1,193 matches
-
dragoste a Ancuței de altădată și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său: hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat.Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade." Despre Istoria Zahariei Fântânarul (figurând în Hanu-Ancuței) detalii într-o notă de jurnal din 1926: "Fântânarul de la Hanul-Ancuței are o vărguță cu care descoperă izvoarele, locul cel mai bun de săpat o fântână. Pentru asta a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dragoste a Ancuței de altădată și a celei de acum etc. Istoria cu Gheorghe Leondari, care a omorât pe frate-său, hoțul Haralamb Leondari Duca-Vodă cel bătrân și baba care l-a blăstămat. Dediu și Cantemir Bătrânul. Muzicant orb din cimpoi, care cântă balade. Trage, mândro, cu bobii Trage, mândro, și-mi gâcește Frunza de ce-ngălbenește Omul de ce-mbătrânește. Bătăi și banditisme la morți pentru drepturile hulpii. Poveștile lui Zavodnicu. 1 Mai 1925 [NOTE DIVERSE]** [Cele mai vechi amintiri] Amintire dela
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1983; Vârsta teiului, Chișinău, 1984; Despre-o viță și-o bobiță..., Chișinău, 1986; Spicul și steaua, Chișinău, 1990; Flori de tei deasupra noastră..., București, 1995; Cântecele mântuirii, București, 2001. Repere bibliografice: Eliza Botezatu, Substanța unei deveniri, „Nistru”, 1971, 10; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 131-137; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, passim; Andrei Țurcanu, Dintre sute de catarge ’77, Chișinău, 1977, 150-162; Alexandru Burlacu, Poezii inspirate și versuri nedesăvârșite, „Nistru”, 1981, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 204, 392. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
Substanța unei deveniri, „Nistru”, 1971, 10; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 131-137; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, passim; Andrei Țurcanu, Dintre sute de catarge ’77, Chișinău, 1977, 150-162; Alexandru Burlacu, Poezii inspirate și versuri nedesăvârșite, „Nistru”, 1981, 9; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 204, 392. I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286249_a_287578]
-
Momentul inimii, Chișinău, 2003. Traduceri: P. Erșov, Căluțul năzdrăvan, Chișinău, 1971; Byron, Peregrinările lui Ciaild Harold, Chișinău, 1979; Poeți letoni, Chișinău, 1983; M. Dudin, Versuri, Chișinău, 1984. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Victor Teleucă, în Profiluri literare, Chișinău, 1972, 532-541; Mihai Cimpoi, Focul sacru, Chișinău, 1975, 155-165; Liviu Damian, Îngânduratele porți, Chișinău, 1975, 106-113; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 253-270; Gheorghe Mazilu, Cu scut și fără, Chișinău, 1983, 38-47; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 104-116; Valeriu Senic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
și fără, Chișinău, 1983, 38-47; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 104-116; Valeriu Senic, Creația lui V. Teleucă în școală, Chișinău, 1985; Valeriu Senic, Ecuația poetică a înaltului, Chișinău, 1986; Eliza Botezatu, Un poet al neliniștii, „Basarabia”, 1993, 6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 202; Popa, Ist. lit., II, 1190; In memoriam. Victor Teleucă, „Limba română” (Chișinău), 2002, 7-9 (semnează Mihai Cimpoi, Eliza Botezatu, Mihail Dolgan, Victor Prohin, Spiridon Vangheli, Victor Dumbrăveanu); Theodor Codreanu, Basarabia sau Drama sfâșierii, ed. 2, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
Chișinău, 1985; Valeriu Senic, Ecuația poetică a înaltului, Chișinău, 1986; Eliza Botezatu, Un poet al neliniștii, „Basarabia”, 1993, 6; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 202; Popa, Ist. lit., II, 1190; In memoriam. Victor Teleucă, „Limba română” (Chișinău), 2002, 7-9 (semnează Mihai Cimpoi, Eliza Botezatu, Mihail Dolgan, Victor Prohin, Spiridon Vangheli, Victor Dumbrăveanu); Theodor Codreanu, Basarabia sau Drama sfâșierii, ed. 2, pref. Mihai Cimpoi, Galați, 2003, 290-302. M. Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
