2,509 matches
-
primele două ciocănele de țuică tov Jugănaru a început să-i povestească Didinei cum a luptat el încă din fragedă pruncie pentru instalarea socialismului în agricultură, prin ce primejdii a trecut și cât de bine s-a descurcat. Apoi, la ciorba din coadă de vacă, despre marile sale realizări, iar la sarmale despre medaliile lui. Abia la grătarul din uger de vițică despre marile sale cuceriri amoroase. Cu o mână pe paharul de vin roșu și cu cealaltă pe sub halatul Didinei
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
Ca la oraș, un ABC? De ce și cartea lor puțină, / Era mai mult ca îndeajuns, / Să vadă cerul, cu lumină, / Și în pământ, unde-au ajuns? De ce râdeau, plângeau, în vorbe / Mai calde decât orice veac, / De ce erau bogați, în ciorbe, / Și-atâtea ierburi, aveau leac? // De ce trăgeau un sat, la muncă, / An după an, de la-nceput - / Pesemne-așa primeau poruncă / A unsprezecea, de la lut - // Pesemne, azi, de ziua țării, / Așa de vii, ne duc și tac, / Cu bătăturile răbdării, / În
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
-n vecii vecilor... - Amin, șopti recunoscătoare. Prima farfurie o topi fără să stea pe gânduri, apoi îi ceru bunicului încă o porție. Moșu, îi turnă fălos, încă o porție generoasă, încărcată de varză. Mai multă varză decât carne și decât ciorbă, dar ea era atât de flămândă! Spre sfârșit, când deja se săturase, plimbă de câteva ori lingura prin zeamă, întrebându-se dacă lui Ceușescu, cine-o mai fi fost și acela, i-ar fi plăcut racameții strânși covrig și inerți
RACAMEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357787_a_359116]
-
cu mesele rotunde, sau dreptunghiulare, acoperite cu pânze albe. În jur se învârteau chelnerii îmbrăcați - după moda vremii - pantaloni negrii, cămăși albe și pe deasupra veste din postav. Liste cu bucate, nu prea erau la modă, mai ales că în afară de o ciorbă se mai oferea ori câte o gustare potrivită cu băutura, ori o fripturică la grătar și mujdei la comandă. Nici noi copii nu eram neglijați. Primarul, un avocat -gospodar, a avut grijă să ridice în câteva „colțuri" locuri de joacă
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
au îmbrăcat. Nenea vecinul v-a dat de mâncare și...minune...copii lui, nu se mai uitau urât la tine, nu mai spuneau că...ești fiu de criminal...acum stătea lângă mine și...după ce ai sorbit repede porția ta de ciorbă, ți-a dat și farfuria lui să mânânci. Și-a rupt și din bucata lui de turtă coaptă pe plită...Nu știu de ce dar e bine...măcar am și eu un prieten acum... După câteva zile a venit un nene
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
vreo virtute ne-a furat criza din timp a intrat molima-n bani s-a umplut lumea de fani, stresul face victime în olimp! ne-am îmbolnăvit de-atâta vorbă și cantine populare, fericit cine mai are sufertașul lui cu ciorbă! un pahar de vin imploră fiecare la o cină însă cine e de vină că e secetă-n agoră? o fi ea viața frumoasă după ce i-ai dat cu fard; capra când este râioasă, saltă coada peste gard! vai de
SECETĂ ÎN AGORA de ION UNTARU în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358514_a_359843]
-
pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit pline cu caș și brânză, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit. Restul de carne o făcuse friptură la care adăugase niște cartofi pregătiți în același cuptor, odată cu pâinea. Gătea bine tușa Floarea. Știa ea rețetele
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
așezată pe treptele de la intrare până rezolva Mircea cu masa. Nici pe munte nu scapi de cozi, gândi ea cu necaz. În sfârșit au rezolvat cu masa și au comandat ospătarului ce și-a dorit fiecare. Săndica a preferat o ciorbă de perișoare și un escalop, mâncarea sa preferată, pe când Mircea a fost consecvent în a mânca o pastramă cu mămăliguță după o ciorbă de văcuță. Mâncarea a fost deosebit de gustoasă și nu prea scumpă, cu toate că alimentele se aduceau cu mare
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
au rezolvat cu masa și au comandat ospătarului ce și-a dorit fiecare. Săndica a preferat o ciorbă de perișoare și un escalop, mâncarea sa preferată, pe când Mircea a fost consecvent în a mânca o pastramă cu mămăliguță după o ciorbă de văcuță. Mâncarea a fost deosebit de gustoasă și nu prea scumpă, cu toate că alimentele se aduceau cu mare greutate pe munte. În mai puțin de o oră, erau pregătiți de a lua muntele „în piept”, dar parcă nu mai aveau același
