1,498 matches
-
a spus că faceți lucruri interesante". De Latil a jucat un rol fundamental în dezvoltarea ciberneticii în Franța. B.C.Cine a mai scris lucrări despre cibernetică în Franța? J.S. Generalul Paul Idatte a publicat Clefs pour la cybernétique (Chei pentru cibernetică) în 1969. Primise primele aparate americane de tir antiaerian. Puteau fi puse în funcțiune, însă nimeni nu știa precis cum merg, nici măcar cei care le furnizau. B.C. Americanii nu precizaseră cum funcționează? J.S. Nu, și Paul Idatte s-a consacrat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aflării acestui lucru. El a reconstituit schemele cibernetice. Printre celelalte persoane interesate de ci-bernetică se aflau și matematicianul Robert Vallée și ziaristul Albert Ducrocq. Pierre de Latil a găsit foarte repede esența problemei. Și Léon Delpech s-a interesat de cibernetică. Era filosof și a fost președintele Asociației franceze de cibernetică. Eu personal am trăit cibernetica timp de zece ani, pînă în 1970, după care a trebuit să pun punct cercetărilor mele cibernetice din motive financiare. Încercasem să construiesc sisteme care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
persoane interesate de ci-bernetică se aflau și matematicianul Robert Vallée și ziaristul Albert Ducrocq. Pierre de Latil a găsit foarte repede esența problemei. Și Léon Delpech s-a interesat de cibernetică. Era filosof și a fost președintele Asociației franceze de cibernetică. Eu personal am trăit cibernetica timp de zece ani, pînă în 1970, după care a trebuit să pun punct cercetărilor mele cibernetice din motive financiare. Încercasem să construiesc sisteme care să se auto-organizeze în funcție de propriile posibilități și ținînd cont de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
aflau și matematicianul Robert Vallée și ziaristul Albert Ducrocq. Pierre de Latil a găsit foarte repede esența problemei. Și Léon Delpech s-a interesat de cibernetică. Era filosof și a fost președintele Asociației franceze de cibernetică. Eu personal am trăit cibernetica timp de zece ani, pînă în 1970, după care a trebuit să pun punct cercetărilor mele cibernetice din motive financiare. Încercasem să construiesc sisteme care să se auto-organizeze în funcție de propriile posibilități și ținînd cont de mediu. Elaborasem un sistem care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
structură, un sistem ce permitea recunoașterea formelor și a literelor. B.C. Și nici unul nu a fost folosit după aceea? J.S. Nu, deoarece tehnicile informatice se dezvoltau, iar sistemele mele nu interesau pe nimeni. B.C. Mi-ați spus că, în perioada ciberneticii, medicii din Statele Unite erau mai ales behaviouriști. J.S. Da, medicii, psihologii. B.C. Și în Franța? J.S. În Franța, nu, în general, aici domi-na o gîndire destul de idealistă. În toate cercetările se resimțea nevoia a ceva transmaterial. Nu poate fi acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
domenii distincte, ține de sofism. B.C. Nu credeți că ideile ciberneticiene au contribuit cumva la devalorizarea concepțiilor umaniste? Devenea posibil ca, sub pretextul optimizării, sute de persoane să fie concediate și înlocuite cu mașini, fără grijă pentru soarta indivizilor. J.S. Cibernetica ar fi o justificare a dezu-manizarii activității umane? B.C. Spre deosebire de cele spuse de ciberneticieni, care o prezentau ca fiind revoluționară, această mișcare nu a reprezentat, oare, o garanție pentru conservatorismul unei societăți dominate de capitalism? J.S. Absolut de acord, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
afirmă dimpotrivă, foarte clar pretenția de a prezice evoluția fenomenelor. Fiecare concept utilizat recent pare să provoace o deformare a ideii inițiale, ceea ce conduce la utilizarea noțiunii în sens contrar față de ceea ce înseamnă ea de fapt. Ca și în cazul ciberneticii, poate. J.C. Cred că cibernetica trebuie să fie un element al acestui mod de gîndire spre care se tinde. De aceea acord atîta importanță cărții lui François Jacob, La logique du vivant (Logica viu-lui), în care afirmă că totul e
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de a prezice evoluția fenomenelor. Fiecare concept utilizat recent pare să provoace o deformare a ideii inițiale, ceea ce conduce la utilizarea noțiunii în sens contrar față de ceea ce înseamnă ea de fapt. Ca și în cazul ciberneticii, poate. J.C. Cred că cibernetica trebuie să fie un element al acestui mod de gîndire spre care se tinde. De aceea acord atîta importanță cărții lui François Jacob, La logique du vivant (Logica viu-lui), în care afirmă că totul e o chestiune de combinații, de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îl cunoaștem insuficient, apariția unor fenomene ca urmare a relațiilor care se stabilesc, apariția a ceva nou, care nu e materie, dar care o organizează. Nu asta căutăm, oare, dincolo de reprezentarea printr-un model? B.C. Vă amintiți cum era percepută cibernetica în Franța după război? Vorbeați mult despre ea? J.S. Nu, oamenii care o abordau, care o acceptau erau foarte entuziaști, însă nu erau foarte mulți. Era efectiv un punct de întîlnire în cadrul cunoașterii umane. Jacques Monod și François Jacob au
