1,211 matches
-
clasificare este discutabilă și contestată deoarece nu există o corelație între forma alterării bronșice, factorii cauzali și manifestările clinice. Un alt argument îl constituie coexistența tuturor tipurilor de dilatații la același pacient, ceea ce susține ideea că dilatațiile cilindrice, moniliforme, saculare, chistice nu sunt decât stadii diferite de evoluție ale aceluiași proces. Aceasta este explicația apariției denumirii de bronșiectazii „varicoase” pentru cele intermediare și pentru cele care nu sunt cilindrice. Această tendință de simplificare are un caracter practic și elimină interpretările subiective
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
cu secreții;- umbre liniare paralele cu aspectul „liniilor de tramvai” ce corespund unor bronhii cu pereți îngroșați;- hipertransparențe multiple circumscrise cu aspectul unor clarități areolare „în rozetă”, situate de obicei postero-bazal, cu tendință de „plămân în fagure de miere”;- imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru, cu aspect de umbre inelare, uneori cu nivele lichidiene chistice;- în zonele declive pot apare imagini intricate variate, secundare leziunilor bronșice, parenchimatoase sau/și pleurale asociate cu aspectul unor opacități trabeculare dense ce corespund unor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pereți îngroșați;- hipertransparențe multiple circumscrise cu aspectul unor clarități areolare „în rozetă”, situate de obicei postero-bazal, cu tendință de „plămân în fagure de miere”;- imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru, cu aspect de umbre inelare, uneori cu nivele lichidiene chistice;- în zonele declive pot apare imagini intricate variate, secundare leziunilor bronșice, parenchimatoase sau/și pleurale asociate cu aspectul unor opacități trabeculare dense ce corespund unor bronșii dilatate pline de secreții; la acestea se adaugă opacități nodulare cu contur șters date
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
ramificarea lor distală cu terminare bruscă, luând aspectul de „arbore desfrunzit”;- moniliforme, care se mai numesc și varicoase și au aspect de „șirag de mătănii”. Ele se termină în fund de sac;- saculare sau ampulare cu aspect de saci alungiți;- chistice rotunde, cu perete subțire, de obicei multiple, cu sau fără nivele lichidiene, luând aspectul de „cuiburi de rândunică” sau „ciorchini de strugure”. La bronhografie pot apare și false imagini prin defect de umplere sau prin încărcare bronșică. Alteori pot apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
CT de înaltă rezoluție includ:- dilatarea lumenului unei căi aeriene, acesta devenind de 1,5 ori mai larg decât al vasului din apropiere;- lipsa de îngustare a unei căi aeriene către periferie;- constricții varicoase de-a lungul căilor aeriene;- dilatații chistice la capătul unei bronșii. În această situație diagnosticul diferențial se face cu bulele de emfizem, care au pereții mai subțiri și sunt la distanță de calea aeriană. Aspectele nespecifice includ:- consolidarea sau infiltrarea unui lob cu dilatarea căilor aeriene,- îngroșarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Pot exista și alte disfuncții exocrine. Traheo-bronhomegalia cu bronșiectazii se poate diferenția de dilatația difuză a traheei și a bronșiilor mari prin aceea că traheea este mult lărgită până la carenă. Boala polichistică nu poate fi diferențiată de bronșiectaziile saculare sau chistice dacă a survenit chiar și o singură infecție. Astfel, diferențierea se face prin absența modificărilor inflamatoare (mai puțin sigur bronhoscopic și cu certitudine pe cupe histologice). Sechestrația pulmonară cu zone chistice infectate poate fi suspectată clinic și radiologic. Topografia poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
polichistică nu poate fi diferențiată de bronșiectaziile saculare sau chistice dacă a survenit chiar și o singură infecție. Astfel, diferențierea se face prin absența modificărilor inflamatoare (mai puțin sigur bronhoscopic și cu certitudine pe cupe histologice). Sechestrația pulmonară cu zone chistice infectate poate fi suspectată clinic și radiologic. Topografia poate atrage atenția într-o oarecare măsură (piramida bazală a lobilor inferiori), dar certitudinea se obține prin aortografie sau intraoperator. Sindromul dischineziei ciliare este sugerat de sindromul Kartagener complet sau incomplet. Diagnosticul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
pe termen scurt al bolii, cât și cel pe termen lung. Beneficiază de un prognostic bun bronșiectaziile:- limitate ca întindere;- „uscate”;- localizate în lobii superiori care posedă un drenaj gravitațional eficient. Un număr important de bolnavi cu bronși-ectazii saculare sau chistice și cu disfuncție ventilatorie restrictivă tolerează bine situația. La alți bolnavi agravarea clinică și funcțională este evidentă, iar prognosticul devine rezervat. Elementele care agravează prognosticul sunt:- caracterul difuz sau care devine difuz în timpul evoluției;- semnele funcționale obstructive;- defectele congenitale care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
