1,622 matches
-
Sibiu. 253. Muller Milas Ioan, născut la 13 aprilie 1970 în Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Muller Rudolf Wilhelm și Leontina, cu domiciliul actual în Germania, 73728 Esslingen am Neckar, Katharinenstr. 71, cu ultimul domiciliu din România, Zalău, str. Cloșca nr. 23, județul Sălaj. 254. Martini Helmine, născută la 8 iulie 1941 în localitatea Movile, județul Sibiu, România, fiica lui Eitel Andreas și Sofia, cu domiciliul actual în Germania, 73054 Eislingen/Fils, Stuifenstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea
HOTĂRÂRE nr. 62 din 10 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117443_a_118772]
-
27, județul Sibiu. 211. Svoboda Raimar, născut la 18 martie 1977 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Svoboda Anton și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 78713 Schramberg, Schillerstr. 65, cu ultimul domiciliu din România, localitatea lecea Mare, str. Cloșca nr. 358, județul Timiș. 212. Cerb Emilian Ioan, născut la 17 iunie 1969 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Cerb Ioan și Letiția, cu domiciliul actual în Austria, 4481 Asten, Eschenstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str.
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
nr. 1545, județul Arad. 206. Chițu Coman Ovidiu, născut la 10 iulie 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Ghiță Gheorghe și Florica, cu domiciliul actual în Suedia 72352 Vasteras, Knotavagen 19, cu ultimul domiciliu din România, Brașov, str. Cloșca nr. 7, județul Brașov. 207. Chițu Coman Daniela, n��scută la 19 februarie 1957 în localitatea Sita Buzăului, județul Covasna, România, fiica lui Coman Nicolae și Eugenia, cu domiciliul actual din România, Brașov. str. Cloșca nr. 7, județul Brașov. 208
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
domiciliu din România, Brașov, str. Cloșca nr. 7, județul Brașov. 207. Chițu Coman Daniela, n��scută la 19 februarie 1957 în localitatea Sita Buzăului, județul Covasna, România, fiica lui Coman Nicolae și Eugenia, cu domiciliul actual din România, Brașov. str. Cloșca nr. 7, județul Brașov. 208. Welter Marius, născut la 15 februarie 1968 în localitatea Dumbrăveni, județul Sibiu, România, fiul lui Duda Nicolae și Cornelia, cu domiciliul actual în Germania, 90763 Furth, Schwabacherstr. 160, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dumbrăveni
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
Biemel Hildegard, născută la 9 noiembrie 1967 în localitatea Sebeș, județul Albă, România, fiica lui Karlsburger Johann și Elisabeth, cu domiciliul actual în Germania, 97084 Wurzburg, Dorfacker 52, cu ultimul domiciliu din România, comuna Pianu, sătul Pianu de Jos, str. Cloșca nr. 227, județul Albă. 118. Antal Ferdinand, născut la 12 noiembrie-1959 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Antal Elec și Margit, cu domiciliul actual în Germania, 55127 Mainz, Palestrinaweg 1, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Albac nr.
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Brașov. 413. Svoboda Giinther, născut la 8 iunie 1979 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Svoboda Anfon și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 78713 Schramberg, Schillerstr. 65, cu ultimul domiciliu din România, comuna Cărpiniș, sătul lecea Mare, str. Cloșca nr. 358, județul Timiș. 414. Soți Eugenia, născută la 22 octombrie 1933 în comuna Hârău, județul Hunedoara, România, fiica lui Lobonț Ion și Hortenzia, cu domiciliul actual în Germania, 91541 Rothenburg O/Ț, Alterstadtgraben 7, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 619 din 21 septembrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121781_a_123110]
-
Aurelia, născută la 11 noiembrie 1959 în localitatea Calafat, județul Dolj, România, fiica lui Licurici Constantin și Elisabeta, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Karlovy Vary, Stara Role, Zizkova 555/43, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Calafat, str. Horia, Cloșca și Crișan nr. 68, județul Dolj. 292. Bokor Bogarka, născută la 20 septembrie 1974 în Odorheiu-Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Bokor Melania, cu domiciliul actual în Germania, 77652 Offenburg, Ernst Batzerstr. 12, cu ultimul domiciliu din România, Bârlad, str.
