2,304 matches
-
ziua, abrutizat, cu palmele pe genunchi și cu privirea pierdută în depărtări, spre lagună, unde marea transforma totul fără să aleagă, materie moartă sau vie în nisipul uriașei clepsidre. Când se lăsa amurgul, Carol se spăla cu grijă la aceeași chiuvetă, își lega pe după urechi plasa de ținut mustața pe timpul nopții, se așeza pe pat în aceeași poziție, în care rămânea până dimineața. Apoi relua ciclul său cotidian, atât de sărac în evenimente. "Aș fi pariat până acum câteva vreme și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
alte vase, mici negustori cu bărci închiriate, ale căror prețuri se triplează în astfel de ocazii, continuă Filip. Iau tot, absolut tot, fără să aleagă: lăzi cu băutură, provizii de hrană, îmbrăcăminte, mobilier din cabine, odgoane, piese din sala mașinilor, chiuvete, scândurile cu care e podită puntea... într-un cuvânt tot. Nimic nu este nefolosibil sau nevandabil. Mai ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se înjgheabă spontan, pe țărm, un fel de piață de vechituri cu schimb în troc. încep să schimbe între ei lucrurile pe care tocmai le-am furat: un colac de frânghie și un sextant pe o ladă cu rom, o chiuvetă și câteva scânduri, pe o roată dințată și uniforma secundului și așa mai departe. Toate astea după ce au lăsat, albe și curate, oasele scheletului descărnat al vasului. Hai să mergem, spuse Carol sculându-se în picioare. M-a ajuns oboseala
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
stai și tu acolo. Și să te înțelegi cu ei... Nu ți-am spus destule, că am obosit?... 6 ani și 3 luni Copilul care risipea apa Era un copil care risipea toată apa. Îi plăcea să se bălăcească la chiuvetă, lăsa de multe, multe ori robinetul deschis când mergea prin casă și făcea apă pe jos prin baie și prin bucătărie. Și s-a întâmplat odată când a risipit el foarte multă apă, că s-a făcut secetă. În toată
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
bun- simț are: Lucruri vraiște aruncate Prin casă neașezate, Țigări multe desfăcute, Scrumiere mari umplute, Cafele un pic băute, Gunoi nu scoate pe seară Să nu-și de-a norocu-afară Toți pe cineva contează Că și azi prânzul așează, În chiuvetă stau călare Cincizeci de vase murdare, Cine să le spele oare? Triste, plâng cu disperare Prosoapele-n baia mare Mototol pe sub picioare Și întreabă: Cum e oare Bunul simț la fiecare?! Vor o sindrofie-aleasă, Dumnealor nici că le pasă, Că
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
ignora total. Părea că nu-l vede și făcea totul de parcă locuia singur în acea încăpere. De fapt, făcea foarte puține lucruri. în fiecare dimineață își ascuțea cu răbdare briciul pe o curea de piele, se bărbierea cu grijă la chiuveta din cameră, după care se dădea pe obraz cu lavandă și talc. Apoi se așeza pe pat cu fața spre ușa deschisă și rămânea astfel toată ziua, abrutizat, cu palmele pe genunchi și cu privirea pierdută în depărtări, spre lagună
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ziua, abrutizat, cu palmele pe genunchi și cu privirea pierdută în depărtări, spre lagună, unde marea transforma totul fără să aleagă, materie moartă sau vie în nisipul uriașei clepsidre. Când se lăsa amurgul, Carol se spăla cu grijă la aceeași chiuvetă, își lega pe după urechi plasa de ținut mustața pe timpul nopții, se așeza pe pat în aceeași poziție, în care rămânea până dimineața. Apoi relua ciclul său cotidian, atât de sărac în evenimente. "Aș fi pariat până acum câteva vreme și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
alte vase, mici negustori cu bărci închiriate, ale căror prețuri se triplează în astfel de ocazii, continuă Filip. Iau tot, absolut tot, fără să aleagă: lăzi cu băutură, provizii de hrană, îmbrăcăminte, mobilier din cabine, odgoane, piese din sala mașinilor, chiuvete, scândurile cu care e podită puntea... într-un cuvânt tot. Nimic nu este nefolosibil sau nevandabil. Mai ales că este pe gratis. Cu cât faci mai multe drumuri, cu atât ești mai câștigat. De fiecare dată ajung să se ncaiere
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se înjgheabă spontan, pe țărm, un fel de piață de vechituri cu schimb în troc. încep să schimbe între ei lucrurile pe care tocmai le-am furat: un colac de frânghie și un sextant pe o ladă cu rom, o chiuvetă și câteva scânduri, pe o roată dințată și uniforma secundului și așa mai departe. Toate astea după ce au lăsat, albe și curate, oasele scheletului descărnat al vasului. Hai să mergem, spuse Carol sculându-se în picioare. M-a ajuns oboseala
