828 matches
-
care eu nu l-am putut suporta, și-ntr-o bună seară m-am urcat pe patul de la etajul III și i-am afurisit. Erau și niște preoți printre ei care practicau treaba asta... Ei, și ăștia, probabil, m-au ciripit, și așa am fost trimis la Aiud... Numai acolo nu mai fusesem... Era al 13-lea loc de detenție. La Aiud era toamna lui ’63, Începuseră deja să se facă eliberări... Am stat În celulă șapte inși, făceam baie În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
De atunci niciodată n-am mai avut nimic. În ’64 aveați vreun semn că se apropie eliberarea? Ba da... În ’53, eu am vorbit cu un șofer de pă o mașină... Da’ nici ăia nu vorbe’ cu oricine, ca să Îl ciripească... Eu lucram cu un pocăit de la construcții și stam și mă uitam așa... Și l-am văzut pe șoferu’ ăsta că stă la depărtare de vreo șase metri de bloc și se uită În sus spre mine: „Măi Pop, măi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe câte o creangă și apoi își luau zborul. Era un du-te-vino permanent. Știai că păsările sunt foarte sensibile la ploaie? — Nu știam. Când ploua sau se înnora, nu veneau la camfor. Cum se însenina, erau iar toate prezente. Și ciripeau foarte vesele. Așa își manifestau ele bucuria că s-a terminat cu ploaia. Apăreau la suprafață și insectele. De aceea mi-e încă atât de clară în minte vremea din ziua aceea. — Ai stat mult în spital? — Cam o lună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
fost internat vreodată? — Nu. Sunt sănătos tun. Ca ursul care iese din bârlog primăvara. Plin de vigoare. — Erau păsări cu penele roșii și capul negru. O mulțime. Spre deosebire de ele, graurii arătau ca niște funcționari de bancă. Și ei veneau și ciripeau când stătea ploaia. Știu că am considerat atunci că lumea era tare ciudată, că erau milioane de pomi de camfor pe lume - nu trebuia neapărat să fie numai din ăștia - și că sute de milioane de păsări poposeau pe crengile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și eu parte de asemenea pierderi. — Ești singur pe lume acum? Nu chiar, am spus eu verificând funia prinsă de curea. Nimeni nu e singur pe lume. Nici nu poate fi. Legăturile nu se pot rupe de tot. Plouă. Păsărelele ciripesc. Se găsește cineva să facă o rană altcuiva. Sau o fată cu care să te săruți în beznă. — Da, e adevărat, dar lumea nu are cum să supraviețuiască fără dragoste, zise fata. Dacă nu există dragoste, o asemenea lume trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
localnic n-ar fi capabil de așa ceva. Cum vine iarna, cum se apucă de incinerări. Și are ce arde, nu glumă! Azi-dimineață au murit trei. Umbra începuse și ea să scormonească pământul. Era tare ca piatra. Am auzit o păsărică ciripind jalnic și luându-și zborul de pe creanga ulmului. Am găsit harta, spuse Umbra. Era mai bine făcută decât m-aș fi așteptat, cu o mulțime de note explicative, numai că a ajuns la mine prea târziu. — M-am îmbolnăvit, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
în crângul cu meri. Zăpada îmi ajungea până la genunchi și înaintam greu, dar încercam să mă grăbesc ca să ajung cât mai repede la ghereta lui. Era liniște în jur. Toate zgomotele fuseseră absorbite de zăpadă. Vântul nu bătea, păsărelele nu ciripeau. Se auzea doar zăpada scârțâind exagerat de tare sub pașii mei. Am găsit ghereta goală, soba stinsă era caldă încă, masa plină de farfurii murdare. Pipa Paznicului trona în mijlocul mesei. Trăiam cu senzația că o să pice din clipă-n clipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
țările Americii Latine. Piesele i-au fost jucate, chiar înainte de publicarea lor, la Teatrul de Comedie sau la Teatrul Evreiesc de Stat din București și la teatrele din Brașov, Piatra Neamț, Bârlad, Reșița . Cartea de debut în dramaturgie a lui G., Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte (1988), se deschide cu o justificare amplă a autorului asupra materiei „domestice” a pieselor, prelucrată într-o cheie metaforică - a privirii - izvorâtă din obsesiile picturale ale lui Ion Țuculescu. Personajele din prima piesă, cu onomastică
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
Și-un claun adus / Cu mari eforturi din Apus. Cuvinte fără dop - / Limbajul pop.” Prozodia alertă, adecvată, care nu ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu sentimental și ironic. SCRIERI: Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte, București, 1988; Acvariul cu rechini, București, 1992; Balul lebedelor, București, 1994; Ciripit de păsărele, București, 1995; Regele broaștelor, București, 1995; Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