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
ap. 21, sectorul 4. 318. Breidenstein Viorica, născută la 17 martie 1951 în Dorohoi, județul Botoșani, România, fiica lui Popescu Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 51429 Bergisch Gladbach, Moitzfeld 39, cu ultimul domiciliu din România, Iași, str. Cloșca nr. 8, bl. C2, et. 4, ap. 19, județul Iași. 319. Moșneag Paraschiva, născută la 11 august 1958 în localitatea Cunța, județul Alba, România, fiica lui Ioan Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 51090 Limmared, Storg. 71C, cu
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
Constanța. 7. Gawert Gabriela Florentina, născută la 12 decembrie 1949 în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Ungureanu Cristache și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 53919 Weilerswist, Theodor Heussstr. 54, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Eforie Sud, str. Cloșca nr. 12, județul Constanța. 8. Fischer Ioan, născut la 10 mai 1953 în localitatea Foieni, județul Satu Mare, România, fiul lui Fischer Francisc și Ema, cu domiciliul actual în Germania, 81543 Munchen, Humboldstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Carei
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
lichidelor și prafurilor folosite în agricultură. Remorci și semiremorci cu încărcare și descărcare automată pentru agricultură. Mașini și utilaje pentru curățarea sau calibrarea fructelor, semințelor, cerealelor, ouălor, culturilor leguminoase uscate și a altor produse agricole; aparate de muls; incubatoare și cloști artificiale (eleveze) pentru creșterea puilor și bobocilor; alte mașini și utilaje pentru agricultură, pomicultura, silvicultura, avicultura și apicultură, neincluse în alte categorii. 294 Fabricarea mașinilor-unelte 2940 Fabricarea mașinilor-unelte Mașini-unelte pentru prelucrarea metalelor. Mașini-unelte pentru prelucrarea metalelor prin așchiere (strunguri, mașini
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
subiectivă, placaje și capete de oameni culoarul, rîde fata măruntă spre jumătatea vagonului, capul obscur de rîmă, vînzătorul își clocește punga cu ziarele, scrierea la etapa nigrido, Urmuz o voma pe germenii viitorului, fără haz, tinichele ambulante Dealurile Istriței, în locul Cloștii cu puii de aur, marea comoară în ziare, tezaurul tracic găsit la bulgari, Buzău montaniarzii apucă gîtul chitarei și muntele a fost aici, în tren! în gară greieri, saci poștali pe telecar și pe remorcă stînd să se reverse, șoferul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din spate ține munte, ia navetiste, grilaj la podul CFR, treceau cu mocănița, se va urca, Alba Iulia pentru centrul de județ peste creste, asemenea aranjamente sînt peste tot, cad prost în elocvența Apusenilor, munți din viitor, Cărpiniș monumentul lui Cloșca, pe banda audio rîde de sălăjeni, Roșia Montană la 320 C! inscripția electronică din intersecție, monstrul sterilul minereului persistă, element morfologic al văii, aurum sacra fames notează inevitabilul, casa veche pe coama ruptă la mijloc, pereții de bîrnă, Abrud "Adinel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare. Cele 240.000 de tablouri sunt completate de un număr de alte trei picturi reprezentând scene din Războiul de Întregire a României, trei tablouri înfățișând personalități revoluționare (Tudor Vladimirescu, Avram Iancu și triada Horea, Cloșca și Crișan), alte patru cu personalități culturale (V. Alexandri, M. Eminescu, N. Bălcescu și C. Negruzzi), precum și o serie adițională dedicată scriitorilor și artiștilor neamului. (Numărul tuturor acestor tablouri nu este specificat, însă e de presupus că se ridică la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorică a poporului român în funcție de marile momente de tensiune socială, exprimate prin răscoale și revoluții împotriva asupririi. Momentele critice care punctează firul istoric devin Răscoala țăranilor de la Bobâlna (1437), Răscoala condusă de Gheorghe Doja (1514), Răscoala țărănească a lui Horea, Cloșca și Crișan (1784), Răscoala populară sub conducerea lui Tudor Vladimirescu (1821), Răscoala țăranilor din 1888 și, în fine, mare Răscoală din 1907. Pentru fiecare din aceste evenimente explozive, manualul evidențiază natura lor socială. Acolo unde naționaliștii descopereau primatul conotațiilor naționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și Petric, 1966, p. 81). În anul bicentenarului, manualul de Istoria antică și medie a României încorporează parțial noua
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
elevi o are studierea biografiei tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, luptător neînfricat în fruntea Partidului nostru pentru cauza oamenilor muncii din țara noastră..." (p. 6). Figura sa este pusă în ascendența secvenței marilor luptători pentru libertate ai poporului truditor, Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu. Iar manualul de Istoria R.P.R. conține elementele germinative ale cultului personalității dejiste. Gh. Gheorghiu-Dej apare în calitate de lider al mișcării muncitorești în două instanțe fotografice (Roller, 1952, pp. 627, 628), iar alte două portrete îl