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
că ar fi fost luată din “Căluș” , fiindcă era chiar în Rusalii, atunci când a rămas pocită. * Mitru zise către cele două femei, arătându-le păsările tăiate, care se zbăteau pe lângă el: - Luați lighioanele astea de colea! Găinile să le faceți ciorbă, iar rațele să le faceți cu varză. Pentru ursitorile copilului. Măria își duse repede mâna la gură, ca să și-o acopere și zise încet și apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
zicând: - Hai, noroc și sănătate! Treburile mergeau strună, în privința Anicăi și a Lenicăi. Tinere erau, sănătoase erau ... Chef de muncă de ce să nu aibă, dacă era vorba de petrecere? Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de rață și varza, după cum le spusese Mitru. Turtița pentru ursitori o frământă Lenica. Nu mai chemară o fată curată, după cum era obiceiul, ca să frământe turtița copilului. Așa hotărâră ele, în cunie, la vatra
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
se limită la minimul necesar. Faptul că un jurist experimentat că Victor Ciorbea a prevăzut în statutul CSDR cine poate angaja patrimoniul sindicatului ne arată că aici se gaseste una din ‘'cheile'' misterului legat de patrimoniul UGSR. Fusese fript cu ciorbă din CNSLR-Frăția și sufla acum și-n iaurtul din CSDR.Mai apoi, situația avea să se schimbe și începând cu anul 1998 acțiunile SC SINDROMANIA SRL au fost reîmpărțite, cooptate fiind încă două (oare de ce nu și a treia?) confrderații
CUM AM VAZUT EU MISCAREA SINDICALA DIN ROMANIA de TUDOR URLEA în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357577_a_358906]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Selectii > OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 517 din 31 mai 2012 Toate Articolele Autorului % ...Oala cu ciorbă, fierbe pe aragaz. Vrea să stingă focul, pentru că fierbe aiurea! Nelu a pus oala pe foc să mănânce, cică... Crede că Nelu e afară, dar... Stupoare, groază și stele!... Multe stele sclipesc pe cerul nopții! Nu, nu sunt stele. Sunt
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
Sau în suflet? În mintea ei?! Nu se poate urni. Clipa s-a oprit. Mintea refuză realitatea! S-a fixat în fața chiuvetei să-și stingă văpaia din ochi... Vrea apă, apă multă, apă vie, să-i spele durerea, gândurile, amintirile. Ciorba clocotită, încă aburește în păr, pe umeri, pe haine... Nu vede nimic, pipăie cu palme chinuite de grabă, să afle salvarea în robinetul care îi va dărui iertarea de pedeapsa focului, odată cu jetul de apă pe care-l așteaptă ca
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
neputință... E fără scăpare! Încearcă să se zmulgă din mâinile nebunului, dar cum nu vede, alunecă și cade grămadă lângă cadă. Se lovește la tâmplă și necazurile ei conștiente, se sfârșesc! Stă moale, păpușă stricată, flască, sfâșâiată, plină de sânge, ciorbă, tăiței, leuștean și morcovi... Dacă n-ar fi oribil, ar putea fi ilar! Nelu lovește ca turbatul, cu picioarele, trupul inert. ''- Nu răspunzi fă? Las' că răspunzi tu!'' Dă drumul la duș, iar jetul de apă rece spală mizeria grotescă
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
tinerească și i-a promis că va dansa numai cu el la balul de sâmbătă seara. Așa a scăpat ne ciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir și crucioi ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
deltei. Ambele maluri erau străjuite de plopi și sălcii. Pe malul drept vedeai mâna omului care a trecut pe acolo, la pescuit. Malul stâng era împădurit și inaccesibil. Peste tot erau cuptoare săpate în pământ, gata să primească ceaunul pentru ciorba de pește sau mămăliguță, gropi în care se făcea focul pentru grătar, pescari la pescuit și multe corturi, de toate culorile și mărimile, ascunse printre pâlcurile de copaci. Era începutul perioadei de vacanțe de vară și pe mal vedeai mult
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
