2,061 matches
-
imaginară - "a-și imagina, a-și închipui" sau din zona cognitivă - "a aprecia", "a se gândi", "a-și aminti"- se dezambiguizează contextual. În astfel de utilizări, verbul are "o citire" subiectivă, evaluativă, primind determinări modale - adjuncți modali (178) sau complemente circumstanțiale de mod (179): (178) Privește ("se gândește la") oamenii ca tine [cu multă admirație]. (179) Privește ("își reprezintă"; "se gândește") călătoria [ca pe o nouă provocare]. În poziția obiectului direct pot apărea nominale cu referință abstractă, verbul actualizând un sens
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele de percepție nonintențională, cele de percepție intențională au o disponibilitate mult mai redusă de a selecta obiecte directe realizate ca propoziții relative. În contextul verbelor de percepție intențională, adverbele relative unde și când nu introduc relative completive, ci relative circumstanțiale 140 (203-205): (199) Privește pe cine are în față. (200) Privește ce vrea. (201) Ascultă ce muzică vrei! (202) Ascultă pe cine vrei! vs (203) Privesc unde răsare soarele 141. (204) Miroase unde i se pare că ar putea găsi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un referent cu trăsătura [+Animat] sau printr-un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251) Muzica sună bine. vs (252) Clopotul sună ("emite sunete; răsună"). Complinirea circumstanțială respectă aceleași constrângeri/variații ca și numele predicativ al verbului a arăta. Sunt admise: (a) adjectivul (253) și adverbul (254), în variație: (253) Vocea lui sună prea pițigăiată și prea de copil. (www.tpu.ro) (254) Trebuie să recunosc și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poziția subiectului și care primește de la verb rolul semantic de Temă. În această poziție sintactică apare entitatea cu proprietatea [+Emisie de miros]: (261) Florile astea nu miros ("Florile nu au miros"). Primește două compliniri, un subiect Locativ și o complinire circumstanțială obligatorie, realizată printr-un grup prepozițional organizat în jurul prepoziției cu sens comparativ a: (262) Toată casa miroase a fum. Lexicalizarea Experimentatorului prin clitic în cazul Dativ este posibilă doar în tiparul semnlat mai sus la (260b): (263) Îmi miroase a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că (*privesc că/ascult că). Verbele de percepție evidențială participă la alte configurații sintactice decât verbele de percepție nonintențională și intențională - fiecare dintre cele trei unități din această clasă cere o complinire obligatorie predicativă (în cazul verbului a arăta) sau circumstanțială (în cazul verbelor a suna și a mirosi). ÎNCHEIERE În această lucrare am urmărit să evidențiem comparativ apropierile și diferențele de comportament semantico-sintactic dintre unitățile lexicale care alcătuiesc câmpul verbelor de percepție. Am pornit de la observațiile sporadice din bibliografie, care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ne interesează inventarierea tuturor sensurilor metaforice și, în al doilea rând, "listarea" tuturor sensurilor contextuale este redundantă, multe dintre acestea fiind, de fapt, subsumate unui sens mai general, dar individualizate pe baza unei anumite organizări a enunțului - adăugarea unor determinări circumstanțiale sau modale, impersonalizarea etc. 70 Verbul a vedea poate fi repartizat în mai multe câmpuri lexicale în funcție de sensul actualizat: în contextele în care exprimă percepția fizică, face parte din câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție (vizuală sau mai generală); ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și Gheorghe (2009: 81-84). 89 În poziția obiectului direct poate apărea orice entitate din categoriile semnalate [+Imagine]/[+Concret], respectiv [+Sonor]. 90 Prin enunțuri minimale ne referim aici la enunțuri alcătuite propoziții simple, în care verbul nu primește nicio determinare facultativă, circumstanțială. 91 Gheorghe (2009: 83) menționează că această utilizare a verbului a auzi este posibilă prin asocierea cu verbul tranzitiv din aceeași sferă semantică a asculta, pe baza căreia verbului a auzi i se activează un complement intern. 92 În alte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
socială și națională” (23 august), semicentenarului PCR ori al UTC - toate, cuprinzând oportunist și elogiul lui Nicolae Ceaușescu, căruia i se închină și numere speciale. Glorificarea „cârmaciului”, abundentă în editoriale, în telegramele și mesajele ce i se adresează sau în circumstanțiale profesiuni de credință, strânse îndeobște în grupaje, anchete ori mese rotunde, este ceva mai discretă în lirică sau în epică, excepție făcând, de pildă, romanul Tinerețea unui erou al lui Petru Vintilă, găzduit în 1984. Îi este preferată omagierea intermediată
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
