811 matches
-
neclintiți, cu urechile ciulite: din jos, dinspre bălți, vine zgomot de osii. Cîteva secunde, apoi boturile se afundă iarăși în iarbă. Ce liniște! Îmi aprind o țigară și mă descalț. Pe spinarea celui alb, pătat, s-a așezat un cioroi. Ciugulește. Bătrînul cal nu mai paște, stă cu ochii aproape închiși, îi place ciuguleala cioroiului. Din cînd în cînd își vîntură coada să alunge muștele. Cioroiul fuge, după care revine pe crupă. Ciugulește des și hapsîn. Dumnezeu știe ce! Bătrînul crede
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
celui alb, pătat, s-a așezat un cioroi. Ciugulește. Bătrînul cal nu mai paște, stă cu ochii aproape închiși, îi place ciuguleala cioroiului. Din cînd în cînd își vîntură coada să alunge muștele. Cioroiul fuge, după care revine pe crupă. Ciugulește des și hapsîn. Dumnezeu știe ce! Bătrînul crede că cineva îl mîngîie. Eroare: cioroiul simte că acolo va fi primul stîrv. Și ce-i cu astea? mă somează Aguridă. Sîntem în pline preelectorale și tu vii cu bizareriile astea de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maniera idilico-sentimentală specifică sămănătorismului: Fata mamii Ilinchii era bălană, plăviță, cu părul galben-auriu ca spicul grâului copt, răscopt, tocmai cum e bun de secerat, cum e pâinea a bună de mâncat și-i place puiului golaș de pitpalac să-l ciugulească și să-l înghită pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mănoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zborului. Un număr deosebit de atractiv este cel cu specii de papagali multicolori și gălăgioși care la vederea semințelor din palmă sau de pe tăviță se reped În stol așezându-se pe brațe, pe umeri și chiar pe capul ofertantului, pentru a ciuguli câte ceva, moment de mare haz pentru cei din jur. Amuzante sunt și numerele tradiționale cu papagali care se Învârt pe un cerc sau merg cu trăsurica Într-o atmosferă deconectantă. Într-o țară a miilor de fermieri, crescători de vite
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
animal fascinant etc.532. Peștii și diverse nevertebrate acvatice trăiesc În mlaștinile cu suficientă apă, iar la rândul lor constituie hrana a numeroase alte animale, mai ales păsări acvatice. Stârcii și egretele Își pândesc prada În apele puțin adânci, rațele ciugulesc la suprafață sau se scufundă pentru a pescui, iar păsările de țărm 529 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 199. 530 Multe plante au tulpini și frunze ușoare, spongioase, adaptate pentru a transporta oxigenul atmosferic la rădăcină și a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
orgoliului, iar pentru toți broasca țestoasă de apă ca simbol al longevității 722. Scrinuri cu intarsii de sidef, balamale de metal, construit din lemn de păr cu fâșii din lemn de piper, cu ornamente reprezentând păsări multicolore ce coboară să ciugulească din niște flori păzite de o cățelușă. Găurile cheilor au pleoape de aur. Orașul modern este impresionant prin linia arhitecturală futuristă, asemenea marilor metropole asiatice. 720 Al.Andrițoiu, op. cit., p. 28-29. 721 Larousse. Istoria artei, p.1100; vezi și D.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Iată însă că o zări bradul și îi zise: - Unde te duci, păsărică amărâtă? - Nici eu nu știu unde. Arborii nu vor să mă primească, iar eu nu pot să zbor mai departe, pentru că am aripa frântă. Toți au uitat cum le ciuguleam omizile astăvară. - Vino la mine! Te voi adăposti între ramurile mele. Și îi făcu culcuș din cetină verde. Întro noapte, un vânt năprasnic de iarnă începu să sufle peste pădure. Smulgea cu dușmănie ultimele frunze de pe crengile arborilor. - Pot să
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
în lirica târzie: „Pe ape se lasă lințolii de ceață./ O luntre parcă se mai vede în larg,/ În larg, în nebănuitul larg...” (Ceas de toamnă). Ultimul poem, cântec de lebădă al poetului, se încheagă dintr-o metaforă a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele/ ajung/ în marele port” (Nautică). SCRIERI: Vâslind pe apele destinului, Bistrița, 1942; Rugăciunile dorului, Bistrița, 1943; Moine, București, 1944
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
Tânăra Theodora surprindea publicul stradal și incita cu fantezii sexuale exprimate în mediu intim dar și în public. Răutăcioșii relatau faptul că privitorii din Hipodrom se distrau când însoțitoarele aruncau boabe de orez peste ea sumar îmbrăcată iar gâștele le ciuguleau. Theodora a debutat ca dansatoare, ca actriță, a devenit curtezană. S-a logodit cu Uranios, conducător de care la competiții, dar a părăsit-o, cu senatorul Libanios a avut o fetiță Eudoxia. Și acesta a părăsit-o, n-a vrut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cele două Ape de la începuturi. Anexa 2 Din pământ și apă - pâinea primilor agricultori: Neoliticienii Băiatul, care s-a ferit de soare în umbra răcoroasă a malului de lut, nu are altă treabă decât să gonească păsările care vin să ciugulească spicele de grâu pârguit, din semănătura de pe luncă și sălbăticiunile care ar căuta să le pască sau să le calce în picioare; din cauza aceasta oamenii micii așezări de pe pârâul Obârșiei îi spuneau, în derâdere, "Sperie Vrăbii" sau "Brabetele", dar lui
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
chiar în jurul balenelor mari. Pămătuful Sabellastarte spectabilis, au tentacule de până la 10 cm lungime. Curățând marea, viermii-pămătuf au tentacule cu care prind planctonul pe deasupra unui cap de coral acoperit cu anemone filamentoase și corali moi (verzi). Un pește care îi ciugulește din fugă cu gura sau chiar și o umbră aflată în trecere declanșează fibrele nervoase gigantice ale pămătufului, care ăși retrage penele cu o viteză fulgerătoare. Odată ce pericolul a trecut, acestea se desfac din nou, treptat. Depunând icre într-o
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]