1,031 matches
-
de canalizare, săpat doar pe jumătate, de teamă să nu-l întâlnesc pe muncitorul zis Csákány, fiindcă atunci când muncitorii ne-au pus odată la muncă voluntară, au mințit, spunându-mi în glumă că e tatăl meu, dar nu-l recunosc cin cauză că fața i-a fost mâncată de vărsat de vânt, iar eu eram gata-gata să și mușc, pentru că-l așteptam foarte mult pe tata să vină acasă de la Canal, din tabăra de muncă, ei, și de-atunci Csákány ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și credincioșilor creștini din cuprinsul Patriarhiei Române. Acest Tomos Sinodal întocmit și aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 20 iunie 2007 se proclamă astăzi 30 august anul mântuirii 2007 cu îndemnul nostru către tot cinul preoțesc și monahal, precum și către binecredincioșii creștini ortodocși români de aici și de pretutindeni de a cinsti cu evlavie pe Sfântul Ierarh Varlaam - Mitropolitul Moldovei.” La această sărbătoare de importanță națională, a fost prezent și Președintele României, Primul Ministru și
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
-i pască, Nici câini răi s-o ocrotească, Nici ciobani să o păzească, Și nici stână s-o primească. Mioriță, mioriță, N-ai nici baci și nici băciță Să-ți dea apă din cofiță, Nici otavă din căpiță Și nici cin`să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De pe-o culme mai stâncoasă, Bufnița să
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
acolo toți gândacii scăpaseră din capcană. I-am făcut cunoștință cu Johnnie și i-am zis să și-o pună întâi cu el. Ea se sperie și zice „Te crezi Fatty Arbuckle?“ Eu îi răspund că-s francez, dar ea cin’ se crede? Își închipuie că-i mai tare decât Johnnie Roșcovanul? Gândacii încep să urle ca negroteii. Filipineza zice nu, domnu’, că Johnnie are dinții ascuțiți. Fuge ca din pușcă, iar eu și cu Johnnie stăm la adăpost până sâmbătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
toți e-n unul, unu-n toți. 44. EPIGRAMATICE (cca 1874 ) În somn nici Crosus nu-i bogat cu tot tronu-i regal Și jumeta din viața lui cu Lazăr e egal. Lungești prînzu-ți pân în noapte, tot mănânci, mănânci dearîndul, Cin-te vede poate zice că cu dinții-ți sapi mormântul. Vrei să fii Pallas Athena! O, fetiță, fii cu minte... Tu ai pierde din frumsețe Dar n-ai câștiga la minte. E vinul de-azi mai rău ca cel de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și căruia amabilul general Îi Împrumuta cărți. Mult mai interesant este Însă faptul că el a fost căsătorit cu Ekaterina Pușcin, sora lui Ivan Pușcin, colegul de școală și cel mai bun prieten al lui Pușkin. Atenție, tipografi: sunt doi „cin“ și un „kin“. Nepotul de frate al lui Ivan și fiul lui Nikolai era bunicul meu patern Dmitri Nabokov (1827-1904), ministru al Justiției timp de opt ani, sub doi țari. El s-a căsătorit (la 24 septembrie 1859) cu Maria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
să-i stric fărmăcăria. Fierul, aurul, tombacul, Ardă-l focul să mi-l ardă, L-a strâns tot și, știe dracul, A făcut din ele-o bardă; Iar din codri, huci, poiene Și din alte buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să le vie - ăstor de hac? 71 {EminescuOpVI 72} Și cu toți se duc de - avalma, Văd, se miră, nici se-ncearcă, Dar Miron ia barda-n palmă Și copaciul mi-l încarcă, Pîn-ce vede
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
altu-n brațe; Nu pot face răutate, Că el este a meu frate - Numa io o leacă te-oi bate. 25 Frunză verde de colie, Toată ziua săp în vie Și sara vin la urgie. Ea îmi pune-n blid să cin, La inima mea-i venin. Pusei brânca la obrazu Cina-i cu destul necazu Și apo-mi luai șuba Cu gând să mă duc la alta. Și mersei pân-la pîrlazu, Gândii cu destul necazu: Haida ce-o vrea Precesta, Batîr
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-s fată de frunte - Ci casa ta-i o hărdoabă Și io mi-s fată de coadă. 135 Dragu mi-i de mersul tău, Mi-i urât de tatăl tău, Dragu mi-i, bade, de tine, Mi-i urât de cin'te ține; Dragu mi-i de casa ta, Mi-i urât de maica ta. - Spune-i, bade, mumă-ta Să nu-mi mai aibă grija Și să-și poarte grija ei, Că i-e ruptă iia'n poale Și-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