care nu ocolește zonele „pop” ale vieții, face ca această poezie să pară o șaradă copilărească, cu un scenariu sentimental și ironic. SCRIERI: Ciripit de păsărele. Fluturi de noapte, București, 1988; Acvariul cu rechini, București, 1992; Balul lebedelor, București, 1994; Ciripit de păsărele, București, 1995; Regele broaștelor, București, 1995; Valsul lebedelor, București, 1995; Poeme scrise pe un geamantan, București, 1995; Iadul vesel, pref. Valeriu Râpeanu, postfață Mircea Ghițulescu, București, 1997; Estul sălbatic, București, 1997; Teatru. Schimbare de sex, pref. Mircea Ghițulescu
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
astăzi ne simțim bine, e frumos, mâine nu se știe, poate suntem în Siberia și ne rămân oasele pe acolo iar uzbecii de acolo ne vor bea vinul și se vor simți ei bine!" Iar unul dintre colegi m-a "ciripit" la Securitate. Eu am vorbit și turnătorul s-a dus și m-a denunțat, dar nu era nimic scris, nicio dovadă. C. I.: Când și cum anume s-a petrecut arestarea dumneavoastră? Vorbiți-mi despre felul în care v-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cum te scoteau ei, că nu era programul la dispoziția noastră. C. I.: Erau informatori în rândurile deținuților? Îi știați? I. N.: Sigur că erau, peste tot erau, nu se putea altfel. Îi depistam pentru că auzeam: "fiți atenți că ăsta "ciripește", nu vorbiți!" Vorbeam între noi cei care aveam încredere unii în alții. C. I.: Pe lângă frică mai era și suspiciunea că cineva informează și nu știai cine este sau nu informator și-i suspectai pe toți. Exista în Codul penal
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăștia în comerț!!! Și mulți au mai fost securiști, mulți au mai fost!!! O fi fost și ăsta informator, că le era frică la Trust de el, de șeful ăsta contabil. Dar eu l-am întrebat pe Nicolau: "Bă, ăsta "ciripește"?" "Taci din gură, măi! El vorbește, tu taci, nu discuți nimic, eu discut tot". "Bine, mă!" La director, Nicolau n-a mai intrat cu mine, a plecat. Am intrat la director: "Să trăiți, am fost trimis de șeful-contabil la dumneavoastră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și o să scrieți despre ce vi s-a întâmplat aici? Le-am răspuns: - N-o să scriu, fiindcă lucruri din acestea se întâmplă peste tot în lume, inclusiv în țara mea. Bravii patrioți s-au înseninat îndată și au început să ciripească între ei; iar eu mi-am ținut promisiunea timp de opt ani. La despărțire, în fața Consulatului, ei mi-au dăruit o Biblie în portugheză, cu însemnări făcute pe multe pagini; iar eu le-am dat, cu un gest de asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
pe cât ai băgat-o. Soluția clasică a furtunului nu mai este valabilă. Totul se desfășoară undeva în față, în zona aceea atât de complicată tehnologic care mi-a dat întotdeauna un fel de vertij. Îmblânzit de Arina, prietena noastră care ciripea în italiană cum o facem noi în frumoasa limbă românească, pensionabilul proprietar al benzinăriei a început să se implice mai profund în delicata problemă apărută. Ne-a sfătuit să mergem la un mecanic local pe nume Goran (?) dar, fatalitate, Goran
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
el se cuvine să ne descrie totul (...). Exemplele se pot înmulți la nesfîrșit, poetul folosește variate mijloace de acest gen pentru a ne da iluzia participării la povestirea să, ajungînd la interpelări directe, precum ăAi auzit? în sineala nopții a ciripit o pitulice / Ai văzut? urca apă la deala etc.". Creația lui Virgil Mazilescu i se înfățișează criticului refractara la analize, beneficiind de procedee "atît de perfect disimulate", încît frizează spontaneitatea unui creator "vizitat de zei", cu o rostire "aproape pythică
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
niscai poftire până La prăznuirea-și belă și azură. Dar nici mai lăs nădejdea să-mi rămână Unde pricep că sorții nu mă-ndură; Printre serafi cu flori de măr în gură, În vreun tărâm de miere și smântână. Tu, ciripind, fă ochi pe nemâncate, Părând că salți din pudră de cacao Să ciugulești cadouri colorate. Doar eu, și-acuma, ziua asta ca o Râvnită, annual, festivitate, Mi-o voi petrece extra-muros... Ciao! - 1976 - Și, uite-așa, mî deapîn infelice încețoșat