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
după război? Vorbeați mult despre ea? J.S. Nu, oamenii care o abordau, care o acceptau erau foarte entuziaști, însă nu erau foarte mulți. Era efectiv un punct de întîlnire în cadrul cunoașterii umane. Jacques Monod și François Jacob au folosit mult cibernetica, care a constituit cu siguranță fundamentul gîndirii lor. Nu vorbesc despre genele însele, ci despre modul lor de funcționare. Monod era foarte influențat de cibernetică. O și spunea de altfel în cartea sa, Le hasard et la nécessité (Hazardul și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un punct de întîlnire în cadrul cunoașterii umane. Jacques Monod și François Jacob au folosit mult cibernetica, care a constituit cu siguranță fundamentul gîndirii lor. Nu vorbesc despre genele însele, ci despre modul lor de funcționare. Monod era foarte influențat de cibernetică. O și spunea de altfel în cartea sa, Le hasard et la nécessité (Hazardul și necesitatea). Matematicienii au o putere uluitoare în Franța. Cum conceptul de cibernetică nu era de origine matematică, a fost trecut sub tăcere. B.C. Totuși, în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
genele însele, ci despre modul lor de funcționare. Monod era foarte influențat de cibernetică. O și spunea de altfel în cartea sa, Le hasard et la nécessité (Hazardul și necesitatea). Matematicienii au o putere uluitoare în Franța. Cum conceptul de cibernetică nu era de origine matematică, a fost trecut sub tăcere. B.C. Totuși, în Statele Unite, matematicienii precum Wiener sînt considerați părinții ci-berneticii. J.S. Matematicienii din Franța n-au acceptat ideile ciberneticiene. Nu le plăcea noțiunea de autonomie. B.C. Ce v-a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să vorbească despre cartea sa Hazardul și necesitatea. J.S. Nu mi-a plăcut prea mult. Impresia pe care mi-a lăsat-o a fost că nu adera la perspec-tiva noastră. Ținea un curs magistral. Vorbea mai ales despre genom, despre cibernetică. B.C. Folosea termenul de "cibernetică"? J.S. Nu-l respingea ca inexact. Era chiar legat de termen. Îmi amintesc că am fost uimit de fidelitatea sa față de cibernetică într-o perioadă în care mișcarea nu era bine văzută în Franța. Concepția
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Hazardul și necesitatea. J.S. Nu mi-a plăcut prea mult. Impresia pe care mi-a lăsat-o a fost că nu adera la perspec-tiva noastră. Ținea un curs magistral. Vorbea mai ales despre genom, despre cibernetică. B.C. Folosea termenul de "cibernetică"? J.S. Nu-l respingea ca inexact. Era chiar legat de termen. Îmi amintesc că am fost uimit de fidelitatea sa față de cibernetică într-o perioadă în care mișcarea nu era bine văzută în Franța. Concepția sa despre finalitate, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la perspec-tiva noastră. Ținea un curs magistral. Vorbea mai ales despre genom, despre cibernetică. B.C. Folosea termenul de "cibernetică"? J.S. Nu-l respingea ca inexact. Era chiar legat de termen. Îmi amintesc că am fost uimit de fidelitatea sa față de cibernetică într-o perioadă în care mișcarea nu era bine văzută în Franța. Concepția sa despre finalitate, pe care el o numea teleonomie, mă stingherea mult. Am fost destul de șocat de faptul că Jacques Monod afirma că totul era legat de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
sînt reproduse aici cîteva pasaje din expunerea L'infor-matique et la science humaine (Informatica și știința umană), pe care a prezentat-o pe 22 aprilie 1972 în cadrul colocviului organizat la Hénin-Beaumont: Omul și societatea anului 2000. Jean-François Boissel definea acolo cibernetica drept o metodă "născută din confluența di-feritelor discipline, în principal biologia și electronica", ce își propunea ca scop să administreze eficient sisteme complexe, cu finalitate, adică "orientate spre anumite obiective". Era de părere că aventura informatică permisese trecerea de la o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
am văzut a desfășurat un sul mare de hîrtie pe care se aflau scheme cu fire conductoare în rețea cu "porți", electromagneți. Nu-mi mai amintesc bine, dar era interesant și misterios. Nu aveam decît o idee foarte vagă despre cibernetică la vremea respectivă, auzisem vorbindu-se despre ea deoarece la Institutul de Științe și Tehnici nucleare, în care am lucrat la sfîrșitul anilor `50, se predau cibernetica, reacțiile în lanț, sistemele de feed-back etc., dar era vorba despre cibernetica în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
