6,513 matches
-
cu care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău”. Origen pleacă de la versetul paulinic pentru a dezghioca misterul trădării lui Iuda. Diavolul țintește în inima ucenicului când acesta bâjbâie între credință și necredință. Scena hotărâtoare se petrece la Cină: Isus îi oferă „bucata de pâine”, dar Iuda o refuză, spune Origen. Prin acest refuz al darului special făcut de Isus într-o împrejurare specială, lui Iuda i se retrag toate darurile spirituale primite până atunci, inclusiv pacea sufletească. Origen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cauza politică pe care o întrupează. Cu altă privire se apropie de personaj Giovanni Papini, în prima povestire, „Giuda tentato”, din volumul I testimoni della Passione (Martorii Patimilor), apărut în 1938. Papini surprinde momentul ispitirii, fixat a doua zi după cina din casa lui Simon Leprosul. Iuda stă întins la umbra unui ficus în câmpia Betaniei, „la ceasul opresiv al siestei”, notează Papini trimițând simultan la atmosfera magic-seducătoare din Phaidon, dar și la sensul teologic al „ceasului amiezii”, ceasul acediei, al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
intrat În salonul unde se afla “tatăl nostru” - cum l-au numit pe țiganul de la șatră... ― SÎ trăiți, domnu’ profisoru’ doctoru’! Uiti cî amu pot sî grăiesc. ȘÎ asta numa’ - sărut mânuța lu’ domnu’ doctoru’ - cari m-o opirat. CÎ cini știi dacî mai trăiem? Amu sâ-l Întreb pi domnu doctoru’ profesoru’ cât a mai trebui sî stau În șpital? Profesorul a privit cu zâmbet larg la Gruia. Apoi a răspuns: ― Medicul care te-a operat Îți va spune când poți
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
unde - a dedus tata Toader, prin analogie cu Sărăria... Când au ajuns În fața „hanului” lui Petrică, Gruia i-a oprit și l-a Întrebat pe tata Toader: ― Mai știi cum arată fratele matale Petrică? ― Apoi, după atâta amar di vremi, cini știe cum a mai arăta la chip? ― Întâi trebuie să batem zdravăn În poarta asta de cetate și om vedea cine ne deschide: portarul cetății sau Însuși vodă... Spunând acestea, Gruia a cerut bastonul de la tata Toader. Și, așa cum i-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
buni. Nu putem primi asemenea valoare - a vorbit țăranul cu plete albe. ― Și dacă am primi, iar unul dintre ai dumneavoastră ar duce vorba cine știe pe unde... Vă imaginați ce am avea de tras? - a pus Întrebarea tânărul. ― Da’ cini știi di trebușoara aiasta? Doar bulibașa șî cu mini. ȘÎ noi avem lacât pi gurî, cî Dumnezău ni vedi șî nu ni iartî dacî facim rău cuiva. ȘÎ mai ales cui? Celor care ne-o făcut și ne-o dat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cadă În același loc. Nu le-a umbrit fața nici una neagră... ― Ați auzit? - a Întrebat plină de entuziasm Maria. ― Di auzât, am auzât noi da’ di priceput nu prea - a răspuns tata Toader. ― Asta Înseamnă că a luat examenul! ― Adicî cini i l-o luat? ― Nu i l-a luat nimeni, ci a trecut examenul. Adică de astăzi Înainte este lector! - a precizat Maria, plină de bucurie. ― Nu prea pricep eu ci Însamnî aceala lectur, da’ dacî voi spuniț’ cî Îi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
călătorie. Inainte de prânz sosiră și soții Gutman, încărcați cu alte geamantane, precum și o sumedenie de rude, prieteni și cunoștințe pentru a-și lua rămas bun. Unii sperau să ajungă la rândul lor în scurtă vreme în Israel. Seara, la cină, în jurul mesei mari din sufragerie se reuniră rudele și prietenii cei mai apropiați ai celor două familii. Zalman Aron păstorea demn și grav adunarea dintr-un capăt al mesei. În dreapta sa stătea Levi, tăcut și misterios ca întotdeauna, dar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cărturar, că-ți place cartea!... îi prezicea ea râzând. Calte!... Tata-male!... repeta copilul, mâzgălind pozele cu un creion de culoare mov, căpătat tot de la bunicul său, și risipind din nou paginile rupte prin iarbă. Într-o seară, după ce sfârșiră cu cina, iar Mariana îl luă pe copil ca să-l ducă la culcare, Virgil își aprinse o țigară și ieși afară din bucătărie împreună cu tatăl său, așezându-se amândoi pe marginea prispei, ca să mai stea de vorbă ca de la om la om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