tehnice [90]. Transplantul pulmonar poate fi executat pentru pacienții cu boală supurativă pulmonară. Barker (1995) a arătat că din cele 3160 transplante pulmonare raportate de St. Louis Lung Transplant Registry în 1994, 466 pacienți au fost supuși transplantului pentru fibroză chistică și 82 pacienți pentru bronșiectazii. Rata de supraviețuire pentru pacienții cu fibroză chistică este de 72% la 1 an și 57% la 3 ani [7, 90]. MICOZELE PULMONARE Infecțiile micotice pulmonare rezultă prin inhalarea unui fung; infecțiile micotice sistemice sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
Barker (1995) a arătat că din cele 3160 transplante pulmonare raportate de St. Louis Lung Transplant Registry în 1994, 466 pacienți au fost supuși transplantului pentru fibroză chistică și 82 pacienți pentru bronșiectazii. Rata de supraviețuire pentru pacienții cu fibroză chistică este de 72% la 1 an și 57% la 3 ani [7, 90]. MICOZELE PULMONARE Infecțiile micotice pulmonare rezultă prin inhalarea unui fung; infecțiile micotice sistemice sunt produse, în marea lor majoritate, tot prin inhalare și depășirea stadiului de boală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
traheo-bronșic. Pacienții prezintă tuse, febră, wheezing intermitent, infiltrate pulmonare migratorii (imagistic), eozinofilie și titruri crescute de anticorpi anti-Aspergillus; se pot asocia manifestări de sinuzită alergică. Poate fi diagnosticată ca o complicație a astmului bronșic (10% din cazuri) sau a fibrozei chistice (25% din cazuri) [12]. Tratamentul clasic constă în corticoterapie. Există studii care prezintă răspuns favorabil la tratamentul antifungic (itraconazol, voriconazol). Aspergiloza alergică devine boală chirurgicală atunci când se complică prin apariția bronșiectaziilor. Opacitățile pulmonare care nu cedează la tratamentul medicamentos impun
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
și infestările parazitare. Fiecare arc branhial (după ce a fost desprins prin secționare la capete) s-a așezat pe o lamă de sticlă și s-a examinat la lupă de mână sau microscopică. S au investigat leziuni macroscopice, paraziții sau formațiunile chistice. Inspecția s-a aplicat și asupra înotătoarelor și a globilor oculari. Palpația s-a efectuat asupra corpului în totalitate (prin atingere și presare), apreciindu-se tonusul,consistența și reacția de răspuns a peștelui. La peștii de talie mare s-a
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în interstițiul pleural. Au fost avansate mai multe teorii privind apariția acestor blebsuri: teoria congenitală, inflamația bronșiolelor (în aprox. 50% din cazuri), perturbarea ventilației colaterale, elastofibroza [5]. Pneumotoraxul secundar apare pe fondul unei afecțiuni preexistente: boli buloase, inclusiv BPOC, fibroza chistică, astmul bronșic etc. Pneumotoraxul catamenial apare în perioadele de ciclu menstrual și nu se produce în timpul gestației; mai frecvent apare în dreapta și survine în deceniul al IV-lea de viață. Cauza acestei forme de pneumotorax se consideră a fi endometrioza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
b. în următoarele două ore se produce necroza vasculară cu hemoragie perivasculară, necroză celulară; c. în primele trei zile posttraumatic apar modificările inflamatorii cu infiltrate leucocitare etc.; d. în prima săptămână până la o lună scade inflamația, apare glioza și modificările chistice medulare. În acest context deschiderea barierei hematomedulare în faza acută lezională are două stadii: - ruperea imediată și masivă a barierei hematomedulare la nivelul leziunii medulare și în vecinătate, - apoi în următoarele ore se produce extensia lentă și de lungă durată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
punct de vedere US aceasta poate îmbracă la rândul ei două forme:masă polipoidă în interiorul căilor biliare periferice (de ordinul 3 sau 4) unde, din cauza producerii de mucină, determina distensia marcată a acestora;ca o masă solidă într-o dilatație chistică ductală ce nu comunică cu căile biliare [8]. ASPECTE ALE CCI LA ECOGRAFIA CU CONTRAST In faza arterială, după administrarea unui agent de contrast (AC) intravenos (SonoVue, Bracco, Italia), CCI pot prezenta:hipercaptare periferică neregulată, în inel;hipocaptare heterogenă;hipercaptare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
transplantul cardiopulmonar o au bolile cardiopulmonare severe care au o speranță de viață de doar 6-12 luni după aplicarea tuturor posibilităților terapeutice convenționale medicale și chirurgicale. Eficiența transplantului cardiopulmonar a fost probată pentru hipertensiunea arterială pulmonară primitivă, sindromul Eisenmenger, fibroza chistică și anumite cazuri selectate de emfizem pulmonar. Limita de vârstă pentru acest tip de transplant este stabilită la 45 ani. Contraindicațiile absolute ale transplantului cardiopulmonar sunt infecțiile în faza activă, malignitățile, vascularitele autoimune, insuficiența hepatică și/sau renală ireversibilă, infarctul
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
20% la adolescenți și 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronică cu sindrom de malabsorbție, celiakie etc.); - insuficiență hepatică cronică medie și severă (probată prin teste de laborator); - hepatita cronică activă (hepatita agresivă); - ciroza hepatică; - insuficiența pancreatică cronică exocrină; fibroza chistică de pancreas. Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriție și a funcțiilor vitale, precum și testele de laborator. Pentru insuficiența hepatică cronică forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severă se poate aprecia