dar era interesant și misterios. Nu aveam decît o idee foarte vagă despre cibernetică la vremea respectivă, auzisem vorbindu-se despre ea deoarece la Institutul de Științe și Tehnici nucleare, în care am lucrat la sfîrșitul anilor `50, se predau cibernetica, reacțiile în lanț, sistemele de feed-back etc., dar era vorba despre cibernetica în calitate de tehnică, nu de sistem de gîndire. În schema sa, Jacques Sauvan exprimase idei cu mijloacele și reprezentările tehnologice ale epocii. Îmi prezenta un sistem electromecanic. Cultura mea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
despre cibernetică la vremea respectivă, auzisem vorbindu-se despre ea deoarece la Institutul de Științe și Tehnici nucleare, în care am lucrat la sfîrșitul anilor `50, se predau cibernetica, reacțiile în lanț, sistemele de feed-back etc., dar era vorba despre cibernetica în calitate de tehnică, nu de sistem de gîndire. În schema sa, Jacques Sauvan exprimase idei cu mijloacele și reprezentările tehnologice ale epocii. Îmi prezenta un sistem electromecanic. Cultura mea informatică IBM îmi dădea acces la secvențial și binar. Însă, în mașinile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tehnologice ale epocii. Îmi prezenta un sistem electromecanic. Cultura mea informatică IBM îmi dădea acces la secvențial și binar. Însă, în mașinile mecanografice existau sisteme numerice mai complexe decît cel binar. Eram un pic descumpănit. I-am spus: "Cultura mea cibernetică nu e deloc orientată spre ce vă preocupă, e chiar la antipodul a ceea ce îmi prezentați aici. Nu refuz să colaborăm, dar nu știu cum aș putea să vă ajut". Așa ne-am început relația, Jacques Sauvan fiind creatorul și eu încercînd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
colaborăm, dar nu știu cum aș putea să vă ajut". Așa ne-am început relația, Jacques Sauvan fiind creatorul și eu încercînd să exprim în limbajul brevetelor creații pentru care acesta nu a fost prevăzut. Am lucrat cu el în departamentul de Cibernetică și de informatică combinatorie al SNECMA, unde conducea o echipă de treizeci de oameni care lucrau pe inteligența artificială. B.C. L-ați mai revăzut de atunci? J.-F. B.Îl văd cel puțin o dată pe an. Ne leagă o prietenie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
informaticii. Spre deosebire de informatica epocii, fie-care element de memorie era multidimensional (prin contrast cu binarul de bază) și se explorau memoriile ce cuprindeau aceste elemente grupate în paralel și nu secvențial. Informatica actuală procedează la fel. Jacques Sauvan conducea de-partamentul de Cibernetică și informatică combinatorie. Printre problemele despre care se pretindea că pot fi rezolvate cu ajutorul mașinilor lui Sauvan se număra cea a sistemelor combinatorii. În informatica clasică de atunci, memoriile erau pasive. Li se spunea "memorii moarte". În informatica lui Sauvan
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fost abandonat, iar Sauvan a fost foarte rănit, s-a simțit total neînțeles. B.C. Jacques Sauvan și-a schimbat complet orientarea pentru a face... J.-F. B. ...radiologie, dar continua să gîndească la nivel înalt. Prezenta comunicări la congresele de cibernetică. Alături de Sauvan, am fost cu siguranță profeți, iar profeții nu fac carieră. La vremea respectivă, ne aflam chiar la începutul marilor sisteme informatice și, din nefericire, sin-gurul client era statul, "experții" erau politehnicieni, care nu sînt cei mai competenți. De
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
designer francez foarte renumit. A fost implicat în amenajarea TGV-ului și a trenului Corail. L-am cunoscut în 1971, în perioada afacerii Lipp; era un autodidact, un om extraordinar care gîndea în mod "paralel", nu secvențial. Practica o meserie cibernetică și sistemică fără să-și dea seama; l-am văzut cînd crea și trebuia să-i înțeleg bine creațiile pentru a obține un brevet. I le-am prezentat de mai multe ori și îi venea greu să-și recunoască propria
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Nu exis-ta nici o ierarhie, toată lumea spicuia informații de la toata lumea. Alain Laurent mi-a cerut să colaborez la Féminin/Masculin (Feminin/Masculin). Îmi venea greu să lucrez cu el, dar am scris totuși patru pagini în care propuneam o teorie cibernetică a cuplului. În finalul reflecțiilor mele, conchideam că într-un cuplu veritabil fiecare trebuia sau putea spune celuilalt "eu ne iubesc", ceea ce nu era deloc evident. Nu mai e vorba nici de ea, nici de mine, ci de "noi". B.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]