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și un creion, pentru cazul în care unul dintre tovarășii tăi de drum ar fi fost surdo-mut. Dacă te strecurai în săli de baie, era bine să te uiți dacă nu existau cumva mici mesaje, vag apocaliptice, postate sus, deasupra chiuvetei. De ani de zile, printre cei șapte copii ai familiei noastre cu o singură sală de baie, exista obiceiul, poate neplăcut, dar util, de a ne lăsa unul altuia mesaje scrise cu un ciot de săpun umezit pe oglinda dulăpiorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cine.“ „Miercuri e ziua gemenilor. Nu te duce la cinema, nu tândăli pe la studio după emisiune, nu-ți pierde vremea. Și tu la fel, Buddy.“ „Mama a zis că Zooey aproape c-a mâncat pastilele de Feenolax. Nu lăsa pe chiuvetă chestii otrăvitoare la care să poată ajunge el și să le înghită.“ Acestea, desigur, sunt exemple din copilăria noastră, dar cu ani mai târziu, când, în numele independenței sau al mai-știu-eu-ce, Seymour și cu mine ne-am rupt din tulpină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de bine dispusă, Îi Îndopa pe toți cu blinele și scrumbii. Lacomi din fire, musafirii, ca de altfel și stăpânul casei, mâncaseră atâta, Încât li se făcuse rău, iar acum, cu degetele băgate În beregată, se străduiau să verse În chiuveta devenită dintr-odată foarte largă. Nevasta, În continuare amabilă, Îl ajuta pe fiecare musafir să-și ducă treaba până la capăt, oferindu-le pene de gâscă sau chiar Își băga ea singură degetele În gâtlejul oaspeților, ca să le ușureze stomacul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
personală. Trecuse peste acele idei În timpul războiului, În Polonia - trecuse de-a binelea peste toate, mai ales peste durerea idioată a pierderii privilegiilor de clasă. Cât de bine putea cu un ochi, Își cârpea ciorapii, Își cosea nasturii, Își freca chiuveta, Își trata pentru iarnă lucrurile de lână cu un spray. Bineînțeles existau doamne, fiica lui, Shula, nepoata (prin alianță), Margotte Arkin, În apartamentul căreia trăia. Mai trebăluiau pentru el, când Își aminteau. Câteodată făceau mult, dar nu ca să te poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
greu răbdarea la Încercare și când se stabilea pe o temă anume care o interesa, celălalt era pierdut. De aceea Își măcina el singur cafeaua, Își fierbea apa În recipient, ținea chiflele cu ceapă În umidor, până și urina În chiuvetă (ridicat pe vârfuri, meditând la melancolia inerentă a naturii umane, În continuu travaliu, după cum spune Aristotel). Deoarece dimineți Întregi se puteau duce În vreme ce Margotte, În bunătatea ei, specula. Învățase lecția asta Într-o dimineață când ea dorea să analizeze sintagma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
la Încercare cu gânduri de cuțit sau pușcă. În afara legii. Raskolnikovi. A da... — Walter, Îmi pare rău - Îmi pare rău să te văd cum suferi. Ciudate lucruri ce se Întâmplau În camera lui Sammler, cu hârtiile ei, cu cărțile, umidorul, chiuveta, firul electric, recipientul de laborator Pyrex, documentele. — O să spun o rugăciune pentru tine, Walter. Bruch se opri din plâns, clar surprins. — Cum adică, unchiule Sammler? Te rogi? Muzica baritonală Îi dispăru din voce și din nou era gâjâit și vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de cupru a apusului burta de asfalt a străzii era ușor desfigurată, ușor Împuțită, cu capacele ei de canalizare. Și automobilele mereu strâns Înghesuite În stradă. Mașini de plecat. Scoțând pantofi și ciorapi, domnul Sammler ridică un picior lung În chiuvetă. Nu era prea bătrân pentru asemenea mișcări? Clar că nu. În intimitatea camerei lui era mai puțin Înțepenit la mădulare. Îmbăie picioarele și nu le șterse foarte bine, căci seara era caldă. Evaporarea alina usturimea. Din perspectiva timpului evolutiv nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nevoie chiar de atât de multe informații. Dar mai bine un surplus decât ignoranță. Atât SUA cât și URSS erau, pentru Sammler, proiecte utopice. Acolo, În Est, accentul se punea pe bunuri de nivel scăzut, pe pantofi, șepci, pompe de chiuvetă și ligheane de tinichea pentru țărani și muncitori. Aici se punea pe anumite privilegii și plăceri. Aici pe scăldatul gol În apele paradisului et cetera. Dar Întotdeauna o anumită disperare care sublinia plăcerea, moartea așezată Înăuntrul capsulei de sănătate, ghidând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