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
20% la adolescenți și 25% la sugari) (de exemplu: diaree cronică cu sindrom de malabsorbție, celiakie etc.); - insuficiență hepatică cronică medie și severă (probată prin teste de laborator); - hepatita cronică activă (hepatita agresivă); - ciroza hepatică; - insuficiența pancreatică cronică exocrină; fibroza chistică de pancreas. Pentru asimilare se vor avea în vedere: afectarea stării de nutriție și a funcțiilor vitale, precum și testele de laborator. Pentru insuficiența hepatică cronică forma medie se poate acorda gradul mediu de handicap. Pentru forma severă se poate aprecia
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
Sindromul rinită alergică și astm coexistent 39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică 40. Sindromul Churg-Strauss 41. Sindromul Loffler 42. Pneumonia eozinofilică acută și cronică 43. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic 44. Eozinofiliile 45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci) 46. Fibroza chistică 47. Dischinezia ciliară primară 48. Boala pulmonară obstructivă cronică 49. Sarcoidoza 50. Sindromul de tuse cronică 51. Conjunctivite alergice intermitente și persistente 52. Keratoconjunctivita vernală 53. Keratoconjunctivita atopică 54. Conjunctivita giganto-papilară 55. Blefaroconjunctivita alergică de contact 56. Keratoconjunctivita sicca 57
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne. Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică. Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne. PATOLOGIA APARATULUI URINAR Anomalii congenitale. Nefropatii glomerulare: sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.) 42. Patologie tumorală intestin subțire și colon. 43. Hepatite acute și cronice 44. Ciroze hepatice 45. Patologie tumorală hepatică. 46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice. 47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne. 48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar 49. Nefropatii glomerulare 50. Nefropatii tubulo-interstițiale 51. Patologia tumorală renală. 52. Patologia vezicii urinare și a căilor urinare. 53. Leucemii acute și cronice 54. Patologia ganglionilor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
Infecții nozocomiale 11. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări 12. AIDS - forme de manifestare 13. Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene 14. Astmul bronșic 15. Pneumoniile, pneumopatiile acute 16. Boli pulmonare interstițiale 17. Bronșectazii , abces pulmonar, fibroza chistică 18. Neoplasmul pulmonar 19. Boli ale pleurei și mediastinului 20. Sindromul de suferință acută respiratorie 21. Insuficiență respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament. 22. Fiziologia, fiziopatologia, manifestările clinice și procedeele de diagnostic în bolile digestive 23. Bolile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
teoretice. I.2.A. TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE GENERALĂ (40 ore) Asepsia și antisepsia, noțiuni teoretice și practice. ● Tehnica ligaturilor. ● Tehnica suturilor. ● Tehnica puncțiilor. ● Tehnica biopsiei ganglionare. ● Tehnica biopsiilor cutanate și a biopsiilor musculo-cutanate. ● Inciziile și drenajele, extirparea formațiunilor tumorale, chistice, etc. ● Hemoragiile și hemostaza. ● Plăgile: clasificare, sutură, vindecare, cicatrizare, complicații, tratament. ● Hematoame și echimoze. ● Fimoza și parafimoza. ● Afecțiuni supurative (furuncul, furuncul antracoid, hidrosadenita, abcesul, flegmoanele, panarițiul, celulita, adenita, fasciita, gangrena, etc.) ● Boala hemoroidală. I.2.B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
supurative (furuncul, furuncul antracoid, hidrosadenita, abcesul, flegmoanele, panarițiul, celulita, adenita, fasciita, gangrena, etc.) ● Boala hemoroidală. I.2.B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE GENERALĂ ● Tehnica ligaturilor. ● Tehnica puncțiilor. ● Tehnica biopsiei ganglionare. ● Tehnica biopsiilor musculo-cutanate. ● Inciziile și drenajele, extirparea formațiunilor tumorale, chistice, etc. ● Sutură plăgi. ● Reducere fimoza și parafimoza. I.3. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ (40 ore) demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice. I.3.A. TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ ● Anestezia locală și infiltrațiile. ● Tehnica sclerozării varicelor
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
congenitale necianogene; defecte septale atriale și ventriculare; persistența canalului arterial; stenoza arterei pulmonare; stenoza aortică orificială; coartația aortei. - Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; ulcerul gastric; stenoza hipertrofică a pilorului; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; stenoza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică. - Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefritele; glomerulonefrozele; tubulopatii. - Boli hematologice: eritropatii: anemii microcitare prin deficit de fier, aplastice, hemolitice, policitemii, leucopatii, diateze hemoragice, trombopatii; tulburări vasculare; defecte de coagulare. - Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]