adormi noi pi rusnaci cu niște șnaps dacă n-or hi dormind buștean de-amu." În încăperea scundă e cald, miroase a fum și a cartofi copți. De altfel, cojile carbonizate, puse într-un castron pe masa scundă, divulgă conținutul cinei lui Petrică din seara de duminică. Dora scotocește în poșetă, scoate un pix, rupe o foaie dintr-un carnețel. Ar vrea să îi scrie câteva cuvinte lui Victor, să îl liniștească, să îl asigure că este în siguranță. Dar este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
învățătorului ca să vadă dacă doamna Ana nu mai are nevoie de nimic. Nu pierdea prilejul să îl caute mai întâi pe Dragoș, mai întotdeauna aplecat pe paginile unor cărți cu minunate ilustrații. Doamna Ana îl îmbia să cineze cu ei, cina era modestă, dar tot ce punea în gură, după insistențe și ezitări, avea un gust mai bun, mai suav, mai delicat. Așa îi spun amintirile de azi lui Atanasie, dar atunci știa doar că tot ce era atins de mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ezitări, avea un gust mai bun, mai suav, mai delicat. Așa îi spun amintirile de azi lui Atanasie, dar atunci știa doar că tot ce era atins de mâinile doamnei Ana era minunat. Minunate erau mai ales clipele, când odată cina terminată, doamna se așeza la instrumentul acela mare și negru, pe care la început îl privise cu neîncredere, iar el rămânea țintuit pe scaun, cu Dragoș așezat pe genunchi. Nu știe nici azi de unde venea vraja acelor clipe. Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ajute să termin povestirea calvarului nostru. Ți-ar cădea desigur bine și ție, te văd cam palidă și mai ai nevoie de forțe. Mai avem și ceva urdă, niște zacuscă și dulceață de zmeură așa că ne vom delecta cu o cină în toată regula. Ce zici ? N-aș vrea să te oprești, dar bunătățile cu care mă îmbii sunt prea ademenitoare și parcă, într-adevăr am nevoie și eu de o mică înviorare. Dacă nu te superi, o să mă retrag să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ajute pe cei în suferință, mai ales dacă nu au bani grei, deci oamenii tot la ajutorul ei și al altora ca ea recurg, chiar dacă anul 2000 nu-i prea departe. Îi este foame și pregătește împreună cu Dora o mică cină pe care "franțuzoaica" o găsește din nou delicioasă. * * * În seara asta o să te invit să ne așezăm la "masa dorului", așa cum mi-a sugerat Simion să numesc micuța masă de spiritism unde mă întâlnesc ades cu ei, cu cei plecați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Ghiță, Timpan acesta instalează urechi la pereți și, desigur, ținta o fi chiar apartamentul meu, și și-a continuat ascensiunea fără să mai numere treptele ca alte dăți, ori să mai saliveze la gândul că nevastă-sa îl așteaptă cu cina obișnuită constând din frigărui de soia cu garnitură de cartofi și salată de varză, că el a și făcut relația cu verificările anunțate înaintea unui nou măturoi printre conțopiștii de rând de la Sfat. Cică sunt prea mulți birocrați care parazitează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pe nume Ion Stănoagă. Să refacem, rebiata, traseul călătoriei noastre, a cerut ajutorul comandantului, Viorel Purice. Bucșoaia Voroneț Mestecăniș Vatra Dornei Bicaz -Târgu Neamț Fălticeni Suceava Bucșoaia. Bine, rebiata! Să coborâm în ordine, ne odihnim un ceas după care urmează cina și apoi dansul pioneresc cu cântec, joc și voie bună! Iar eu, Simion Simionovici, îmi iau rămas bun de la voi și vă mulțumesc pentru interes și bună colaborare! * * * Aveți un norod frumos, ordonat, disciplinat și cinstit din câte am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dar nu mai e nevoie s-o deschid, pentru că totul este clar ca lumina zilei că 13 este numărul ghinionului. Știu și copiii asta. Mesajul poate fi înțeles prin cugetare biblică profundă, dacă mă pot exprima așa. Numărul apostolilor la Cina cea de Taină, în Joia mare ultima masă pe care Hristos a luat-o cu discipolii săi a fost de treisprezece. Trădarea lui Iuda, la puțin timp după această cină, face din numărul 13 o piază rea. Dar cine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