viață trăită mai bine de 55 de ani în Canada. Voi mai semnala aici prezența Dnei Maria Mioara Bolca, a soțului ei Dl Virgil Bolca și a fiicei lor Isabela. Le mulțumim de căldura lor sufletească, de ospeție și de ciorba făcută „ca la mama acasă”. Și pentru că tot am ajuns în acest punct, mă voi întoarce cu gândul la Săptămâna Câmpului Românesc de la Hamilton, Canada (6 - 11 iulie 2015). Voi menționa, în mod special și cu multe mulțumiri, fam. Maria
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
de Videle, sătenii mergeau la cimitir unde făceau pomana morților. Pe terenul aferent cimitirului se așezau mese pe care fiecare gospodar așeza bucatele pregătite pentru pomană. Îmi reamintesc, deși e o amintire foarte veche, cum bunicuța mergea cu sarmalele și ciorba în oale mari de lut pe care le lua de pe foc cu mâncarea fierbinte. La biserică, mâncarea ajungea caldă, tocmai bună de mâncat. Bătrânii spuneau că, în Săptămâna Luminată, porțile Raiului sunt deschise, iar sufletele celor care mor în acea
PURANI DE VIDELE-CIOCNITUL OUĂLOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344703_a_346032]
-
Sport Radio Târgu-Mureș pentru emisiunea: „Nevoia de mișcare” Premiul III pentru producții radiofonice • MIHAI JUNEA, Radio România Timișoara pentru emisiunea: „Cap de afiș - Peter Hegel” Premiul I pentru producții de televiziune • RAMONA SĂSEANU și BOGDAN-CRISTIAN DRĂGAN, TVR Craiova pentru reportajul: “Ciorba de pește” Premiul II pentru producții de televiziune • DORU CIOLACU, TVR Craiova pentru reportajul: „Omul uniformă” din ciclul „Vedere cu olteni” Premiul III pentru producții de televiziune VIOLETA GORGOS, TVR Iași pentru documentarul „Identitate Basarabia- Octavian Ticu” Premiul special al
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
intrat în limba română împrumutate din alte limbi. Acum o sută de ani se scria chilogram. În rusă, confuzia nu există, k e singura literă pentru c, iar ci este literă distinctă, urmată de a în ceai, de o în ciorbă și de u în ciușcă. - Puzderia de cratime din română, la ei nu există. La noi, îți trebuie o cultură peste medie ca să scrii corect românește. Bănuiala mea de nespecialist este aceea că toate problemele noastre au apărut datorită trecerii
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
tot estul, Spunând că s-a născut un nou profet... Mai am un pix cu care stau de vorbă Că-n toată casa suntem singuri Dar mă-ntorc la cratiți și la linguri, Să-mi gătesc de foame, câte-o ciorbă... Am învățat ce nu-mi trecea prin gând: Să renunț la toate, toate, toate Și nici nu bănuiam că omul poate Să împlinească tot ce-și pune-n gând! Ce mai așterni cu vremea pe hârtie: Tot miniaturi de pus
DRAGUL MEU CULEGĂTOR DE SEMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358962_a_360291]
-
Alta vine de la piață Și pe drum făcând ea pană, I s-a pus pe ochi o ceață: - Ai ajuns doar os și piele N-am cu cine sta de vorbă Foametea lasă sechele Și-ți e gândul doar la ciorbă! - Nu vezi că nu-ți șade bine Nici când taci, nici când vorbești? Vai de noi când orișicine Se dă mare la Zărnești! - Îți mai trebuie tichie Parc-ai fi păscut doar iarbă Și-ai ajuns ca o stafie: Nu
DISPUTA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358974_a_360303]
-
încinsă din gentuța păzitorului de vaci si de neasemuite capre. Poate ar privi de departe carțile mereu puține, somnambulic recitite până la memorarea prefațelor și a notelor de subsol, în timp ce soarele tâdălea viclean, neîndurându-se să anunțe semnalul eliberarii. Ar renega ciorbele suplimentar sărate, grație șiroaielor de lacrimi, somate să se ițească de rația spartană de pâine: una sau poate (salvator) două bucăți de aluat copt - revendicate săptămânal prin asaltarea brutăriei sătești - alocate unei familii patriotic dotate cu cinci stomacuri. Ar capitula
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
aplaudă vesel și se îngână colinde. „Moșul, tot Moș, ce să-i faci dacă trezește dorința de armonie? Pace cu noi, pe barba mea!” O ultimă seară în cercul prietenilor dragi, răsfățați de o bunică medieșeancă, care ne îmbie cu ciorbă de potroace și cu varză cu costiță afumată de-ți lasă gura apă. Nu-i de mirare că bănățenii și ardelenii cu locuri de muncă în Austria fac săptămânal naveta acasă: Orient Expresul și-a schimbat doar numele, dar și-
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]