putere, Mai pleacă-ți buzele tale De îmi dă două migdale. Așa-ți poftesc voie bună Vai, mersul tău mă - npreună, De plânsul meu valea sună Scăldând ochii în furtună. 155 Leleo cu scurteica verde, Leleo ș-oi să mor, Cin - te vede, zău, se pierde, Leleo ș-oi să mor. Leleo nu te legăna Că rochița nu-i a ta, Nici polcuța, nici rochița, Numai ochii și gurița. Leleo roșă la obraz, Floricică de prilaz, De-ai umbla din scară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
auzit, fiindcă și tăcerile se aud. Animalul și-a cufundat botul într-un sac agățat de propriul grumaz și a început să mestece. Coada o avea legată într-un imens nod lucios. — Sus, băiete, că te brinde noabtea în zăbadă. Cin’ te-o fi lăsat să mori aci, că nu-i bicior de om, cât vezi cu ochii? Era un bărbat negricios, cu palme uriașe, în care ținea o toporișcă. M-am speriat. Valiza era la câțiva metri și am vrut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mănăstirilor creștin ortodoxe românești către “locurile sfinte”, adică călugărilor greci și celor de la Ierusalim. Această închinare este, însă, una de un fel deosebit, ea depășind limitele dogmelor religioase și apăsând îndeosebi asupra laturilor economice. Ascultarea practicată de regulă în sânul cinului călugăresc era floare la ureche. Importante se dovedeau a fi bunurile (averile) mănstirlor închinate, care aveau vad de scurgere liberă către înaltele stăpâniri. La facerea acestor isprăvi, culmea, puneau din răsputeri umărul și mai-marii bisericii ortodoxe din zona Moldovei, ba
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mă pronunț.. ― Aș mai avea o întrebare, sfințite. ― Numai să nu fie ca cea de dinainte. ― Nu pot garanta, sfințite. ― S-o auzim. ― De unde până unde, monahiei Martha, catigumena Socolei, i se spunea și “doamnă”? ― Poate o fi ieșit din cinul călugăresc și acum era doar “doamna Martha”. ― Aș vrea să mai spun că “nimicnicia noastră” - patriarhul - nu se poate abține și cade în păcatul de a rosti “patrierșăscul” blestem îndreptat asupra oricui: “fie mare fie mic, oricine ar fi; să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
azil că altfel nu mai am trai cu nepoată-mea. Cum s-o internați la azil? Tot n-o mai duce mult; abia se mai ține pe picioare și are o vîrstă, nu? Cred că e trecută de optzeci. — Da cin’ mai stă să numere cîți ani are. Uite, am Însemnat aci pă hîrtie, cum m-am priceput și io, ce să scrieți În cerere. Dumneavoastră știți mai bine să potriviți cuvintele să iasă cum trebuie, de, că d-asta aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Da’ fă focul în berouri... Mătură... împarte cității în comună... Nimeni nu crede ce pîne este asta, oftă Niță plin de compasiune pentru sine. Intrarea pe poarta lui Mitică Manalache fu precedată de un scurt dialog între Octav și gazdă. - Cin’ te-a trimes? - Tovarășu’ viciu. - Care, a lu’ Cîcații Mă-si? - El. - Aha... Ei, dară să poftească. Gazda la care, cu autoritatea sa de goarză comunală mă instalase Niță era un bărbat ce părea cu totul lipsit de griji. Cînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Îi văzurăm și pe vrăjmași, din ce În ce mai mulți - răsăreau de peste tot și erau mari cu toții, de parcă Tatăl le greșise Întreg neamul când Îi pusese la cale. - Bune ar fi fost femeile alea acum, măi Krog! - scrâșni Enkim, cu furie, În spatele meu. - Cin’ te-a pus să vii cu mine? Ne-am repezit În crâng și, stk, stk, stk - sulițele alea micuțe ne vâjâiră pe lângă urechi. Apucai să zăresc una care tremura, Înfiptă adânc În scoarța unui copac. Chiotele se apropiau din ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Când mă văzu că-l scotocesc și eu cu privirea, Îi făcu semn lui Tuni și-o luară spre mine, dar bătrâna prinse a striga ca apucata: - Ce-ai tu să vorbești cu unu’ ca el, Tuni? N-ai văzut cin’ se crede? - Ci mai leagă cățeaua, Gula! se stropși omul. Vezi de plodul ăla și taci. Bătrâna Începu să mormăie gros și rău, privind cu ochi holbați la Tuni, iar cei din jur prinseră să scâncească și să se dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