lit. Basarabia, 202; Popa, Ist. lit., II, 1190; In memoriam. Victor Teleucă, „Limba română” (Chișinău), 2002, 7-9 (semnează Mihai Cimpoi, Eliza Botezatu, Mihail Dolgan, Victor Prohin, Spiridon Vangheli, Victor Dumbrăveanu); Theodor Codreanu, Basarabia sau Drama sfâșierii, ed. 2, pref. Mihai Cimpoi, Galați, 2003, 290-302. M. Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
-șef Caius Traian Dragomir, iar redacția este alcătuită din Vasile Andru, Petre Got, Aurel Titu Dumitrescu, George Gibescu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Ioan Stoiciu. Din colegiul de redacție fac parte Nicolae Balotă, Pascal Bentoiu, Nicolae Breban, Matei Călinescu, Mircea Cărtărescu, Mihai Cimpoi, Ștefan Aug. Doinaș, Alexandru Duțu, Dan Erceanu, Cornel Mihai Ionescu, Nora Iuga, Mircea Martin, Laurențiu Mircea Popescu, Aurel Rău, Cornel Regman, Nicolae Șarambei, Mihai Șora, Mihai Ursachi, Alexandru Zub, Caius Traian Dragomir. Revista își păstrează profilul general și chiar rubricația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
, revistă „plurilingvă de cultură”, apărută la Constanța din 15 mai 1993, inițial lunar, apoi neregulat, sub direcția lui Marin Mincu. Colectivul de redacție menționat în numărul inaugural este alcătuit din Mihai Cimpoi, Ion Dan Nasta, Ștefania Plopeanu, George Popescu, Monica Spiridon, iar colegiul consultant din Enrique Badosa (Spania), Catherine Durandin (Franța), Alfredo Giuliani (Italia), Adam Puslojić (Iugoslavia), Manuel Simões (Portugalia). În amplul articol din primul număr, Marin Mincu, alegându-și-l drept
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
Paul Miron (Germania), Sorin Alexandrescu (Olanda), Reverend Donald Altchim (Anglia), Catherine Durandin (Franța) ș.a. *** După ce au fost finalizate lucrările de restaurare amplă a casei JUNIMII, în anul 2007 prelecțiunile au continuat în seria a IV-a, cuprinzând nume precum Mihai Cimpoi (Chișinău), George Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu prelec-torii (realizate în chip admirabil de infatigabilul și inspiratul confrate scriitor Călin Ciobotari) în paginile revistei
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Pot apărea și lucruri pozitive, dacă sunt conjugate cu disciplina, cu rigoarea... Și cu bunul simț. Da, ați pus punctul pe "i", căci istoria înseamnă măsură, bun simț, echilibru. Mă refer, desigur, la istorie ca discurs asupra trecutului uman. Mihai CIMPOI Prelecțiunea "Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil critic și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil critic și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat, Mihai Cimpoi s-a impus în ultimele decenii ca un punct de reper pe complicata hartă a relațiilor dintre spațiile separate de Prut. E un obișnuit al culturii ieșene, fiind o metaforă "în carne și oase" a unui fond sufletesc și cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
meritele. La rândul său, iubește România și românismul cu o sinceritate aproa-pe copilărească, într-un mod în care doar cei care nu au avut parte de obiectul iubit știu să iubească. Împreună cu Grigore Vieru și cu alți scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean al marii familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
știu să iubească. Împreună cu Grigore Vieru și cu alți scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean al marii familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă comunicare intitulată "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii". Cu Bojdeuca în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu ne uitați, oameni, Chișinău, 1973; Balada cocostârcului, Chișinău, 1974; Fântâna comisarului, Chișinău, 1975; Dansul focului, Chișinău, 1977; Luci, soare, luci, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1978; Scrânciobul, Chișinău, 1979; Unul dintre noi, Chișinău, 1979; Isprava toboșarului, Chișinău, 1980; Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor, Chișinău, 1981; Țărmul copilăriei, Chișinău, 1983; Erau odată trei prieteni, Chișinău, 1984; Cosașii, Chișinău, 1986; Clipa, Chișinău, 1987. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
și al său pohod na Sibir, L, 1992, 26-27; Vasile Badiu, Pantelimon Halippa scriitorul, LA, 1993, 2; Colesnic, Basarabia, I, 66-77; Iurie Colesnic, Dosarul nr. 6253, LA, 1993, 8-34; Iurie Colesnic, Pan Halippa (110 ani de la naștere), LA, 1993, 36; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 117-118; Dicț. scriit. rom., II, 479-481; Popa, Ist. lit., II, 282, 1045. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