revoluționar al creștinismului primitiv. în 1937, șeful PCF*, Maurice Thorez, inaugurează politica „mâinii întinse catolicilor”, care se va bucura de un oarecare succes în cadrul Rezistenței*, și, mai ales după război, în lupta pentru pace*. Aceste apropieri pot fi mai puțin circumstanțiale și să meargă până la o comună critică a condițiilor sociale ale capitalismului. Dacă doctrina socială a bisericii a fost multă vreme luată în derâdere de către comuniști - revista mișcării comuniste internaționale* vorbește despre enciclica Mate ret Magistra ca despre „manifestul capitalismului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comportament care urmărește un scop, ei susțin că acest scop îl constituie creșterea eficienței organizaționale. După părerea noastră, finalitatea participării trebuie apreciată dintr-o perspectivă mai amplă, nu din una exclusivistă sugerată de cele două poziții teoretice de mai sus. Circumstanțial și momentan, participarea ar putea fi valoroasă și prin ea însăși, indiferent de rezultatele finale produse. Ea generează satisfacția, automulțumirea angajaților sau sentimentul autorealizării managerilor, fapte care prin ele însele nu duc la creșterea eficienței organizaționale, dar care, indirect, prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conduc la creșterea organizării informale (vezi Marsan, 2005, pp. 93-96). Dezmembrarea grupului în subgrupuri. Este poate cea mai răspândită cauză generatoare a conflictelor de la nivel intragrupal. Aproape la fiecare pas membrii grupului se subdivid în grupuri de interese, se regrupează circumstanțial, se raportază conflictual unii la alții, afectând în felul acesta unitatea și integralitatea grupului. Nepotrivirea între caracterele sociale ale membrilor grupului. Erich Fromm (1947) este cel care a făcut o tipologie a caracterelor sociale (receptive, exploatatoare, tezaurizatoare, mercantile, productive), oferind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu valoare neutră (a o mierli, a o pune "a intra în încurcătură", a o da de gard) după tiparul vechi popular (a o lua la sănătoasa, a o păți), construcțiile cu prepoziția pe care substituie alte prepoziții în construcțiile circumstanțiale (merge pe tren, viețașii de pe Rahova) sau care creează structuri de insistență (are bani pe el), uzul extins al locuțiunii la greu, locuțiunea verbală a se băga în seamă cu cineva, superlativul construit pe tiparul repetitiv băiat de băiat (construcție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
logicii care viza entitățile, reprezentate în enunț prin sintagme nominale, ce se raportează la un predicat și contribuie la realizarea unei predicații complete. Transferat pe terenul gramaticii, argumentul corespunde oricăruia dintre actanții verbului (predicat), adică subiectului ori determinanților completivi și circumstanțiali. În epoca actuală, argumentul reprezintă, în literatură, rezumatul unei piese de teatru sau al unui roman în care se precizează firul director al intrigii și scopul. Cu această accepție, termenul argument se aplică unui text (discurs) care aduce în atenție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
IO CONCESIE. În cercetarea gramaticală, concesia este considerată atributul semantic al construcțiilor (facultative) care exprimă factorul sau circumstanța capabilă să împiedice realizarea unei acțiuni sau manifestarea unei însușiri, fără însă a reuși acest lucru, construcția respectivă îndeplinind o funcție semantico-sintactică (circumstanțial concesiv). Noțiunea "concesie" înțeleasă ca toleranță față de o condiție (negativă) se materializează în enunț fie printr-o sintagmă (În ciuda aglomerației, am ajuns la timp), fie printr-o propoziție secundară (Cu toate că își păstrează de obicei prezența de spirit, de data aceasta
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conective specializate (deși, cu toate că, chiar dacă, măcar că etc.) sau nespecializate (oricare, oricum, dacă, fără să etc.). Frecvent, valoarea de intensificare a construcției concesive o conferă enunțului adverbul corelativ totuși (tot) sau locuțiunea adverbială cu toate acestea, avînd simultan funcție sintactică (de circumstanțial concesiv) și rol discursiv, reluînd sau anticipînd informația subordonatei concesive și asigurînd coeziunea enunțului. În discurs, concesia ca rol argumentativ poate depăși granițele frastice, construind structuri suprafrastice (textuale), prin intermediul conectorilor pragmatici care orientează interpretarea intențiilor comunicative ale locutorului. De obicei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că poate deduce orice, atît falsul, cît și adevărul. Analiza conectorilor căci, pentru că, de vreme ce, în consecință este mai relevantă prin apelul la relația cauză-efect, prezență specifică în cadrul teoriei retorico-ontologice a circumstanțelor acțiunii și adaptată de sintaxă sub numele de teoria circumstanțialelor. Metalimbajul acestei teorii este mai bogat decît al teoriei sursă. Analiza conectorilor din perspectiva relației cauză-efect este adecvată secvențelor intuitive și conduce spre o problematică a explicării și a argumentării; legătura cauză-efect este susceptibilă de a fi reformulată cu ușurință