biblică profundă, dacă mă pot exprima așa. Numărul apostolilor la Cina cea de Taină, în Joia mare ultima masă pe care Hristos a luat-o cu discipolii săi a fost de treisprezece. Trădarea lui Iuda, la puțin timp după această cină, face din numărul 13 o piază rea. Dar cine să te trădeze pe tine, Dona Mona? Soț n-ai, prieteni nici atât, despre amanți nu ne-ai povestit nimic... O liniște grea, apăsătoare rău de tot se lăsă asupra încăperii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
eram pe picior de plecare, galantul franțuz s-a apropiat de mine zâmbind. Credeam că-l dă politețea afară din casă și vrea să mă salute. Dar Jean-Pierre, tot... Jean-Pierre. A intrat brusc în subiect: "Ce-ai zice de o cină prelungită în doi, chiar în seara asta. Ora 9, să zicem, la Metropole Hotel?" Firesc, am crezut că-i arde de glumă. Dar soția?, întreb eu, zâmbind. Nicio problemă, îmi răspunde el serios. La ora 8 îi arunc bagajele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
care țiuie de singurătăți, din Gloconde. Mi s-ar potrivi ca o mănușă să fiu singură printre singurii lumii. Dar, mi-am zis în următoarea clipă, după ce-am oferit acel răspuns: Cred că aș vrea să fac parte din Cina cea de Taină a lui Da Vinci". Mi s-ar părea că ființarea mea ar avea acolo mai mult rost. Dacă s-ar putea, aș dori să fiu așezată, discret, într-un colț din care aș putea vedea, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sau, dimpotrivă, pentru că ai considera că nu merită să fie consumat un moment de magie pentru a salva o nenorocită de viață în care nu se întâmplă nimic important... Vezi? Nici nu m-am instalat bine în ungherul acela al Cinei de Taină și am și început să înțeleg altfel trădarea omenească. Mai nou, unii argumentează că, de fapt, Iuda nici n-ar fi fost trădător; dimpotrivă. Se zice că el ar fi adevăratul erou, dintre toți apostolii acelui tablou, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Sunt invidioasă, Z, sunt foarte invidioasă din cauză că nu mi-a trecut mie prin tărtăcuță întrebarea aceasta: "Din ce tablou ai vrea să faci parte?" Poate că dacă zămisleam eu acea cugetare, m-aș fi mutat de mai mult timp în Cina cea de Taină și aș fi cunoscut mai multe despre trădare. Uite, nu ți-am spus niciodată, dar în iarna aceea de pomină, cu zăpada cât casa îți amintești? în iarna aceea ai venit, într-o noapte, foarte târziu acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
problemă; ne aflăm în punctul în care suntem pe cale de a silui speranța, dacă insistăm în salvarea dorurilor noastre. Dacă este să aleg între trădare și abandon, cred, deocamdată, că tu ai abandonat... Povestea asta cu mutarea domiciliului meu în Cina cea de Taină îmi va aduce numai bucurii. De pildă, după ce-am plecat din Little Cayman, către Londra, la o expoziție, am aflat că m-a căutat din nou șeicul, șeiciorul, mă rog. Am lăsat vorbă să divulge locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aduce numai bucurii. De pildă, după ce-am plecat din Little Cayman, către Londra, la o expoziție, am aflat că m-a căutat din nou șeicul, șeiciorul, mă rog. Am lăsat vorbă să divulge locul unde mă poate găsi: în Cina cea de Taină. Sper să nu mă găsească prea repede. O fi el licențiat de Cambridge, dar nu cred c-o să nimerească, din prima, în sala de mese a bisericii Santa Maria delle Grazie, căci eu în pânza originală vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mediile mele artistice, grație glumelor lipsite de răutate ale amicei mele englezoaice, Sfânta lui Da Vinci. E de comedie, Z, toată istoria asta. Se simt obligați amicii să-mi spună că m-au zărit în colțul acela din dreapta-jos în Cina cea de Taină, chiar acolo, în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. În timp ce unii îmi apreciază bunul simț, pentru că n-am revendicat un loc de-a toarta cu apostolii, alții cred că, dimpotrivă, având în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mai umil colț al tabloului. S-a găsit un șugubăț care m-a întrebat cum este posibil ca o doamnă curtată intens de un șeic ființă musulmană și cu harem, mi-a precizat el să cocheteze cu selecta companie din Cină? Noroc de faptul că un altul, la fel de miștocar, m-a încurajat, spunându-mi că aș putea, ca nimeni altcineva din lume, să promovez astfel valorile ecumenismului. Cine știe, mi-a zis omul, dacă nu te va propune cineva pentru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]