SCRIERI: În lumea teatrului popular, Chișinău, 1984. Ediții: Drama populară moldovenească, Chișinău, 1976; Istoriceskaia moldavskaia narodnaia drama, Chișinău, 1980; Teatrul popular, introd. edit., Chișinău, 1981 (în colaborare). Repere bibliogafice: Iulian Filip, Teatrul popular într-o apariție monografică, „Nistru”, 1977, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290. Gr. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289813_a_291142]
-
Nicolai Costenco, Creație autentică, „Cultura Moldovei”, 1964, 6 septembrie; Grigore Ciugut, Cu Nicolae Țurcanu despre sine și despre alții, „Basarabia”, 1993, 2; Agnesa Roșca, Cel ce semăna cu lacrimi, „Basarabia”, 1993, 3; Ion Diordiev, Soartă vitregă, LA, 1994, 3 februarie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 218-219; Popa, Ist. lit., II, 1185. V. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290305_a_291634]
-
de efervescență cultural-literară”. Cele mai stringente probleme ale culturii, presei, intelectualității cernăuțene formează, de obicei, tematica editorialelor scrise de I. T. Zegrea și Ștefan Hostiuc. Valoroase sunt paginile de istorie literară și culturală, de critică și eseistică, ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste literare bucovinene), Grigore C. Bostan (Intelectualul român la Cernăuți), Nicolae Bilețchi (Nuvelistica lui Ion Druță: viziune unitară și coerență compozițională), Alina Ciobanu-Tofan (Fenomenul literar basarabean între protocronism și sincronism) ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
apa ta... (în colaborare cu D. Boeriu și V. Bogdan), îngr. Andronie Vișan, pref. Vasile Netea, Târgu Mureș, 1971. Repere bibliografice: B. Jordan, Antologia învățătorilor în literatură, București, f.a., 241; Vasile Netea, Folclorul și folcloriștii mureșeni, Târgu Mureș, 1983, 110; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 146; Datcu, Dicț. etnolog., I, 318. A.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287445_a_288774]
-
bibliografice: Raisa Suveică, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 489-498; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 304-310; Tudor Palladi, Plăsmuirea veșnicului eu sau Perihelia aerului de taină, LA, 1996, 7 martie; Vasile Constantinescu, „Aerul de taină”, RR, 1996, 2; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la unelte, TR, 1996, 47; Ion Pop, O poetă din Basarabia, LA, 1997, 6 martie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188-189; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 240. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
Tudor Palladi, Plăsmuirea veșnicului eu sau Perihelia aerului de taină, LA, 1996, 7 martie; Vasile Constantinescu, „Aerul de taină”, RR, 1996, 2; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la unelte, TR, 1996, 47; Ion Pop, O poetă din Basarabia, LA, 1997, 6 martie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 188-189; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 240. M.Dg.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]
-
Două măsuri de orez, Chișinău, 1981; Iuri Dimitriev, Un vânător neobișnuit, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: A. Cândea, „Prin vâltoare”, „Moldova socialistă”, 1956, 31 iulie; Petru Comarovschi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 109-113; Vasile Coroban, Romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1974, 182-269; Mihai Cimpoi, Cronica unui gigant, „Moldova socialistă”, 1985, 185; Ion Constantin Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 64-71; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216. Vl. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]
-
Cândea, „Prin vâltoare”, „Moldova socialistă”, 1956, 31 iulie; Petru Comarovschi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 109-113; Vasile Coroban, Romanul moldovenesc contemporan, Chișinău, 1974, 182-269; Mihai Cimpoi, Cronica unui gigant, „Moldova socialistă”, 1985, 185; Ion Constantin Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 64-71; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 216. Vl. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290551_a_291880]