2,405 matches
-
la caii bătrîni să le scot frîul, să le ofer în baie domnițelor săpun. Și tot dansînd giolarii prin porturi de ocazii, se nărăviră goții și hunii la apel, se mai dădu alarma prin tîrg de niște razii, se mai ciocni în noapte un înger de-un crenel. Și voi, ocnașii lumii, cinstiți și iluzorii, împrăștiați de friguri și sorcoviți de cîini, voi, care știți răsplata și flegmei și sudorii, voi, ce vă faceți patul în miezul alb din pîini, mai
VEAC AFON de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381059_a_382388]
-
Iar eu zburăm în mâini țineam aripile tale de fluture le prinsesem când se ferfenițau pe umerii mei le-am sărutat erau mici În ozonul nașterii dragostei se atrăgeau două extreme- absența trupului meu și aripile tale de fluture se ciocniseră doi magneți frisonul bătea în soarta iubirii- o minge magnetică iar eu zburăm și tu zburai și buzele noastre se sărutau. La început culorile se pecetluiau pe buze- Așa se născuse povestea fluturelui. Magnificul zbor era o minge ușoară ce
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
mereu lumea și pe cei din jur așa cum îi vezi tu: buni, calzi, sinceri și frumoși!! Hai să ne-mpăcăm! de Carmen Niculcea, Atlanta, Georgia În familia mea din România există o frumoasă tradiție că, de fiecare dată când se ciocnește un pahar, urârea nu e “Noroc”, ci “Hai să ne-mpăcăm”! Și asta nu pentru că ar fi niște oameni certăreți, nu, Doamne ferește, ba din contră. Rareori mi-a fost dat să văd oameni mai așezați și mai cuminți. Și nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
dezvălui mereu lumea și pe cei din jur așa cum îi vezi tu: buni, calzi, sinceri și frumoși!! Hai să ne-mpăcăm!de Carmen Niculcea, Atlanta, Georgiaîn familia mea din România există o frumoasă tradiție că, de fiecare dată când se ciocnește un pahar, urârea nu e “Noroc”, ci “Hai să ne-mpăcăm”! Și asta nu pentru că ar fi niște oameni certăreți, nu, Doamne ferește, ba din contră. Rareori mi-a fost dat să văd oameni mai așezați și mai cuminți. Și nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iepurașul buclucaș Fie din sat sau oraș, De-nvierea Domnului Fiecărui copilaș Ouă roșii îi aduce Urecheatul iepuraș. Bucuroși erau micuții, Dar mare le-a fost mirarea, Când ciocnind ieșeau puiuții... (Ouăle erau clocite.) Ce frumoși erau drăguții ! La un timp, cu supărare, Toți copiii s-au vorbit Ca să-l ia la scărmănare Pe micuțul iepurilă Pentru gafa lui cea mare. Cum din fire e fricos, Iepurașul dispăruse Fără
IEPURAȘUL BUCLUCAȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380863_a_382192]
-
poesis... Pictau cuvintele pagină cu pagină, prin straturi succesive, prin suprapuneri de tușe fine, Gânduri fragile lovindu-se de cercuri concentrice, Iubiri eliberatoare înăbușite Până ce au devenit vizibile în și prin esența lor. Erau concomitent personaje himerice și autori, Idealul ciocnind rutina, Arta se adăuga vieții, Clipe așternute în refluxul vieții, Mise en abîme... Odată cu zorii zilei Natura lui aparent solară se adapta misterului unei zbuciumate mări nordice, Marea ei melancolic-egee fărâmița castelul de nisip Din visul ... Citește mai mult Castelul
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
poesis...Pictau cuvintele pagină cu pagină,prin straturi succesive, prin suprapuneri de tușe fine,Gânduri fragile lovindu-se de cercuri concentrice,Iubiri eliberatoare înăbușitePână ce au devenit vizibile în și prin esența lor.Erau concomitent personaje himerice și autori, Idealul ciocnind rutina,Arta se adăuga vieții,Clipe așternute în refluxul vieții,Mise en abîme...Odată cu zorii zileiNatura lui aparent solară se adapta misterului unei zbuciumate mări nordice,Marea ei melancolic-egee fărâmița castelul de nisipDin visul ... XXIV. RĂTĂCIREA TIMPULUI LA MASA TĂCERII
IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
-
crestat slana și ceapa cu o brișcă și i-a poftit la masă. Întîi, a sorbit un pahar de pălincă. Așa se obișnuiește în Ardeal, ca nu cumva musafirii să creadă că în sticlă e ceva periculos. Ceilalți doi, au ciocnit prietenos, dar numai au gustat. Căpitanul era obișnuit cu whisky. Dar, pită cu ceapă au înfulecat cu poftă. -Măi, Emile, tu n-ai auzit ce-a spus profesorul ăla al vostru, Hâncu, ce periculoasă-i slănina? Măcar, e de mangaliță
TREI ÎNTR-O ARCĂ, PLUS COCOŞUL de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380983_a_382312]
-
Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016. Iepurașul buclucaș Fie din sat sau oraș, De-nvierea Domnului Fiecărui copilaș Ouă roșii îi aduce Urecheatul iepuraș. Bucuroși erau micuții, Dar mare le-a fost mirarea, Când ciocnind ieșeau puiuții... (Ouăle erau clocite.) Ce frumoși erau drăguții ! La un timp, cu supărare, Toți copiii s-au vorbit Ca să-l ia la scărmănare Pe micuțul iepurilă Pentru gafa lui cea mare. Cum din fire e fricos, Iepurașul dispăruse Fără
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
pe dindos, Și zadarnic le-a fost truda, Că l-a ocrotit Hristos. Citește mai mult Iepurașul buclucașFie din sat sau oraș,De-nvierea DomnuluiFiecărui copilașOuă roșii îi aduceUrecheatul iepuraș.Bucuroși erau micuții,Dar mare le-a fost mirarea,Când ciocnind ieșeau puiuții...( Ouăle erau clocite.) Ce frumoși erau drăguții ! La un timp, cu supărare,Toți copiii s-au vorbitCa să-l ia la scărmănarePe micuțul iepurilăPentru gafa lui cea mare.Cum din fire e fricos,Iepurașul dispăruseFără urme, pe dindos
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
la fel ca și echipajele din dreapta. Formația e strânsă «plan la plan» și trasoarele se încrucișează din toate părțile, rușii au probabil câte un tun și patru mitraliere, dar nu pot ataca decât pe rând, de teamă să nu se ciocnească, în timp ce dela noi trag 16 mitraliere, în afară de cele ale neamțului, ca să nu ne lovească pe noi. La un moment dat, primul « ciolovec » ce îl atacă pe Ionescu-Țiganu cabrează pe o aripă, ranversează, apoi pică și se înscrie încet în vrie
DOI “CIOLOVECI”, UN FLEAC! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374408_a_375737]
-
ținută. Bărbații erau încântați de felul cum au venit partenerele lor îmbrăcate. Parcă au simțit că va fi o seară cu totul specială. Ambele erau atent fardate și aranjate în ciuda puținului timp ce l-au avut la dispoziție. - Fetelor, să ciocnim câte un pahar dorindu-ne reciproc ca fiecare să primească de la viață tot ce este mai frumos, iar fericirea care este unicul sens al ei, să ne îmbrățișeze cu toată dărnicia. Că vom fi fericiți sau nu, împliniți în dragoste
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
înșine într-o dragoste împărtășită. Să ne găsim acea ființă după care alergăm toată viața, ca să ne răsplătească pentru loialitatea și credința noastră în sentimentele sale. Trăiască dragostea, încheie Gelu speechul său de deschidere a serii. - Vive l'amour! Să ciocnim pentru dragoste, a mai spus și George, luând paharul cu Chivas Regal cu gheață în mână, ciocnind cu fetele și cu Aurel. Fetele au fost servite cu Campari. Gustau cu teamă din paharele glasate cu zahăr și feliuța de lămâie
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
răsplătească pentru loialitatea și credința noastră în sentimentele sale. Trăiască dragostea, încheie Gelu speechul său de deschidere a serii. - Vive l'amour! Să ciocnim pentru dragoste, a mai spus și George, luând paharul cu Chivas Regal cu gheață în mână, ciocnind cu fetele și cu Aurel. Fetele au fost servite cu Campari. Gustau cu teamă din paharele glasate cu zahăr și feliuța de lămâie pe margine, de parcă era paharul preotului ce servea împărtășania în timpul căsătoriei religioase. - Vive la vacance! completă și
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
Acasă > Poezie > Imagini > NEVROZE Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului ce oră este, ce zi, ce luna, ce an a disparut dintr-o dată timpul s-au ciocnit secundele pe linia de tramvai a gândului iar turnurile de control înțepenite nu mai au coordonate pentru inimă mea pe aeroporturi dorm avioane cu aripile întinse pene de curent întuneca fața pământului se rup baraje, ape năvălesc peste respirația lumii
NEVROZE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373488_a_374817]
-
-ntorc secunda mea de zborMateriei ce poate s-o sugrume...... XXVI. NEVROZE, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017. ce oră este, ce zi, ce lună, ce an a dispărut dintr-o dată timpul s-au ciocnit secundele pe linia de tramvai a gândului iar turnurile de control înțepenite nu mai au coordonate pentru inima mea pe aeroporturi dorm avioane cu aripile întinse pene de curent întunecă fața pământului se rup baraje, ape năvălesc peste respirația lumii
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
toți, cu brațele aninate de distracția devenită moarte în secunda în care ignoranța, intoleranța, ura, micimea ființelor aproape umane, lasă în locul siguranței garduri pe care scrie cu vopsea albă: protecție. șorțul fiecărui alergător este zdrențuit. în mâinile lor, pocalele disperării ciocnesc în onoarea unui război inutil. nimicire, groază și iluzia frumosului - asta se servește zilnic la concertele toamnei în care, nici frunzele nu mai primesc bucuria ruginei timpului. s-a terminat totul. fumul greu a aruncat în stradă arta. a rămas