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ce condiții se produce un proces indică dacă el este necesar, obligatoriu, posibil sau probabil și se realizează cu auxiliare de modalitate precum a trebui, a putea, unele întrebuințări ale lui a vrea etc. Există, de asemenea, numeroase echivalente adverbiale, circumstanțiale și perifrastice ale acestor modalizatori, astfel încît reglarea de probabilitate a enunțului: El trebuie să vină se poate reda și prin El va veni, desigur (sau după toate probabilitățile), E posibil (sau Sînt toate șansele) ca el să vină. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
caz, rema reprezintă segmentul discursiv prin care se adaugă ceva nou în legătură cu tema, avînd astfel rolul principal din perspectiva comunicării la nivelul enunțului. Din punct de vedere gramatical, rema corespunde grupului verbal alcătuit din verb împreună cu determinarea completivă și/sau circumstanțială, iar, din punct de vedere pragmatic și informativ, este elementul de bază al propoziției, ca nucleu al comunicării. V. coerență, enunț, predicație, rematizare, temă. MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMAN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazul atributelor, de locuțiuni adjectivale); această gramatică recunoaște aproape douăzeci de astfel de tipuri de participanți, patru sau cinci dintre cele distincte fiind asociate cu fiecare tip de proces; 3. circumstanțe asociate cu procesul (realizate de locuțiuni prepoziționale, adverbiale sau circumstanțiale); acestea pot fi clasificate conform unor distincții adverbiale tradiționale (loc, timp, mod, cauză, etc.). Analiza tranzitivității (procesului) este un tip de semantică fundamentală. Analistul identifică procesul sau acțiunea pe care o exprimă propoziția, ca și participanții recunoscuți. Astfel, în propoziția
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fac griji că nu vom mai avea bani, ci El își făcea griji despre bani). 4.9.5. Procese relaționale: procese de existență Procesele relaționale sînt acelea de caracterizare sau identificare și presupun verbe intensive sau verbe ce exprimă relații circumstanțiale sau posesive, verbul obișnuit fiind a fi: 1. intensiv: "x este y” 2. circumstanțial: "x este la/despre/ca y” 3. posesiv: "x are y” George era victorios. George era cîștigătorul. A avut loc la ora 3. El are o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
bani). 4.9.5. Procese relaționale: procese de existență Procesele relaționale sînt acelea de caracterizare sau identificare și presupun verbe intensive sau verbe ce exprimă relații circumstanțiale sau posesive, verbul obișnuit fiind a fi: 1. intensiv: "x este y” 2. circumstanțial: "x este la/despre/ca y” 3. posesiv: "x are y” George era victorios. George era cîștigătorul. A avut loc la ora 3. El are o slujbă grozavă. Revenind, ceea ce se poate cîștiga din analiza atentă de tranzitivitate a scenelor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în societate și la nivelul diverselor grupuri de interese sub forma normelor sociale sau a normelor de producție sunt negociate și modificate în consecință, de către cetățenii interesați (muncitori, fermieri independenți în Polonia, colectivizați în România, funcționari, scriitori etc) potrivit intereselor circumstanțiale și locale. În această situație, dacă cetățenii participă la elaborarea socială a propriului destin, mai putem fi de acord cu criticile postcomuniste potrivit cărora socialismului de stat s-a manifestat sub forma unei societăți politice inventate și indiferente la necesitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care funcționează iluzia erotică și dialogul imaginar între amanți imposibili în Fantoma iese din scenă, însă e departe de această performanță în Umilire. Meritele cărții nu sunt, totuși, de neglijat. Degradarea fizică și emoțională a eroului nu sunt reprezentate doar circumstanțial, ci și metaforic, iar tristețea nesfârșită a eșecului nu se confirmă doar prin acte, ci e înnobilată prin sugestie. Animalul bolnav ce-și face un cuib ascuns în curtea casei lui Axler, pentru ca, peste câteva zile să dispară fără urmă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
reduse a sintagmelor cantitative trei mere pe zi, două exemplare la fiecare student, două cafele după fiecare masă, cinci kilometri în zece minute sunt lipsa acordului verbului cu nominalul (în unele contexte) și faptul că aceste sintagme conțin grupuri prepoziționale circumstanțiale (pe zi, după fiecare masă) sau echivalente cu complemente indirecte în dativ (la fiecare student). Aceste grupuri prepoziționale sunt elemente ale unei structuri evenimențiale, specifice propozițiilor (a mânca trei mere pe zi, a da două exemplare la fiecare student, a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]