la gândul snopelii cu parfum de șliboviță care-l așteaptă. Mai făcând un pas, mic, înainte, își vine în fire, nu e taică-su, e prea înalt, n-are șapcă, nu înjură, nu se clatină, ce mai, nu-i el! Cin’ să fie? Încă un pas. Parcă ar semăna a femeie?! Poartă niște haine albăstrii, vineții, de o culoare nemaivăzută de Ilie decât în cer nu și pe pământ, seara când soarele a sfințit și pe boltă rămâne așa, o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ție dulce Românie Țara mea de glorii țara mea de dor Fiarbă vinun cupe spumege pocalul Fără să vrea limba îi iese din gură, urmărind buclele celor doi de l. Uf! Greu mai e. Deodată Mureș latră, chiar sub fereastră. Cin’ să fie? Mama nu e că pe ea n-o latră cățelul și oricum e la muncă. Numai de n-ar fi taică-su. De n-ar fi. Iliuță iese în curte. Un moșneag care abia-și trage sufletul strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
paaa... pahar... Daaa de unde daaacă nu-i? Dacă nu-i, nu bem și pace. Nuuu merge trea... treaba așaaa. Du-te laaa Prispă... Lasă pe mai târziu, Toadere. Acum culcă te și dormi, că ești ostenit. Euuu vreaaau să fac cin... cinste. Vreauuu să beauuu cu ne... nevasta meaaa. Sunt trudită și eu și... Dacăăă... dacă nu teee duuuci, mă supăr foooc! Așaaa ca nici... niciodată! Văd că n-o pot scoate la capăt cu tine, Toadere. Mă duc... Așaaa dra
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
colecții întregi din cărți și reviste, biblioteci întregi chiar, se dădeau subvenții iar în unele licee elevii cotizau între ei în folosul bibliotecilor, existând fonduri în folosul bibliotecilor adunate din serbările organizate în acest scop și se spera că dacă, cin eva, ar interveni pe lângă consiliile comunale și județene, nu s-ar găsi nici unul care să nu se grăbească în a veni în ajutorul cul turii generale pe această cale. Cum se dădeau spre consultare cărțile bibliotecilor școlare la acea vreme
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
să-l felicitați? GRASSU Felicit?! Nenorocitul a pus-o de-o judecată. Pușcăria îl mănâncă. întrebarea aceasta, ca slogan electoral, a fost înregistrată de mine personal la Oficiul de Stat pentru Brevete și Mărci acum trei zile, patru ore și cin’șpe minu te care s-au făcut deja șai’șpe. Individul care a întrebat... ȚACHE E o doamnă... GRASSU ...o doamnă pasibilă de pușcărie prin furt intelectual de slogan. Și revin la întrebare: Până unde vom mai continua așa, înțelegi
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
simplu, autohton. Mai adă un pahar cu wiscky. ȚACHE întrerupem puțin dezbaterea pentru un anunț. Doamna femeie de serviciu mă roagă să vă anunț, stimați invitați, că să-i fie rușine celui care a lăsat în haina de pe hool doar cin’șpe mii de lei la care dânsa nu se pretează acestei înscenări fiind foarte cinstită și chiar jignită de valoarea sumei. Dacă tot vreți să ne corupeți încercați cu sacoșe, diplomaturi, cecuri, cu... Cu cine continuăm? Aveți vreo preferință? TASE
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
care vor consuma unități de unități, plus daunele contribuabililor lipsiți samavolnic de stâlpul lor! Cu cetățeanul din mașina ailaltă te-ai lovit că aveai, poate, vreo vendetă de răzbunare, dar ce-ai avut cu stâlpul?!...Te-ai nenorocit. Fără zece, cin’șpe milioane nu scăpi de Conel. Cin’șpe? Plus dobânzile aferente. Dar avem o soluție salvatoare.Dumneata renunți la daune... Renunț! Și mai dai 500.000, taxa meteo... Meteo? Da, ca să aranjăm ploile cu cei de la Conel... Alo! Domnu!!! Scoală
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
daunele contribuabililor lipsiți samavolnic de stâlpul lor! Cu cetățeanul din mașina ailaltă te-ai lovit că aveai, poate, vreo vendetă de răzbunare, dar ce-ai avut cu stâlpul?!...Te-ai nenorocit. Fără zece, cin’șpe milioane nu scăpi de Conel. Cin’șpe? Plus dobânzile aferente. Dar avem o soluție salvatoare.Dumneata renunți la daune... Renunț! Și mai dai 500.000, taxa meteo... Meteo? Da, ca să aranjăm ploile cu cei de la Conel... Alo! Domnu!!! Scoală domnule că te las la un singur
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]