pe Wallace În casa tatălui său, ca să-l Împiedice să dezgroape bani - dolari adevărați sau imaginari proveniți din avorturi ilegale. Verificând bucătăria, Sammler nu găsi nici o urmă că ar fi fost cineva recent pe acolo. Ușile de la dulapuri erau Închise, chiuveta din oțel inoxidabil și blaturile erau uscate. Ca la expoziție. Cănile erau agățate la locul lor, nu lipsea nici una. Dar pe fundul coșului de gunoi cu pungă de hârtie maro pe dinăuntru era o conservă de pește goală; ton În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
-i din picioarele nerăbdătoare, se grăbi după Lal, care fugi În jos pe scări. Sammler Îi spuse lui Wallace: — Nu există niște căldări? Or să cadă tavanele. — Avem asigurare. Nu-ți bate capul cu tavanele. — Și totuși... Sammler coborî. Sub chiuveta de la bucătărie și În debara găsi niște căldări galbene de plastic și urcă la loc. Realiză că are anxietățile tipice rudei sărace. În mod clar Îi displăcuse casa asta, Întotdeauna. Găsise că-i e greu, câtă vreme mânca pâinea binefăcătorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
din bucătărie erau complet goale. Pătratele de faianță albă străluceau. Chiar și dunga de ipsos dintre faianțe era impecabilă. Singura indicație că bucătăria fusese folosită recent era o cârpă de culoare roz frumos pliată pe robinetul de oțel strălucitor de la chiuvetă. Connolly i-a oferit o ceașcă de ceai. Sheba a zis că ar prefera un pahar cu apă. El avea un aer absent. Când s-a aplecat să-l sărute, el parcă nu și-a dat seama și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
de metal, îl asigura că e o alegere foarte masculină. În bai, Bangs, sau poate vreun locatar anterior, pusese pe capacul de la veceu o husă - o bucată de blană murdară, portocalie - care s-a dovedit oribil de umedă la atingere. Chiuveta avea pete verzui de apă sub robinet, iar pe cadă era sprijinit un uscător de rufe plin cu chiloți și șosete care se făcuseră țepeni de la uscat. Lângă cadă era un mic suport de plastic pe care se aflau obiectele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
era ca el să spună și altora. În după-amiaza în care am îngropat-o pe Portia, m-am întors în apartamentul meu și am compus cel puțin trei scrisori confesive către Sheba, pe toate sfârșind prin a le arde în chiuveta din bucătărie. Depresia mi se întorsese acum, revigorată serios de vină. M-am trezit copleșită de o mulțime de mici probleme de sănătate. Noaptea, când mă băgam în pat, piciorul drept îmi zvâcnea și vibra ore în șir, făcând somnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
brațe. — Mă ocup eu de asta, am zis și am scos-o afară din cameră. Jos în bucătărie am pus sculptura pe o masă și am ascuns manuscrisul într-un seratr. Apoi m-am dus la lada cu scule de sub chiuvetă. Sculele lui Eddie sunt teribil de mari și de scumpe. Am fost aproape sedusă de un ciocan cu mânerul de fildeș încrustat. Dar m-am oprit până la urmă la o toporișcă mică de oțel. (Mai urât, dar mai puternic.) Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
îl iubeau pe Frank. Dacă Johnny McKay a fost sufletul râului, atunci Frank a fost inima lui. Vărul lui, Coy, a îngropat acolo. O să-ți arăt mormântul. Apoi Zach a plecat repede către gabară. Jina și-a dus farfuria la chiuvetă, acolo unde Helena stătea și se uita la ea. Îți mulțumesc pentru tot. Așteaptă pe verandă, a zis Helena. Am ceva. După câteva minute, Helena a ieșit din casă cu o săculeț din catifea neagră. A desfăcut funda și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
câteva flotări și... gata. Aveți un sfert de oră să vă spălați, să vă faceți paturile la fel cum le-ați găsit și să coborâți în curtea școlii, la careu. Spălătorul era o încăpere de vreo zece metri lungime, avea chiuvetele montate pe mijloc, care mai de care mai infecte și mai înfundate, oglinzi mătuite de vreme în care căutai să te vezi doar prin anumite colțuri, apă pe jos și vorbe prea multe, ochi lipiți încă de somn și multe
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]