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Pe motive de patriotism ardelenesc. D. T.: Dar era și fâșneață. S. B.: În octombrie 1984, în Comitetul de partid pe Centrul universitar au fost aleși următorii 29 de tovarăși: Barbu Viorel, Beldie Cameluța, Baran Traian, Cozma Nicolae, Cora Constantin, Cloșcă Constantin, Davideanu Ronelia, Gafițeanu Mihai, Gavriliță Lorica, Ignat Călin, Ionel Adrian, Merticaru Vasile, Maxim Gheorghe, Mungiu Costel, Macovei Gheorghe, Nour Doina, Niculescu Niculae, Pruteanu Octavian, Petrovanu Magda, Popovici Aurel, Puha Elena, Pisică Constantin, Rusu Dumitru, Șerbescu Constantin, Tompea Doru, Ioan
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Nour Doina, Niculescu Niculae, Pruteanu Octavian, Petrovanu Magda, Popovici Aurel, Puha Elena, Pisică Constantin, Rusu Dumitru, Șerbescu Constantin, Tompea Doru, Ioan Petru, Vieru Ioan, Vișinescu Alecu, Varvaroi Silviu. Despre mulți am vorbit, vom vorbi despre cei care apar noi. De Cloșcă Constantin ce ne puteți spune? D. T.: Colegul meu de catedră, absolvent de istorie. S. B.: Cum era? D. T.: Un om echilibrat. Chiar mi-au dat cei de la Ateneu, când am fost ultima dată, directorul Liviu Brătescu mi-a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
D. T.: Colegul meu de catedră, absolvent de istorie. S. B.: Cum era? D. T.: Un om echilibrat. Chiar mi-au dat cei de la Ateneu, când am fost ultima dată, directorul Liviu Brătescu mi-a dat ultima carte a lui Cloșcă, despre Iași. Un om care a fost respectat și avea o misiune ingrată. Preda istoria de atunci. S. B.: Așa cum era ea scrisă de partid. D. T.: Da, da. Un om cu care mai ieșeam la un șpriț cu Bobică
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
asociate erau: Turtă Dumitru, Roman Ioan, Constantinescu Vasile, Junaru Anca, Catargiu Virgil. La Politehnică, la catedra de Economice politică s-au mai creat două posturi, la catedra de Socialism științific și filosofie s-au creat încă 13 posturi (cadre asociate: Cloșcă Constantin, Șoitu Laurențiu și Lungu Gheorghe). La IMF s-au mai introdus șapte posturi, la Agronomie, încă trei (asociați: Floareș Alecu, Predoaica Gheorghe, Alexoaie Dumitru, Cosmovici Neculai). În notă se arăta că introducerea acestor materii nu era sprijinită la IMF
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Ciupercă, Ioan, 144, 222 Ciurăscu, Ilie, 424 Ciurdea, Viorica, 83, 184, 187 Ciurileanu, Radu, 223 Ciută, Dumitru, 64, 222 Cizmaș, Ion, 122 Cîntic, Florin, 145 Cîrțină, Maria,153 Clima,Victor, 50 Climencu, Felicia, 160 Clipa, Nicolae, 229 Clocotici, Valenrin, 401 Cloșcă, Constantin, 113, 290 Coandă, Henri, 238 Cobzaru, Ionel, 222, 229 Cocieru, Ion, 425, 426 Cocriș, Vasile, 105, 122 Codreanu, Constantin, 89 Cohuț, Vasile, 89 Cojocaru, Bercu, 55 Cojocaru, Zenovia, 128 Colceag, Gelu, 425, 426 Coman, Zînica, 89 Comăneci, Nadia, 111
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ceva nu era la fel ca întotdeauna. Se uita mai atentă la isprăvile cocoșului și interesul său creștea în mod inexplicabil. Își amintea cum mama ei privea oul în lumina lămpii să vadă bănuțul. Dacă avea bănuț, îl punea sub cloșcă. Încearcă să înțeleagă mai bine punerea bănuțului de către cocoș. Are oare și cocoșul...? se întreabă rușinată. Un vecin vine și-i cere împrumut mașina de tocat carne. Rodica se mișcă moale, ca într-un film dat cu încetinitorul. Omul o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sistemul de membrane adică -, oul poate fi considerat o „conservă“ de viață. Dar el trebuie clocit Înainte/pentru ca acea „conservă“ să se deschidă. E o precauție luată de Natură, căci acel conținut e scump, neîmpăcându-se deci cu risipa. Căldura cloștii are aici două roluri: a promova procesele de embriogeneză finalizate cu apariția unui pui, dar și acela de „cheie“, de factor declanșator al acelui proces la timpul potrivit, cel ales de specie Întru clocire: fie după depunerea Întregii ponte, precum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În Jugoslavia? Pagube. 3. Recensământ Mărturisesc că sunt nedumerit, mai ales În privința utilității, când mă gândesc la un recensământ care nu oferă decât o imagine prestabilită/cosmetizată a unei țări. Deși un oarecare gospodar știe câți pui i-a scos cloșca și câte orătănii a pus deja În ceaun, ba și câtă mâncare a stricat pe ele, nu strică să le mai numere din când În când. Desigur, vrea să știe câte găini, câte rațe, câte gâște ș.a.m.d. are
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mărie se săltă în oase Și ceru să plece, că ea are încă O clocă pe ouă, care nu prea mâncă Și-și va scoate puii azi la ora șase. Ba și-alte lelițe înc-ar vrea să plece Că au cloști pe ouă. Chiar și Bucurence Se agită-n scaun, se freacă pe pântec. Doar că tovu-i ager. Rupe mâța-n două. -«Și tu Bucurence ai ceva pe ouă?» -«Ie, răspunde moșul, și eu am... un purec!» Opțiune la sectorul zootehnic
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]