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
banda sonoră a filmului de o diversitate de zgomote, corespunzătoare acțiunii sau evenimentelor conținute de imaginea proiectată pe ecran. Unele sunt înregistrate odată cu filmarea, însă altele din varii motive nu sunt posibile. Atunci ele trebuiesc adăugate ulterior. Pot fi tunete, ciripit de păsărele, împușcături, efecte speciale la filme SF,etc. Înregistrarea muzicii, care și aceasta se adaugă unde cere acțiunea filmului. Ea trebuie să exprime diferite momente ale filmului, diferite stări sufletești ale personajului, punctări ale acțiunii. Montajul filmului, sau ansamblarea
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
ieri cu labe de păianjen de fîn îți va umbla în cîrlionții de florio ai coiffurii zăpăcindu-te, ambetîndu-te... să fim tandri, bîigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptuoase ale autobazei din filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu să fim tandri, mai zise o muscă. primăvara ne lingea ca un pechinez pe față, pe mîini ne făcea să ne întrebăm ce gust om avea pe limba infinită a nopții plină de autocare și stele
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
Societății, prin urmare nu se puteau conforma cu acestea. Când Societatea i-a acuzat pe soldații italieni că ținteau corturile medicale ale Crucii Roșii în timpul celui de-al Doilea Război Italo-Etiopian, Benito Mussolini a răspuns că „ este extrem de eficientă atunci când ciripesc păsărelele, dar își pierde complet utilitatea atunci când atacă uliii”. După o serie de succese și unele eșecuri din anii 1920, Liga s-a dovedit neputincioasă în fața agresiunii Puterilor Axei din anii 1930. Germania a părăsit Societatea Națiunilor, urmată apoi de
Societatea Națiunilor () [Corola-website/Science/302049_a_303378]
-
fure / și ascult de la răcoare / Pitpalacul. Din izvoare și din gârle / Apă sună somnoroasa; / Unde soarele pătrunde / Printre ramuri a ei unde, / Ea în valuri sperioase / Se asvârle. Cucul cântă, mierle, presuri - / Cine stie să le-asculte? / Ale păsărilor neamuri / Ciripesc pitite-n ramuri / și vorbesc cu-atât de multe / Înțelesuri. // Cucu-ntreabă: - Unde-i sora / Viselor noastre de vară? / Mlădioasa și iubita, / Cu privirea ostenita, / Că o zână să rasară / Tuturora. Teiul vechi un ram întins-a, / Ea să poată
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Cu sabia recuperată, Jack se repede la Aku, îl taie necontenit până când îl despică pur și simplu în două. Aku ia forma unui șoarece și se pierde printre pietrele de mormânt. Ceața se risipește și încep să se audă păsărele ciripind: e dimineață.
Jack în cimitir () [Corola-website/Science/319413_a_320742]
-
Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următorea zi de Dragobete. Se mai credea că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile. Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri străvechi ale poporului român. Probabil că 24 februarie însemna, pentru omul arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
și eremitul din mlaștină") sau la cea egipteană (vezi "Jack contra slujitorilor lui Seth"). Peisajele naturale impresionează prin simplitatea desenului, paleta coloristică și stilizare, amintind de stampele japoneze. Sunetele contribuie și ele la crearea atmosferei proprii fiecărui loc. În păduri ciripesc păsărelele, în lanul de grâu țipuresc greierii, pe munte șuieră vântul, iar prin băltoace orăcăie broaștele. Jack este un erou modest și politicos, naiv și curat la suflet, viteaz, ingenios și disciplinat în luptă, loial și milostiv cu semenii. El
Samurai Jack () [Corola-website/Science/319205_a_320534]
-
dosarul prost, nu poate accede în redacții și în viața culturală oficială unde se formau destinele scriitoricești ale epocii. Rupt de generația sa a devenit și a rămas tot timpul un singuratic. A debutat în 1978 cu o comedie domestică, Ciripit de păsărele, la Teatrul de Comedie din București regizată de Sanda Manu și având o distribuție formată numai din monștri sacrii: Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Iurie Darie, Stefan Tapalagă, Valentin Plătăreanu. Scriitura deloc tributară clișeelor epocii i-a asigurat autorului
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]