BĂLTOACELE MOMENTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373657_a_374986]
-
ploi și vreme bună, Tu mă primești legendă, eu vin fuior de clipă, Mă sorbi în rătăcire, ți-e frică de risipă. Pe-o vară de cuvinte, pe-o oază-feerie, Stă setea colorată în colț de-mpărăție; Tăcuți ne înțelegem, ciocnim o cupă fină - Nectar de valuri oarbe furate din lumină. Mă vezi cu ochi de rouă, ce poate fi mai sfânt Decât să legi iubirea cu tainic legământ? Am inventat în grabă un anotimp de dor, E-a noastră simfonie
DIN CER PÂNĂ-N PĂMÂNT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371581_a_372910]
-
dumnealui. Toarnă Firfirică! Toți aplaudară. --Știam noi că Zamfirescu e băiat subțire. --Gașca, săraca! Ține la ea. --Și din respect pentru supărarea domnului Trache. I s-a prăpădit revizia, fie-i țărâna ușoară! Toți izbucniră-n hohote de râs și ciocniră cu voioșie paharele. Trache râdea și el mânzește: --Dacă n-a fost să fie a mea...acum îi beau parastasu’. Mama ei de revizie! Uite, d-aia beau eu, bă, d-aia beau! Începu să plângă: și naționala...și revizia
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
care nu se mai puteau opri. Buhăianu se întoarse rapid cu spatele și plecă împleticindu-se. Unde să se ducă și cu ce să se schimbe? Nici nu mai intră în separeu, că acolo se hăhăia, se plângea și se ciocneau paharele. Nu mă duc acolo, își zise, că o să facă hai de mine. Mai ales Zamfirescu, abia așteaptă să se răzbune pentru ce i-am făcut. Se duse la huiduma din holul de la intrare și-i spuse scurt: mă duci
TRANDAGIRUL SIRENEI-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374899_a_376228]
-
o ridică de pe băncuță și au purces amândoi braț la braț spre peștele care se dorea mâncat. I-au îndeplinit dorința după ce a fost presărat cu mărar și leuștean în baie de maioneză. Cum peștele dorea apoi să înoate au ciocnit două păhăroaie de vin bun. O sticlă întreagă nu a ajuns să le umple așa că au trebuit să măsoare cu centimetrul ca împărțirea să fie frățească. Si așa s-au mai limpezit puțin apele. După masa împărătească și-au băut
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
în cabină Ionel pune dint-o sticlă din bufet un drink tare în două păhărele în timp ce ea se dezbrăca de bluză și șort.. Apoi se dezbracă și el în slip. Se așeză lângă ea pe pat și-i oferă unul. Au ciocnit apo s-au sărutat înainte de al da pe gât. Un sărut languros de s-a topit toată gheața din pahare. - Hai la treabă!” Ionel și-a dat seama că joaca putea degenera în cine știe ce. Era prea fermă în păcat. A
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
de grabă și confuzie, ca niciodată, cuprinsă într-un iureș de dorinți deșarte și o amăgire care poartă amprenta unei superficilități aflată în ascensiune. Centrele comerciale au fost arhipline de clienți care intrau și ieșeau valuri, valuri, aproape că, se ciocneau unii de alții, atât erau de contaminați de febra unor pregătiri în vederea sărbătoririi. Dar a ce? A venirii Moșului? A întâlnirii cu familia? Pe fețele unora se putea citi o mirare. Se întrebau ce se întâmplă cu oamenii de iau
DESPRE TAINA ÎNTRUPĂRII LUI DUMNEZEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375015_a_376344]
-
imediat, nu te grăbi. Așezându-le pe pervazul ferestrei întredeschise, Adriana fugi în cameră la ea și veni cu ouă roșii și cozonac, bineînțeles că unul făcut de ea cum învățase de la mama sa. - Știi, se spune că trebuie să ciocnim și să mâncăm mai întâi ouă roșii ca să ne meargă bine tot anul. - Draga mea, eu la ora asta aș fi în stare să te mănânc și pe tine, la câtă foame îmi este și nu o foame materială, ci
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
istoriografic basarabean, poeta, prozatoarea și publicista Galina Martea ocupă un loc deosebit. Lucrările ce-i aparțin sunt recunoscute la nivel internațional, autoarea impunându-se pe parcursul anilor ca unul dintre cei mai versați cunoscători ai diverselor probleme de care s-a ciocnit societatea la etapa actuală. Cu un stil extraordinar și original de abordare a problemelor social-umane, scriitoarea Galina Martea vine în fața publicului cititor, de această dată, cu o lucrare de o valoare aparte care, la rândul ei, ne reprezintă identitatea națiunii
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]