe pista
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pe scaun și rotunjindu-și crupa, se afla câte un pomișor de Crăciun, luminat de o ghirlandă sclipitoare de lampioane multicolore... Înainte de a mă instala în braseria unde urma să mă întâlnesc cu agentul de legătură, m-am pierdut printre chioșcurile din lemn, sat împodobit și zgomotos care ocupa întreaga piață a catedralei. Căldura recipientelor pentru încălzit era tăiată de valuri de frig, glasurile încinse de alcool își pierdeau asprimea germanică, un pahar de vin fiert a avut pentru mine gustul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
frunze cedează locul unei liziere dese de castani. Pe un bolovan, un student exilat de urgia proprietăresei purică citatele dintr-un curs de drept roman și privește apoi cerul, ca și cum ar aștepta o confirmare divină scrisă pe bolta străvezie. În chioșcul din aleea trandafirilor, un grup de tineri intelectuali minori îmbină utilul cu plăcutul, „flirtul” cu lectura cărților didactice, aroma molcomă a măceșilor cu esența abstractă a științei. Apariția unei dudui solitare, ce-și plimbă melancoliile în decorul romantic al pergolelor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mulțumi încă o dată cu căldură și recunoștință, apoi intră cu fiul ei pe poarta întredeschisă. Curtea sanatoriului era destul de mare și plină de vegetație părând o frumoasă grădină. Undeva printre pomi se vedea și o fântână arteziană lăsată în paragină, un chioșc de vară, ce aminteau de starea materială a foștilor proprietari. De la poartă, o alee, încă bine întreținută, ducea spre o clădire destul de impunătoare, ale cărei ziduri erau făcute din granit. Când au ajuns aproape de clădire, pe o ușă a ieșit
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
pescari. Grupări religioase țin Întruniri În corturi. Însă o dată cu venirea Întunericului, insula e cuprinsă de un aer de izolare și de moravuri ușoare. Îndrăgostiții parchează În locuri retrase. Mașinile trec pe pod În misiuni obscure. Zizmo conduce prin pâclă, pe lângă chioșcurile octogonale și monumentul Eroului din Războiul Civil, Înspre pădurile unde triburile Ottawa Își țineau cândva tabăra de vară. Ceața mângâie parbrizul. Mestecenii Își etaleaza pergamentul sub cerul negru ca smoala. Ce lipsea majorității mașinilor În anii 1920: oglinzile retrovizoare. ― Ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Nu mai fusesem plecat de unul singur. Nu știam cum funcționează lumea și cât costă lucrurile. Din hotelul Lochmoor luasem un taxi până la autogară, pentru că nu știam drumul. Ajuns În autogara Port Authority, mă plimbasem pe lângă magazinele de cravate și chioșcurile de sandvișuri, căutând casele de bilete. Când le-am găsit, am luat un bilet pe o cursă de noapte spre Chicago, plătind tariful până În Scranton, Pennsylvania, pentru că doar atât credeam că-mi pot permite. Vagabonzii și drogații care stăteau pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lui parcă făcută din marțipan colorat? — Zău că nu-mi dau seama... Dar nu avea nici o importanță. De altfel, oamenii de aici nu erau la fel ca În viața normală. Muzica urma să răsune dintr-un moment În altul. În chioșcul cu o mulțime de ornamente și coloane subțiri, muzicanții În uniformă erau pregătiți să sufle În instrumente, privind țintă la dirijor. Fanfara pompierilor sau a funcționarilor municipali? Aveau galoane și zorzoane aurii ca generalii sud-americani, epoleți roșii ca sîngele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]